Educație

Obiceiuri, traditii si superstitii pascale

Doina Ganea
7 apr 2007 1232 vizualizări
Pastele este un moment al reinnoirii spirituale, cu semnificatii multiple, dar si cu traditii si superstitii

P astele. Aceasta mare sarbatoare ne vine ca un balsam intr-o vreme in care Dumnezeu, dupa ce ne-a daruit libertatea, ne lasa uneori incercati de dezorientari. Avem insa nadejdea ca noi, cei care sintem crestini de la nascarea noastra si am stiut sa fim uniti in jurul Crucii, am stiut sa fim uniti in sfinta zi de Paste, vom ramine si pe mai departe uniti in jurul lui Hristos, in jurul Bisericii.

Pentru aceste zile de sarbatoare si odihna am pregatit cititorilor nostri citeva informatii legate de traditiile, obiceiurile si superstitiile acumulate de-a lungul timpului in jurul acestei sarbatori sfinte.


Oua incondeiate, la indemina oricui


Ati admirat, probabil, de multe ori minunatele oua incondeiate cu diverse modele, dorindu-va sa aveti priceperea necesara pentru confectionarea lor. Ei bine, procedeul este mult mai simplu decit v- ati fi imaginat! Iata de ce aveti nevoie: oua, o candela, ceara de albine, un condei special confectionat dintr-un betisor de lemn pe al carui capat ati infasurat de citeva ori o sirmulita foarte subtire de cupru, vopsea de oua, otet, sirma, panglica colorata de satin lata de 5 mm (cite 30 cm pentru fiecare ou). Trebuie sa incepeti cu pregatirea oului. Dupa ce il spalati bine cu un burete imbibat cu detergent de vase si il clatiti, ii faceti cite o gaurica la cele doua capete (cu virful unui cutit foarte ascutit sau mai bine cu o andrea). Prin aceste gaurele scoateti continutul oului (prin suflare), dupa care clatiti bine interiorul oului si il uscati. Urmeaza operatiunea de incondeiere. Penita se incalzeste la flacara candelei, dupa care se nmoaie in repetate rinduri in ceara de albine, iar apoi se incalzest din nou si este gata acum pentru a fi folosita. Desenati pe ou diverse modele, traditionale sau moderne. Motivele traditionale au fiecare o semnificatie aparte. Spicele de griu simbolizeaza fertilitatea, grebla cu sapte dinti alunga spiritele necurate, ciorchinele de strugure semnifica recolta bogata... Dupa ce ati desenat modelele, nu uitati sa infundati cu ceara de albine cele doua gaurele de la capetele oului. Pregatiti apoi vopseaua:

aduceti la clocot 300 ml apa, adaugati cantitatea de vopsea mentionata pe plic, iar apoi asteptati sa se raceasca. Adaugati o lingurita de otet 20%. Degresati oul in otet, iar apoi scufundati-l in vopsea, tinindu-l cu ajutorul unei linguri. Puneti-l apoi pe un prosopel ca sa se usuce. încalziti-l apoi usor la flacara aragazului, pentru a topi ceara cu care ati desenat modelele si a scoate dopurile de ceara de la capetele oului, apoi stergeti-l repede cu o cirpa uscata si curata. Pentru a da oului un plus de luciu, frecati-l cu un tampon de vata imbibat cu grasime. în final, indoiti panglica in doua si faceti-i un nod la capat. Treceti sirma prin gaurelele din ou, dintr-o parte in alta si agatati cu ea mijlocul panglicii, pe care

astfel puteti s-o trageti prin interiorul oului.


Superstitii pascale


- Anafura primita in ziua de Pasti se pune in sarea vitelor si a oilor,

pentru ca acestea sa faca mai multe viteluse si mielute, decit

vitelusi si berbecuti.

