Educație

Moaştele Fericitului Vladimir Ghika la Focşani

Ziarul de Vrancea
10 apr 2014 2561 vizualizări
Joi, 10 aprilie 2014, va sosi la Focşani, în Biserica Romano-Catolică Sfinţii Apostoli Petru şi Paul relicva cu moaştele Fericitului Vladimir Ghika, preot romano-catolic şi principe român. Deşi în calendarul romano-catolic această zi nu este trecută cu majuscule şi cruce roşie, deci nu constituie o sărbătoare de poruncă, pentru credincioşi va fi o zi deosebită. La Sfânta Liturghie de seară, de la ora 18.00, prin bunăvoinţa Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucureşti şi a Excelenţei Sale, Ioan Robu, Arhiepiscop Mitropolit de Bucureşti, vom avea în mijlocul nostru relicva cu moaştele Fericitului Vladimir Ghika.



Această prezenţă face parte dintr-un program mai amplu al Arhidiecezei Romano-Catolice de Bucureşti, un program ce va dura până pe 16 mai 2014 în care relicva Fericitului va ajunge în toate parohiile Arhidiecezei de Bucureşti şi care are scopul de a face cunoscută viaţa sa exemplară.
Relicva şi portretul monseniorului sunt însoţite de Pr. Dr. Francisc Ungureanu, postulatorul cauzei de beatificare şi șoferul monseniorului, aşa cum obişnuieşte el să spună. Relicvele şi moaştele oricărui Sfânt sau Fericit reprezintă un semn al prezenţei lor printre noi, un simbol al faptului că ei mijlocesc şi se roagă pentru noi în faţa lui Dumnezeu. Avem în monseniorul Vladimir Ghika un mijlocitor foarte puternic în faţa lui Dumnezeu.


Invităm pe această cale credincioşii, nu numai cei de religie catolică, ci şi pe cei de alte confesiuni,  să se adune în rugăciune în jurul Fericitului Vladimir, pentru a prezenta rugăciunile şi cererile lor, pentru a învăţa după exemplul vieţii sale iubirea față de aproapele şi cum putem ajuta chiar şi numai invocând mijlocirea lui pentru cei aflați în suferință., pentru a-l căuta pe Dumnezeu şi a se lăsa “găsiţi” de El, cum nota preotul martir: “Dacă îl cauţi pe Dumnezeu înseamnă că Dumnezeu te-a căutat; şi nu te mira dacă El – fiind Dumnezeu – te găseşte înainte ca tu să-l fi găsit”. (Vladimir Ghika, Gânduri pentru zilele ce vin, cap. Gânduri 76, 181).


Monseniorul Vladimir Ghika (1873-1954), preot romano-catolic şi principe român, al cărui martiriu pentru credinţă a fost recunoscut de Papa Francisc la 27 martie 2013, a fost beatificat sâmbătă, 31 august 2013, ora 11.00, la Bucureşti, în cadrul unei Sfinte Liturghii solemne oficiată de trimisul Papei Francisc, Eminenţa Sa Cardinalul Angelo Amato, Prefectul Congregaţiei pentru Cauzele Sfinţilor. Odată declarat fericit, monseniorul Vladimir Ghika a fost înscris în rândul fericiţilor şi sfinţilor Bisericii Catolice şi introdus în calendarul Bisericii locale, al Arhidiecezei Romano-Catolice de Bucureşti, şi sărbătorit la 16 mai, ziua martiriului său. Este al treilea martir catolic din România, din perioada prigoanei comuniste, declarat fericit de către Biserica Catolică, după Szilárd Ignác Bogdánffy (2010), episcop romano-catolic auxiliar de Satu Mare şi Oradea, mort în 1949 în închisoarea din Aiud, şi János Scheffler (2011), episcop romano-catolic de Satu Mare, mort în 1952 în închisoarea din Jilava.

Biografia monseniorului Vladimir Ghika (1873-1954)


