Educație

Nereju - opt decenii de la vizita savantului D. Gusti

Alex Smeu
5 mai 2007 2236 vizualizări
Singura amintire de la vizita sociologului D. Gusti este fostul cămin cultural, ridicat de echipa de cercetători în 1927 u desi exista in Vrancea citeva sute de specialisti in franceza, monografia dedicată Nerejului, în trei volume, este netradusă de opt decenii

Anul acesta se implinesc 80 de ani de la cea mai importantă campanie de cercetare monografică efectuată vreodată in Tara Vrancei. în 1927, sociologul Dimitrie Gusti, in fruntea unei echipe de cercetători bucuresteni si studenti vrinceni, a desfăsurat la Nereju o complexă cercetare a vietii locuitorilor acestui sat de munte, sub toate aspectele, realizind studii care au devenit clasice

in domeniul sociologiei. Rezultatele cercetării au fost publicate in trei volume, editate in franceză de Henri H. Sthal, in 1939, sub titlul "Nerej, un village d\'une region archaique". Desi este cea mai complexă operă dedicată unui sat vrincean, lucrarea se gaseste de mai bine de sapte decenii doar in limba franceză, cu toate că in Vrancea există destui profesori si traducători din limba lui Voltaire. Mai rău decit atit, in institutiile de cultură din judet lucrarea nu exista, singurele exceptii fiind Biblioteca Judeteană si Muzeul Vrancei, care detin cite un exemplar. întrucit lucrarea reprezintă cea mai importantă cercetare antropologică dedicată unui sat din Muntii Vrancei, "Nerej, un village d\'une region archaique" ar trebui

tradusă cit mai repede in romană. De asemenea, pentru acest moment aniversar s-ar cădea ca responsabilii din acest domeniu să organizeze o masă rotundă la căminul cultural care poartă numele savantului bucurestean, ridicat de echipa de cercetători in 1927, alături de care se găseau studentii vrinceni Ion Diaconu si C. D. Constantinescu-Mircesti. în loc să se aloce din bugetul culturii vrincene sute de milioane pentru pensionarele folclorului valah, care vin an de an in Vrancea numai pentru bani si cintă de la "Sfintul Gheorghe" pină la Festivalul Bachus, s-ar putea traduce si tipări, cu o parte din acei bani, cele trei volume si s-ar putea organiza un seminar pe măsură. In traducerea lucrarii s-ar putea

implica chiar si Inspectoratul Scolar, prin inspectorul de limba franceza Nicolae Zahariuc. Altfel, copiii nerejenilor vor citi in continuare monografia despre viata si obiceiurile stramosilor lor... cu dictionarul alaturi. Doar sintem francofoni! (Valentin MUSCĂ’)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.