Sfîntul Mare Mucenic Gheorghe
Sfintul Mare Mucenic Gheorghe este unul din sfintii cei mai populari, de numele căruia se leagă istoria poporului roman, chipul Sfintului Gheorghe fiind zugrăvit pe steagurile de luptă ale Armatei Romane. De aproape jumătate de mileniu, cu icoana Sfintului Mare Mucenic Gheorghe in mijlocul lor, ostasii romani si-au apărat "tara, nevoile si neamul". Nu este o intimplare că peste douăzeci de biserici din judet il au pe Sfint ca protector. Viata Sfintului Gheorghe a fost una scurtă, dar demnă si exemplară. Ne găsim in timpul impăratului roman Diocletian, la curtea căruia tinărul
Gheorghe a urcat toate treptele dregătoriei, pină la cea de comandant al gărzii personale. Această carieră a luat sfirsit in momentul cind, in 303, Diocletian a inceput una din cele mai aspre persecutii impotriva crestinilor. Fiind la curtea impăratului si aflind de hotărirea acestuia, Gheorghe se prezintă in fata lui Diocletian si mărturiseste că este crestin. Pentru a-l determina să renunte la credinta sa este supus la chinurile tipice aplicate crestinilor, sperind că militarul de carieră va părăsi credinta crestină, in acest fel dind un exmplu celorlalti crestini din armata imperială. Hotărirea tinărului ostas a fost neclintită si in apărara acestuia a venit impărăteasa Alexandra insăsi. Nu a fost un motiv de indulgentă pentru crudul impărat care a pus să se taie capetele la amindoi, intr-o zi de 23 aprilie 303. Pentru omul zilelor noastre merită retinut un singur aspect: nevoia de a spune adevărul si de a refuza minciuna. Sfintul Ghorghe nu a fost ucis pentru că era crestin, ci pentru că a recunoscut acest lucru. Putea foarte bine să
nu-l recunoască, răminind crestin si să trăiască pină la adinci bătrineti in minciună.
"Sfintu Gheorghe" si Vrancea
Peste douăzeci de biserici din Vrancea il au ca sfint protector pe ostasul care a preferat să moară, spunind adevărul, decit să trăiască in minciună. în Focsani, crestinii sint asteptati la bisericile Sfintul Gheorghe Nord si Sfintul Gheorghe Sud, iar la biserica Sfintul Gheorghe Armeană, inchisă din 1940, se oficia pină nu demult un parastas de hramul bisericii. La Odobesti, crestinii participă la hramul bisericii Sfintul Gheorghe din Pătesti-Unirea si la biserica Sfintul Gheorghe din Caragea. în cinstea Sfintului
Gheorghe au fost ridicate două biserici la Anghelesti - Ruginesti, pe Valea Domositei, iar pe Valea Milcovului, crestinii vor prăznui astăzi, la Brosteni si Valea-Rea, comuna Mera. în timpul războiului crestinii au ridicat două biserici cu hramul Sfintul Gheorghe la Căiata-Sihlea si Călieni-Nănesti. în haine de sărbătoare sint si credinciosii din Făurei, precum si cei din Homocea, Păunesti si la biserica nouă din Mărăsesti. Credinciosii care doresc să participe la hramuri mănăstiresti pot merge astăzi la Mănăstirea Brazi din Panciu, Buciumeni-Homocea si mai ales la unul din asezămintele monahale abandonate de Episcopia Buzăului si Vrancei, Mănăstirea Vărzăresti, din Urechesti. Biserica Sfintul Gheorghe de la Vărzăresti a fost inchisă din 1959 si transformată in depozit pentru fosta CAP. La 17 ani de la schimbarea regimului, Episcopia nu dă semne că ar avea intentia să fie redată cultului. Miilor de vrinceni care poartă numele Sfintului Gheorghe, Ziarul de Vrancea le ureaza La Multi Ani si o viată plină de bucurii! (Valentin MUSCĂ’)