Vladimir Ghika s-a născut în ziua de Crăciun a anului 1873 la Constantinopol (Istambul – Turcia), nepot al ultimului domnitor al Moldovei, principele Grigore V. Ghika Vodă (1849-1856), fiul lui Ioan Ghika (general de divizie, ministru plenipotenţiar) şi al Alexandrinei Moret de Blaremberg (descendentă din Henric al IV-lea, regele Franţei). A avut patru fraţi şi o soră: Grigore (mort la o vârstă fragedă), Alexandru, Gheorghe şi Ella (morţi şi ei de tineri), şi Dimitrie (1875-1967).
A fost botezat şi miruit ortodox, mama sa fiind o credincioasă foarte ataşată de Biserica Ortodoxă, şi a copilărit într-un ambient protestant, alături de familia în grija căreia s-a aflat în timpul studiilor sale în Franţa, la Toulouse. Mai târziu, la vârsta de 25 de ani a mers la Roma, unde a studiat filozofie şi teologie catolică la universitatea călugărilor dominicani. În 1902 a făcut profesiunea de credinţă catolică, pentru a fi „şi mai ortodox”, după cum spunea el însuşi. Deşi dorea să devină preot sau călugăr catolic, pentru a nu o îndurera pe mama lui şi urmând sfatul Papei Pius al X-lea, a renunţat pentru moment, dedicându-se apostolatului ca laic şi desfăşurând o bogată activitate în toată lumea, de la Bucureşti, Roma, Paris şi până la Congo, Tokyo, Sidney, Buenos Aires.
În România s-a dedicat operelor de caritate şi a deschis primul dispensar gratuit Bethleem Mariae la Bucureşti, şi a pus bazele marelui spital şi sanatoriu Sf. Vincenţiu de Paul (Spitalul Parhon). Înfiinţând astfel primul spital gratuit din România şi prima ambulanţă, a devenit fondatorul primei opere catolice de caritate din România.
În timpul războiului balcanic din 1913 a participat la serviciile sanitare. Pentru dăruirea lui plină de curaj în îngrijirea bolnavilor de holeră de la Zimnicea, a fost distins de către regele Carol I cu medalie militară, deşi Vladimir Ghika era civil. Mai târziu, în timpul primului război mondial s-a implicat în misiuni diplomatice, în ajutorarea victimelor cutremurului de la Avezzano (Italia), a tuberculoşilor din ospiciul din Roma, a răniţilor de război, trecând de la ambientele diplomatice la cele populare cu o naturaleţe surprinzătoare.
În 7 octombrie 1923 a fost sfinţit preot catolic la Paris de către Cardinalul Dubois, Arhiepiscopul locului, desfăşurându-şi activitatea preoţească în Franţa până în anul 1939. La scurt timp după ce a devenit preot, a primit de la Papa Pius al XI-lea privilegiul de a putea celebra atât în rit latin cât şi în rit bizantin, devenind astfel primul preot român biritual. Acelaşi Papă, la 13 mai 1931 l-a numit protonotar apostolic, Vladimir Ghika fiind chemat de atunci cu apelativul „monseniorul”.


Aflându-se în România la izbucnirea celui de-al doilea Război Mondial, a ales să rămână în ţară, pentru a fi alături de săraci şi bolnavi. Din aceleaşi motive a refuzat mai apoi să părăsească România, odată cu instaurarea regimului comunist. A fost arestat la 18 noiembrie 1952, acuzat de „înaltă trădare” şi condamnat la trei ani de închisoare. Întemniţat la Jilava, a fost ameninţat, bătut până la sânge şi torturat. Doi ani mai târziu, la vârsta de 80 de ani, a trecut la cele veşnice în închisoarea din Jilava, la 16 mai 1954, din cauza tratamentului inuman la care a fost supus. Trupul lui Vladimir Ghika a fost înmormântat în cimitirul din apropierea închisorii Jilava, iar în 1968 rămăşiţele sale pământeşti au fost mutate de către urmaşii săi la cimitirul Bellu Ortodox din Bucureşti şi aşezate în mormântul familiei (parcela 19).
Fericitul Vladimir Ghika, ca şi Episcopii martiri şi mărturisitori ai credinţei, rămân pentru generaţiile prezente şi viitoare semne de încurajare, de întărire a credinţei şi modele de urmat.

Mărturia Pr. Tertulian Langa despre Monseniorul Vladimir Ghika


„Părintele greco-catolic Tertulian Langa, ce i-a fost un timp ucenic şi însoţitor, mărturisea că a văzut cu mare uimire că, atunci când cădea în rugăciune, Monseniorul se înveşmânta cu totul în lumină, uneori chiar înălţându-se la câteva palme distanţă de podeaua încăperii. (...)
Câţiva ani mai târziu, când Monseniorul se mutase deja la Domnul, Tertulian Langa va trăi personal la Aiud o minune. O placă de fontă de 400 de kg cade şi îi zdrobeşte o palmă. Medicul închisorii propune amputarea palmei. În timp ce durerea creştea în intensitate părând de nesuportat, îi apare în faţă silueta Monseniorului Vladimir Ghika. Acesta îl binecuvântează spunându-i: «Fiul meu!». Durerea îi dispare şi palma i se vindecă miraculos de la sine, spre uimirea tuturor - medici şi colegi de celulă”. (sursa: v. aici).
Episodul vindecării miraculoase este relatat de pr. Langa şi în filmul document‘Towards the Sun’ (Spre Soare), în care pr. Tertulian Langa îşi aminteşte despre cei 17 ani petrecuţi în închisorile comuniste, în perioada 1948 – 1964, film produs de Catholic Radio and Television Network (CRTN) şi sponsorizat de organizaţia creştina Aid to the Church in Need).


Vă așteptăm cu drag la acest moment deosebit al Bisericii noastre.


Fericite Vladimir Ghika, roagă-te pentru noi!



Paul Budău -Preot Paroh Biserica romano-catolică "Sfinţii Petru   şi Paul" din Focşani

 
Răzvan Măţăşel-Preot vicar Biserica romano-catilică „Sfinţii Apostoli Petru şi Paul din Focşani”


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.