Educație

Odobesti, capitala Cumaniei catolice

Valentin Muscă
25 iun 2007 2360 vizualizări
Orasul vinurilor a revenit în atentia istoricilor care sustin că aici ar fi fost sediul Epsicopiei Catolice a Cumanilor u cumanii erau o populatie de neam turcic care s-a asezat pe teritoriul tarilor romănesti, unde, a fost se pare asimilata

Istoricii au avansat ipoteza ca pe locul actualului tirg de la poalele Măgurei a functionat acum opt secole cea mai cunoscută episcopie catolică din teritoriul care se numea in secolele XII-XIII Cumania. După provocatoarea lucrare a istoricului Neagu Djuvara care a pus la originea primului stat medieval romanesc un cuman ("Thocomerius - Negru Vodă. Un voievod cuman la inceputurile Tării Romanesti", Bucuresti, 2007), prezenta cumanilor la Carpatii de Curbură a revenit in atentia specialistilor, iar Odobestii figurează la loc de cinste pe aceasta harta. Cumanii erau o populatie de neam turcic care, migrind dinspre est, dintre Don si Nipru, in secolul XI s-a asezat pe teritoriul tarilor romanesti, unde, in parte a fost asimilata de populatia locala.

"In anul 1227, 15.000 de osteni cumani in frunte cu conducatorii lor au fost crestinati. Papalitatea creeaza episcopatul Milcovensis, de la Milcov. Din pacate, asta nu dureaza decit pina la 1241, cind mongolii au venit in al doilea lor val si cumanii au trecut in masa in Ungaria: 40.000 de corturi. Locuitorii din Transilvania ii cunosteau ca pe niste vrajmasi, asa ca i-au primit prost (...) Parerea mea e ca, in ajunul intemeierii Tarii Romanesti, mare parte dintre virfurile ierarhiei erau cumani...", sustine istoricul Neagu Djuvara intr-un interviu publicat in ziarul Cotidianul. Neagu Djuvara porneste de la numele cumane care se pastreaza inca, precum si de la date istorice care tin de miscarile populatiilor migratoare in perioada medievala, explicind ca rolul cumanilor in istoria romanilor a fost mult mai mare decit se afirma in istoria oficiala a poporului roman. Ipoteza istoricului Neagu Djuvara nu este nouă, teorii privind contributia cumanilor la etnogeneza statului roman au existat in istoriografia romanească, dar a fost mereu lăsată in plan secund pentru a nu contrazice ideile romantice ale originii latine 100% a poporului roman. Se pare ca nici un istoric roman nu a vrut să-si riste reputatia afirmind că la etnogeneza romanilor a participat si un popor de origine turcă. Mai ales după ce aceeasi istorici i-au prezentat pe turci si perioada domniilor fanariote drept cea mai sumbră perioadă din istoria romanilor. Reamintim că la 1227-1229, cumanii au acceptat propunerea Regelui Ungariei pentru a se crestina. Motivul crestinării era teama cumanilor de invazia iminenta a mongolilor care se ivea la orizont. Pentru maghiari, crestinarea cumanilor a insemnat supunerea acestora si practic asimilarea acestui popor de origine turcă.


Cumanii au fost alungati de tatari


Documentul cel mai important care vorbeste despre Episcopia cumanilor si de sediul acesteia - Civitas de Mylco - este o scrisoare a papei Grigorie al IX-lea către Regele maghiar Bela I, de la 14 noiembrie 1234. Episcopia cumanilor era direct subordonata scaunului apostolic si avea misiunea de a implanta catolicismul in aceasta zona, respectiv la rasarit si miazazi de Carpati. Distrusă de marea invazie tătară de la 1241, episcopia catolică a cumanilor si-a schimbat sediul, dar cumanii au rămas contopindu-se in parte cu populatia autohtonă. Alat parte a trecut muntii in Transilvania, in acel moment ocupată de Regatul maghiar. Incercarile ulterioare de a reinfiinta Episcopia cumanilor au esuat. în toponimia Moldovei au ramas multe locuri care pastreaza denumiri care amintesc de cumani, printre care si numele propriu Coman. Dintre istoricii care au sustinut ipoteza existentei sediului episcopiei cumanilor in Odobestil se numără si Constantin C. Giurescu. Unul din cei mai importanti istorici romani din veacul trecut, C. C. Giurescu a locuit la Odobesti si a scris chiar o monografie a orasului. Pe dealurile din fata localitătii, in comuna Virtescoiu, istoricii Victor Bobi si Aurora Apostu au descoperit cea mai importantă asezare umana din secolele XI-XIII. Cei doi istorici nu inaintează nici o teorie privind legătura dintre această asezare si stăpinirea cumană, dar ipoteza ca această asezare să fie mult căutata Civitas de Mylco nu este exclusă. Situl arheologic nu a fost epuizat in totalitate si nu este exclus ca timpul sa scoata la iveala noi surprize, mai ales ca legendele locului vorbesc despre zona insorita de la poalele Odobestiului ca despre un centru religios strategic. (Valentin MUSCA)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.