- Cu luminarea aprinsa adusa de la biserica se inconjoara de trei

ori grajdul vitelor, pentru a le feri de boala. De asemenea, se face

de trei ori inconjurul casei, al curtii si al gradinii, pentru a feri

caminul de rele.

- Luminarea de Pasti se pastreaza intr-o batista alba si, pe timp de

furtuna, se aprinde dinaintea unei icoane, pina trece furtuna.

- Cel care maninca oua pentru prima data in an de Paste va fi

sanatos tot restul anului.

- Ouale de Pasti sint folosite si pentru vindecarea anumitor boli.

Astfel, albusul oualor sfintite se usuca, se piseaza, iar praful

obtinut se sufla pe vitele bolnave de albeata.

- Cel care maninca hrean atunci cind vine acasa de la slujba de

Paste va fi iute si sanatos tot anul.

- Sarea se foloseste la sfintirea fintinilor.

- Cuisoarele se folosesc pentru tratarea durerilor de dinti.

- Ouale se inrosesc in Joia Mare, caci se zice ca ouale fierte si

vopsite in aceasta zi se pot pastra tot timpul anului, fara sa se

strice.

- Slanina sfintita se foloseste in mai multe imprejurari: se ung cu

ea locurile dureroase sau se da vitelor bolnave s-o manince, ca sa

se insanatoseasca.

- Vinerea Mare este ziua scaldatului. Cel care se scufunda de trei

ori in apa in aceasta zi va fi sanatos tot anul.

- Daca ploua in Vinerea Mare, anul va fi bogat si roditor, insa daca

nu cade nici o picatura de ploaie, anul va fi secetos.

- în noaptea de înviere, limba clopotului din clopotnita bisericii este

spalata cu apa neinceputa. Asta inseamna ca, dupa ce a scos apa

din fintina, persoana respectiva nu are voie sa scoata nici un

cuvint pina cind indeplineste ritualul cu pricina.

- Tot cu apa neinceputa se spala pe fata si fetele de maritat, ca sa

fie frumoase si sa-si gaseasca soti vrednici.

- La masa de Paste nu e voie sa se ia sare cu mina. Gestul va

duce la o transpiratie exagerata a palmelor tot restul anului.

- Oasele de la mielul de Paste nu se dau la ciini, ci trebuie

ingropate sub un un mar. Acest gest face ca mesenii sa fie tot anul

sanatosi.

- Cojile de la oua nu se arunca la gunoi, ci in riu, ca sa se dea de

stire Blajinilor ca soseste Pastele.


Iepurasul pascal, bucuria copiilor


Pentru cei mari, Sarbatoarea Pastelui se traduce prin bucuria propriei redescoperiri, aceea a puterii de a fi mai buni si mai toleranti cu cei din jur. Pentru cei mici, insa, Sarbatoarea Pastelui este sinonima cu darurile aduse de Iepuras, faptura gingasa si blinda cu urechi mari si blanita moale. Iepurasul, simbolul Pastelui inca din secolul al XVI-lea, apare azi in toate vitrinele, in preajma Sfintelor Sarbatori, in forme diferite si confectionat din diverse materiale. Dar cele mai tentante sint dulciurile ce redau chipul

urecheatului. în primele sale ipostaze, prin anii 1500, a fost reprodus de patiserii germani din faina si zahar, peste care s-au presarat mirodenii colorate. Mai tirziu, prin anii 1800, cofetarii germani si francezi au redat imaginea delicatului simbol pascal in ciocolata, la fel ca si celalalt simbol, mai vechi, oul. Iepurasul de ciocolata, savurat deopotriva de copiii si adultii europeni, a trecut rapid Oceanul, fiind adoptat si de americani. Traditia spune ca iepurasul aduce in fiecare an ouale rosii copiilor cuminti. El le

imprastie in gradina, printre florile proaspete de primavara si iarba nu demult ivita, ouale rosii asteapta sa fie gasite de copiii norocosi.

Grupaj realizat de Doina GANEA


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.