Educație

MIERCUREA CENUŞII ȘI POSTUL PAȘTELUI

Ziarul de Vrancea
4 mar 2014 2177 vizualizări
Iubiți credincioși, dragi cititori, miercuri, 5 martie 2014, este o zi deosebită pentru credincioșii romano catolici din întreaga lume, este Miercurea Cenușii.

Cu această zi începe Postul Mare sau Postul Paștelui, așa cum este numit în popor, timp de pregătire pentru marea solemnitate  a Învierii Domnului. Denumirea acestei zile provine de la ceremonia deosebit de impresionantă  a binecuvântării şi impunerii cenuşii pe frunțile credincioșilor. Este zi de post și abstinență, adica nu se consumă carne sau mâncăruri cu carne și se mănâncă o singură dată până la săturare.
Miercurea Cenuşii este una din zilele de peste an care strânge cei mai mulţi credincioşi la Biserică. Deşi nu este o zi de sărbătoare obligatorie, mulţi oameni nu ar lăsa să treacă această zi fără să ajungă la Biserică la Sfânta Liturghie pentru a fi marcaţi pe frunte cu semnul crucii cu cenuşă. Chiar şi oamenii care vin rar la Biserică fac efortul de a veni în Miercurea Cenuşii. Cum a devenit această ceremonie o practică atât de importantă pentru atât de mulţi credincioşi? Care este semnificația acestui ritual destul de ciudat? Cum explicăm popularitatea murdăririi frunţii noastre cu cenuşă, pentru ca apoi să mergem toată ziua cu murdărie pe faţă? Cei care nu cunosc acest obicei al nostru ne arată spre frunte spunându-ne că ne-am murdărit, aşteptându-se ca noi să ne spălăm imediat, dar mulţi catolici poartă acea cenuşă întreaga zi.


Ritul  impunerii cenuşii cuprinde trei elemente: un gest, adică trasarea semnului crucii cu cenuşă pe cap şi două formule care însoţesc acest gest, dintre care preotul alege una. Vă invit să reflectăm câteva momente asupra semnificaţiei şi învăţăturii pe care liturgia bisericii vrea să ne-o transmită prin aceste trei elemente.
Prima formulă, care însoţeşte impunerea cenuşii este de inspiraţie biblică: „Adu-ţi aminte, omule, că eşti ţărână şi în ţărână te vei întoarce”. Adu-ţi aminte, omule, că în trecut, acum o sută de ani în urmă erai ţărână, adică nimic;  că în viitor peste o sută de ani vei fi ţărână, adică tot nimic, iar viaţa prezentă făcând tranziţia dintre un nimic şi alt nimic este tot nimic. Cenuşa pe care o purtăm pe cap provine din ramurile binecuvântate anul trecut la Florii. Iată ce a mai rămas din ramurile frumoase, verzi, înfloritoare de astă-primăvară. Suntem ca nişte ramuri verzi, înfloritoare, frumoase, pline de vigoare, în primăvara vieţii. Peste un număr de ani, mai mare, mai mic, vom fi un pumn  de cenuşă.
Ceremonia cenuşii nu este un rit macabru. Nu intenţionează să elimine bucuria, optimismul, energiile, dragostea de viaţă ce trebuie să-i caracterizeze în primul rând pe cei tineri, ci dimpotrivă, să ne reamintească tuturor că pe lângă un trup de cenuşă avem un suflet nemuritor şi un trup destinat învierii prin Învierea lui Cristos. Vrea să ne ajute să redescoperim sămânţa nemuririi sădită de Cristos în adâncul inimii noastre şi astfel să ne inspire speranţă, bucurie, entuziasm şi dragoste de viaţă. Itinerariul de 40 de zile pe care îl vom parcurge începe cu cenuşa şi se termină cu Învierea, începe cu moartea şi se termină cu viaţa.
A doua formulă pe care o poate folosi protul, este: „Convertiţi-vă şi credeţi în Evanghelie”. Sunt cuvinte luate de pe buzele lui Isus. Cu aceste cuvinte şi-a început viaţa publică. Cenuşa pe care o purtăm azi pe cap ne arată ce face din noi păcatul. Cenuşa este rezultatul unui incendiu. Este o expresie bine cunoscută: a se alege praful de ceva sau de cineva. Odată cu păcatul se alege praful de noi.
De asemenea, această cenușă ne mai amintește de gustul de cenuşă pe care îl lasă în inima noastră păcatul, plăcerea păcătoasă. Regele David, după ce a săvârşit păcatul desfrâului şi  crimă, scria cu amărăciune într-unul din psalmii săi: „Mă hrănesc cu cenuşă în loc de pâine şi îmi amestec cu lacrimi băutura” (Ps 102, 9).
 „Convertiţi-vă şi credeţi în Evanghelie”. Postul Mare este un timp de convertire, de întoarcere la Dumnezeu, de părăsire a păcatului, de schimbare a vieţii. „Întoarceţi-vă la mine din toată inima. Sfâşiaţi-vă inimile şi nu hainele” – ne spune Dumnezeu în prima lectură a Liturghiei de astăzi. Iar sfântul Paul în a doua lectură ne îndeamnă: „Vă implorăm în numele lui Cristos, împăcaţi-vă cu Dumnezeu”.


