Abandonul scolar, printre punctele slabe ale judetului
Ponderea scazuta a elevilor si studentilor in totalul populatiei (rata cuprinderii in invatamint), dar si abandonul scolar se numara printre punctele slabe ale judetului Vrancea, alaturi de veniturile mici inregistrate de salariati, zonele de saracie cu acces limitat la serviciile de baza, rata mare a criminalitatii sau numarul mare de persoane cu handicap. Aspectele au fost semnalate in cadrul Strategiei de dezvoltare a judetului Vrancea pe 2007- 2013, dezbatuta marti la Consiliul Judetean, in vederea accederii la programele de finantare europeana. La nivelul judetului Vrancea, cuprinderea in invatamint este de doar 53,1%, comparativ cu 72,9% cit este la nivel national, lucru care l-a ingrijorat pe inspectorul general Iordache Bostan. Aceasta cu toate ca rata alfabetismului se ridica la 97,7%, putin mai bine decit la nivel national, unde se inregistreaza un procent de 97,5%. Seful invatamintului vrincean a mizat si de aceasta data pe proiectul "Acces la educatie pentru grupurile dezavantajate", pentru a-i atrage pe tineri spre scoala. De altfel, in cadrul Strategiei s-a sustinut dezvoltarea partii practice a invatamintului, prin crearea a trei puncte cheie de formarea a cadrelor didactice si elevilor, la Grupul Scolar "S. Mehedinti" Vidra pe partea de silvicultura, la Grupul Scolar Odobesti pe viticultura si la Grupul Scolar de Industrie Usoara Focsani, pe textile. "S-a constatat ca SAM-urile (scolile de arte si meserii) nu sint inca atractive, astfel ca se incearca imbunatatirea sistemului de invatamint prin ridicarea acestor unitati. S-au luat deja masuri pentru imbogatirea numarului de specializari din aceste centre, ce se doresc cele mai puternice ale invatamintului tehnic", sustine inspectorul scolar general Iordache Bostan.
"Boom imobiliar" vs. pierderea investitorilor straini
Strategia judetului Vrancea, prezentata de reprezentantii LDK, firma care a incheiat contractul cu Consiliul Judetean, include atit punctele tari, cit si amenintarile ce planeaza asupra judetului Vrancea. Daca vrincenii stau bine la speranta de viata, la rata divorturilor si sinuciderilor, la cea a somajului, dar si prin "boom-ul imobiliar" si pastrarea unor traditii cu potential de atractie turistica, de cealalta parte se afla riscurile naturale, inchiderea unor societati comerciale in zone care deja se confrunta cu probleme de somaj si chiar conflictele inter-etnice. De asemenea, s-a observat accentuarea unor tendinte negative: depopularea unor sate sub limita critica de rezistenta, pierderea competitiei cu alte judete pentru atragerea investitorilor straini, reducerea viabilitatii unor asezari ca rezultat al exploatarii nerationale a padurilor. Zonele Homocea- Tanasoaia - Boghesti, centrul urban Adjud, Marasesti - Garoafa, Sihlea - Balesti - Ciorasti - Tataranu - Maicanesti, Andreiasu de Jos - Nereju - Naruja, Jitia - Dumitresti - Chiojdeni - Slobozia Bradului au fost identificate ca zone critice, in ceea ce priveste rata ridicata a somajului, ponderea importanta a populatiei ce depinde de ajutorul social si pierderea populatiei ca o consecinta a sporurilor negative (naturale si migratie). Cea mai mare rata a saraciei a fost identificata in Slobozia Bradului (85%), Poiana Criste (74%), Boghesti, Chiojdeni si Tanasoaia (65%). In Vrancea, 53 de comune au instalatii de alimentare cu apa potabila (77,94%) si doar 4 canalizare publica (5,88%) si 5 distributie de gaze naturale (7,35%), in timp ce in nici o comuna nu exista furnizare de energie termica. De asemenea, in Vrancea exista 15.194 de persoane cu handicap (3,85%), comparativ cu o pondere de 2,28% la nivelul intregii tarii. Din acestea, doar 35 sint incadrate in munca, mai multe decit in celelalte judete ale regiunii de Sud-Est. (Camelia STANILA)