Vrîncenii în Istoria Literaturii romăne
"O istorie a literaturii romane de la origini pină in prezent" (Bucuresti, 2006), scrisă de regretatul profesor Ion Rotaru este pentru scriitorii vrinceni o izbindă de proportii, pentru că in paginile lucrării se găsesc numele a nu mai putin de 20 de scriitori vrinceni. După ce literatura vrinceană a fost răstignită de criticul literar Alex Stefănescu in a sa istoria a literaturii romane, de această dată profesorul Ion Rotaru aduce scriitorii vrinceni pe locurile din fată ale scenei literare valahe. Seria numelor vrincene incepe cu titratul poet adjudean Liviu Ioan Stoiciu. Urmează capitolul "Alti poeti vrinceni" unde ii găsim consemnati aleatoriu pe Virgil Huzum, Corneliu Fotea si Florin Muscalu, Dumitru Pricop si prietenul de o viată poetul Ion Panait, redactor al revistei "Negru pe alb" de la Odobesti, dar si redactorul adjunct al "Oglindei literare" din Focsani, poetul Virgil Panait. în vecinătatea sa o intilnim si pe poetesa Stefania Oproescu, pe care Ion Rotaru o asează intre doi scriitori vrinceni cu plete albe, Valeriu Anghel si Alecu Croitoru. Din generatia afirmată după 1989 este mentionat scriitorul Florinel Agafitei, care are privilegiul să fie prezentat de două ori. Si la capitolul scriitorilor premiati la Piatra-Neamt si la capitolul dedicat scriitorilor din Vrancea, unde scritorului Florinel Agafitei ii sint prezentate romanele "Baronul" si "Haita". Acest capitol se numeste chiar "Prozatori vrinceni", iar seria oamenilor de litere de pe Milcov este deschisă de pănceanul Ionel Bandrabur. în acelasi capitol isi găsesc locul Puiu Siru, cu al său "Don Quijiote de la Vrancea", Ion Culită Usurelu, editorul revistei "Salonul Literar" si prozatorul Gheorghe Neagu, presedintele Asociatiei Literare "Duiliu Zamfirescu". Dintre scriitorii plecati in lumea umbrelor autorul ii pomeneste pe Dan si Emil Botta, Ion Larian Postolache, Alexandru Sihleanu si Mitropolitul Varlaam. Despre viata literară vrinceană Ion Rotaru spune că "este tot mai vioaie, mai prosperă parcă, fată de capitalele judetelor circumvecine, Bacău chiar, fie si Neamt, Buzău, Brăila, Galati...". Autorul notează si importanta celor două simpozioane scriitoricesti anuale, "Duiliu Zamfirescu" si "Salonul Literar Dragosloveni", precum si revistele "Oglinda literară", "ProSaeculum" si "Salonul literar". Ca orice istorie si aceasta are scăpările ei, istoria prof. Ion Rotaru nu-i mentionează pe Florin Paraschiv, Ion Dumitru Denciu, Tesu Solomovici, Constantin Ghinită, Adrian Botez, Paul Spirescu, Janine Vadislav, Gheorghe Mocanu etc. Vina nu este a profesorului Ion Rotaru, ci a scriitorilor vrinceni care nu stiu să-si promoveze operele. Le tipăresc la Focsani si se citesc intre ei si se multumesc doar cu semnale editoriale in presa locală, uitind că lipsa cronicilor in marile reviste literare face ca acestia să fie putin cunoscuti si să nu figureze in dictionare si istorii de acest gen.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Educație