În sfârşit, cenuşa ni se pune pe cap în formă de cruce. Ni se spune prin aceasta că la bucuria Învierii nu se ajunge decât prin cruce. Pocăinţa la care suntem chemaţi în aceste 40 de zile, postul, înfrânarea, pomana, faptele de caritate, de renunţare sunt tot atâtea cruci care se transformă în tot atâtea bucurii: este bucuria iertării, a purificării sufleteşti, a apropierii de Dumnezeu.
Rugăciunea specifică Postului Mare, pe care trebuie să o repetăm mereu este aceea pe care am auzit-o pe buzele regelui David la psalmul responsorial: „Zideşte în mine o inimă curată, Dumnezeule, şi pune în mine un duh nou şi statornic”. Amin.


Răzvan Mătăşel -Preot  vicar Biserica Romano-Catolică „Sfinţii Petru şi Paul”din  Focşani

 

 

Miercurea cenuşii

Este o zi în care catolicii nu numai că reflectă asupra lor, ci în dialog cu Dumnezeu şi - asemenea lui Iov care şi-a turnat cenuşă în cap - repetă actul de penitenţă şi jurământ faţă de divinitate

Începutul Postului Mare este pentru catolici, printre care sunt Italienii din România, la o dată variabilă, în funcţie de Paşti. Din vechime, catolicii practică ritul denumit Miercurea Cenuşii, în prima zi a acestui Post, care face o trimitere profundă la vremelnicia trupului omului, punându-l faţă în faţă cu moartea, simbolic, tocmai pentru a-i arăta că totul este trecător şi - în virtutea acestui lucru - are menirea de a se depărta de delăsare, uitare, păcat.


Miercurea Cenuşii este un fel de angajament de purtare virtuoasă; constă în împresurarea cenuşii pe capetele credincioşilor - cenuşă care se obţine din ramurile florilor păstrate de anul trecut, de la Sărbătoarea Floriilor şi arse acum. La liturghie se omite actul penitenţial; se binecuvântează şi se impune cenuşa obţinută din ramurile de măslin sau de alt arbore care au fost binecuvântate anul precedent. Impunerea cenuşii poate fi făcută chiar şi fără liturghie; în acest caz este oportun să se facă liturghia cuvântului, adăugând o cântare la început. Celebrarea se încheie cu rugăciunea credincioşilor. Cenuşa se pune pe capetele credincioşilor prezenţi la slujbă, ca semn de pocăinţă şi de angajament de a ţine Postul cu curăţenie. Totodată, este un moment de reflecţie, de gândire a credincioşilor asupra lor, asupra a ceea ce sunt, ce au realizat în plan spiritual. Este o zi în care catolicii nu numai că reflectă asupra lor, ci în dialog cu Dumnezeu şi - asemenea lui Iov care şi-a turnat cenuşă în cap - repetă actul de penitenţă şi jurământ faţă de divinitate.
Miercurea Cenuşii este zi de penitenţă pentru biserică - când se ţine abstinenţă de la carne. În afara liturghiei înmormântării, celelalte celebrări sunt oprite. Credincioşii - primind cenuşa - încep timpul destinat purificării sufletului. Prin acest semn penitenţial se exprimă condiţia omului păcătos, care-şi mărturiseşte păcatul în faţa lui Dumnezeu şi astfel exprimă voinţa unei convertiri interioare în speranţa că Domnul este milostiv cu el. Acest itinerar al convertirii sufletului îşi atinge punctul său maxim cu celebrarea sacramentului reconcilierii în zilele dinaintea Paştilor. În calendarul romano-catolic, Miercurea Cenuşii deschide şirul celor 40 de zile până la Sărbătoarea Învierii Domnului cu o ceremonie de binecuvântare cu totul aparte. Preoţii presară pe fruntea credincioşilor cenuşa provenită din arderea rămurelelor de salcie sfinţite în Duminica Floriilor de anul trecut şi  rostesc următoarea formulă: “Adu-ţi aminte,  omule, că din pământ eşti şi în pământ te vei întoarce”. Este o avertizare asupra faptului că sufletulul e cu mult mai însemnat decât  trupul. Este o zi în care catolicii nu numai că reflectă asupra lor, ci intră în dialog cu divinitatea.
  

 

Valentin Muscă


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.