Educație

O carte de căpătai: "Catagrafiile ţinutului Putna (1830-1832)"

Ziarul de Vrancea
11 mar 2014 1605 vizualizări
Consultând lucrarea profesorului Ionel Budescu îţi pare că intri într-un tunel al timpului unde poţi să înţelegi ce salt extraordinar a făcut limba română în aceşti 200 de ani, poţi să înţelegi momentul Eminescu şi al Junimii în evoluţia limbii române

A apărut de curând la Editura Marafet din Râmnicul Sărat, lucrarea "Ionel Budescu - Documente demografice şi statistice - Catagrafiile ţinutului Putna (1830-1832)”, o apariţie de excepţie, care se constituie într-un adevărat eveniment de cultură.
Se cuvine ca, înainte de a spune câteva cuvinte despre carte, să amintim conjunctura favorabilă a apariţiei şi să facem o schiţă de portret a autorului.
În primul rând doresc să felicităm Consiliul Judeţean Vrancea şi Direcţia de Cultură, pentru că a ales să susţină, din puţinul financiar al instituţiei, această lucrare, un adevărat produs ştiinţific de nivel naţional - o lucrare de referinţă care apare o dată la mulţi ani. Desigur că asemenea lucrări pot apărea mai des, dar ele sunt, de regulă, rezultatul efortului de echipă al unor instituţii care au sarcina de cercetare şi restituire a trecutului istoric, de restituire a unei personalităţi, regiuni sau chiar al întregii naţiuni… - marile lucrări de sinteză ştiinţifică sau culturală.
Rari sunt oamenii care se înhamă la asemenea munci sisifice, dar şi mai rari sunt cei care ajung să finalizeze asemenea lucrări. 
Profesorul Ionel Budescu este unul dintre acei mari, foarte mari cărturari care tace şi face.
Secretul realizărilor sale este pasiunea arzătoare pentru documentul istoric în care descifrează cu migală şi cu răbdare fapte, oameni, întâmplări şi vieţi, acolo unde alţii văd doar o foaie de hârtie îngălbenită de vreme. Specializarea sa în paleoslavă şi chirilică îi dă posibilitatea să "vadă”, să înţeleagă aceste documente şi să le dea viaţă.
Îl cunosc pe profesorul Ionel Budescu din "antichitate” - 1972, de când am devenit colegi de cancelarie la Şcoala Bonţeşti-Cârligele.
Pe atunci, tineri fiind, fiecare cu idealurile sale, pentru că aveam şi idealuri, fie personale, fie profesionale, fie sociale, am apreciat la Nelu Budescu pasiunea sa pentru istorie în general, pentru istoria ţinutului natal în special, dar cel mai mult m-a impresionat atunci când în 1979 i-a apărut "Monografia Comunei Cârligele”, ediţia I.
Am citit lucrarea cu mult interes şi curiozitate, deoarece la timpul acela, cu cenzura draconică a regimului, o asemenea întreprindere părea o imposibilitate, un prag pe care colegul nostru l-a trecut prin muncă încordată şi perseverenţă.

Partidul, concediul şi tovarăşii

Pentru a înţelege mai bine aluatul din care e plămădit Nelu Budescu, amintesc o întâmplare din acele timpuri. Prin luna august 1987-88, am fost chemaţi la o şedinţă de partid. Fiind chemat telefonic, de acasă, Nelu Budescu a replicat că e în concediu. Delegatul de la judeţ, care era tot dascăl la origine, a făcut următoarea afirmaţie: "Aveţi noroc de organizaţiile din Vest că altfel v-am rade noi concediile… aşa de mari”, la care eu am replicat: "Bine, tovarăşe, că ne apără străinii în loc să ne apăraţi dvs.!” Mult timp am stat apoi cu urechea ciulită să nu păţesc ceva, dar… au uitat. După 1989, colegul respectiv, m-a ocolit mult timp pe stradă…!!  
După 1989, Nelu Budescu a rămas la "rădăcină”, ca Domnul Trandafir, dar a continuat munca sa de cercetare ştiinţifică serioasă - "şterge colbul de pe cronice bătrâne” -, dând la iveală următoarele lucrări: Istoria învăţământului din Judeţul Vrancea, de la origini până la 1918, Ed. Paideia, 2003; Cârligele, o istorie scrisă şi trăită, ed. a II-a, Ed. Paideia 2004; Documente demografice şi statistice: catagrafiile ţinutului Putna, Ed. Rafet, 2013.
Lucrările lui Ionel Budescu sunt lucrări cu adevărat ştiinţifice, lucrări de referinţă. Profesorul Budescu, un cercetător autentic şi serios, scormoneşte arhivele şi, beneficiind de specialitatea sa "chirilica - paleoslava” poate descifra orice document vechi, lucru care nu e la îndemâna oricui. Ionel Budescu are un stil limpede şi pe înţelesul fiecărui cititor. În acest sens, el adaugă lucrărilor sale glosare cu arhaisme şi indice de nume.
Consultând lucrarea profesorului Budescu îţi pare că intri într-un tunel al timpului unde întâlneşti lucruri pe care nici măcar nu le bănuiai, dacă nu eşti avizat în privinţa conceptelor: limbă, antroponime, toponime, administraţie, măsuri şi greutăţi, noţiuni de istorie, geografie şi multe altele. Poţi să înţelegi ce salt extraordinar a făcut limba română în aproape 200 de ani (1832-2014), poţi să înţelegi momentul Eminescu şi al Junimii în evoluţia limbii şi a culturii române.
Lucrarea lui Ionel Budescu este structurată în opt capitole: I. Statisticeşti ştiinţe. Listă cu numărul locuitorilor, după categorii fiscale, numărul caselor şi al animalelor, suprafeţe cultivate etc.; II. Extract de numele locuitorilor de toate stările aflate în ţinutul Putna şi de averea mişcătoare a lor (1830); III. Catagrafia dajnicilor şi nedajnicilor din ţinutul Putna; IV. Statistica locuitorilor din târgurile: Focşani, Odobeşti, Adjud, Panciu, Nămoloasa; V. Catagrafia veniturilor mănăstirilor şi metoacelor din ţinutul Putna din 1831; VI. Tăbliţa pentru slujbaşi volnici lăsaţi cu proprietarii; VII. Răzeşii moşinaşi ai hotarului Vrancei; VIII. Boierii aflători în ţinutul Putna.
Chiar dacă, la prima vedere, pare o lucrare alcătuită într-un limbaj ştiinţific auster, mai greu de asimilat de cititorul obişnuit, vom constata că lucrarea lui Ionel Budescu devine foarte atractivă şi mai ales instructivă pentru cel interesat de istoria acestor locuri, de stadiul organizării administrative, de situaţia stărilor sociale, de antroponimele care circulau atunci, de limbajul ştiinţific şi administrativ, de  evoluţia limbii române în cei aproape 200 de ani de când au fost făcute aceste recensăminte.
Din această perspectivă, lucrarea lui Ionel Budescu este o poveste care devine atractivă, pe măsura lecturii.

Sate, stări sociale, nume, porecle

Aflăm care era organizarea administrativă a Moldovei la începutul sec. al XIX-lea: ţinut, ocol, sat. Aflăm cu surpriză care era statutul aşezărilor din ţinut: răzăşesc (Satul Negileşti, răzăşesc pe apa Putnei; Satul Valea Sării, răzăşesc pe apa Putnei); boieresc (Satul Bilieşti a dumnealui postelnic Ştefan Vogorid, pe apa Siretului); mănăstiresc (Satul Boloteşti, a Mănăstirii Miera, a Mănăstirii Tazlău); răzăşesc şi mănăstiresc (Târgul Panciului, răzăşesc şi a Mănăstirii Bogdana, pe Dealul Crucii).
Formatul recensământului - datele care se solicitau -, constituie o dovadă palpabilă a maturităţii la care ajunsese în acel timp statul medieval al Moldovei. Datele din recensământ despre o localitate, sunt foarte sintetice şi explicite:
- Sat Negrileşti - răzăşesc, pe apa Putnei: - Cu depărtarea (distanţa) în ceasuri: 9 de târgul ţinutului, 51 de capitala ţării; 147 de havaleţi, 1 slugă fără bir, 7 breslaşi, 4 preoţi, 2 dascăli; 161 suma părţii bărbăteşti; 172 femei; 333 suma acestor suflete; 1 biserică de lemn, 179 suma caselor ţărăneşti şi a altor trepte; 2 mori de apă, 3 pietre; 300 berbeci, 86 boi, 201 vaci, 76 cai, 3484 oi, 268 mascuri (porci); 46 fălci de arătură; soiul pământului: cleios şi pietros; grâu: 4 chile sămânţă, 86 rod, 86 să cheltuieşte; 20 fălci, loc cuprins cu păduri lemn de arsu; Alişverişul locuitorilor: în vite, în munca mâinilor; Văzduhul: curat.
Citind rezultatele consemnate la fiecare localitate, veţi putea constata specificul acestora: alişveriş (ocupaţii, afacere, negoţ): în vite şi în cherestele; în munca mâinilor; cu munca câmpului în vii; neguţătoria, precupeţi şi lucrul cu mâinile.
Văzduhul (condiţiile naturale) poate fi: curat, prietenos, priincios, nepriincios, "de mijloc”, "lipicios” etc.
Parcurgerea "stărilor sociale” ne relevă lucruri extraordinare, ne relevă elemente interesante privind situaţia socială a locuitorilor, organizarea satelor şi chiar preocuparea comunităţilor pentru "protecţia socială”: iertaţi de sate (de bir), bătrâni nevolnici, văduve, om fără căpătâi, burlac fără căpătâi, diaconi, preoţi, havaleţi, birnici, breslaşi, negustori, nevolnici ruptaşi, privilegiaţi, slugi fără bir etc.
În privinţa antroponimelor, surpriza este şi mai mare pentru că ne dă prilejul, pe de o parte, să observăm ce nume dădeau strămoşii noştri semenilor, ce nume se mai utilizează astăzi sau felul în care se utilizau. Astfel observăm că numele de botez era cel mai important, dar pentru a nu se crea confuzii între persoane, prenumelui i se ataşa numele de familie al tatălui: Măriuţa lui Constantin Şărban, iar pentru bărbaţi numele se forma astfel: Vasile sin/sân (fiul) Toma Lazăr etc. Mai observăm faptul că multe nume de familie sau de persoane erau articulate: Sandul/ Sandu; Eşanul/ Eşanu; Rusul/ Rusu; Neagul/ Neagu etc. Vom putea observa care a fost evoluţia onomasticii româneşti în care din numele tatălui a rămas doar iniţiala.
În privinţa onomasticii, cel mai interesant lucru pe care-l întâlnim sunt supranumele (cognomen), poreclele care exprimă în modul cel mai pregnant creativitatea şi expresivitatea limbii române, poreclele fiind adevărate metafore şi modele de expresivitate a limbii: Cal Albu, Calalb, Bouroş, Barbălată, Casămândră, Peşte Gras, Peşte Slab, Peşte Rău, Îngiugă Urs, Botgros, Zeamă Neagră, Cânepăverde, Grădină Mândră, Mălaimare/ Mălai Mare, Mălai Mult, Caprăslabă, Mână Scurtă, Gură Multă, Belivacă/ Beli Vacă, Bani Gata, Spiţă Verde, Dor Mărunt/ Dormărunt, Capmare etc.
Pentru fiecare din aceste "porecle” s-a putea face consideraţii privind originea lor, privind anumite calităţi sau defecte ale omului, dar înainte de toate acestea, e bine să observăm frumuseţea limbii române şi expresivitatea extraordinară a acesteia.
Pentru o lectură cât mai eficientă şi mai rapidă, profesorul Budescu întocmeşte un glosar de arhaisme, un indice de nume şi o bibliografie de specialitate. În felul acesta ne scuteşte de a mai umbla prin dicţionare pentru a înţelege mesajul lucrării.
Consultând lucrarea profesorului Budescu îţi pare că intri într-un tunel al timpului unde întâlneşti lucruri pe care nici măcar nu le bănuiai. Poţi să înţelegi ce salt extraordinar a făcut limba română în aceşti 200 de ani, poţi să înţelegi momentul Eminescu şi al Junimii în evoluţia limbii române.
Mulţumind profesorului Budescu pentru acest dar făcut culturii naţionale, sugerez Consiliului Judeţean să dăruiască lucrarea tuturor bibliotecilor din judeţ şi Bibliotecilor Judeţene din toată ţara. Ar prin acest gest o dovadă că în Vrancea se face istorie ştiinţifică şi culturală.


Costică NEAGU


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 1

Adaugă comentariu
viorel i. iancu, acum 1372 zile, 17 ore, 7 minute, 59 secunde
Pertinent articol. Nu doar pentru faptul ca autorul face parte din "lumea academica", dupa cum aprecia un distins profesor. Domnul Prof. Costica Neagu elogiaza pe fostul coleg de cancelarie citeste integral
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.