Educație

Hristos a inviat!

Ziarul de Vrancea
7 apr 2007 610 vizualizări

Fragment din Pastorala adresata credinciosilor ortodocsi din parohiile apartinind Patriarhiei Ortodoxe Romane

Pe drept cuvint, ziua aceasta a Invierii Domnului, atit de dorita de crestinatate, este numita de preainteleptii alcatuitori de cintari bisericesti "aleasa si sfinta zi, imparateasa si doamna, al praznicelor praznic si sarbatoare a sarbatorilor". Ea intrece in stralucire dumnezeiasca orice alta sarbatoare, prin frumusetea praznuirii si prin bogatia adevarurilor mintuitoare pe care ni le revarsa in suflete. Cerul si pamintul impreuna se bucura astazi, ingerii si oamenii se veselesc pentru ca, sfarimind portile iadului, din mormint a inviat Hristos, si dusmanul cel mai mare al omului, moartea, a fost biruit. Inviind Iisus, "pirga celor adormiti" (1 Cor. 15, 20) am primit Incredintarea ca si noi, impreuna cu El, vom birui moartea si vom deveni partasi ai vietii celei vesnice si ai imparatiei lui Dumnezeu. Praznicul de astazi al Invierii Domnului ne reveleaza esenta insasi a credintei noastre: nadejdea de a fi impreuna cu Dumnezeu, de a fi partasi vietii Lui celei vesnice.

Aceasta ne-o arata Insusi Mintuitorul Hristos, Care la Cina cea de Taina din foisorul mare, asternut de ucenici, dupa ce i-a privit cu duiosie, le-a zis: "Cu dor am dorit sa maninc aceste Pasti cu voi mai inainte ca Eu sa patimesc" (Lc. 22, 15). Asadar, inaltimea iubirii si, deci, a dorului ne-o descopera Dumnezeu, Care, lasind cele nouazeci si noua de oi in munti, a coborit dupa oaia cea pierduta, adica dupa firea noastra omeneasca, pe care aflind-o in starea de suferinta si durere, a luat-o pe umerii Sai, a facut-o a Lui adica, si a readus-o la frumusetea cea dintii. Aceasta pentru ca "cine iubeste nu sfatuieste numai, nu indreapta, nu pedepseste, ci ia asupra sa greselile celui iubit de el. Iubirea e participare la viata celuilalt, iesire din noi insine, jertfa". Asadar, acel dor al Domnului Hristos inseamna dorinta de a fi si a ramine impreuna cu apostolii. Si nu a spus simplu: "am dorit", ci "cu dor am dorit", aratind prin aceasta dragostea netarmurita fata de ucenici si negraita pretuire a celor cu care se afla la Cina cea de Taina. Aceasta dragoste si pretuire nu s-au oprit insa numai la apostoli, in noaptea Cinei celei de Taina, ci ne cuprinde si pe noi, cei de astazi, care credem in cuvintul Evangheliei Sale. Acest adevar il intareste Mintuitorul Hristos in rugaciunea Sa arhiereasca din Gradina Ghetsimani, inaltata catre Tatal ceresc: "nu numai pentru ei Ma rog, ci si pentru cei ce prin cuvintul lor vor crede in Mine, pentru ca toti sa fie una,

asa cum Tu, Parinte, esti intru Mine si Eu intru Tine" (In. 17, 20-21). Intelegem limpede ca si cu noi doreste Hristos sa manince Pastile, adica sa praznuiasca. Si, mai mult, am putea spune: nu numai cu noi, ci si cu ceilalti semeni ai nostri, intrucit toti oamenii sint chemati la mintuire si la cunostinta adevarului si, in masura in care raspund chemarii, sint poftiti la nunta Fiului de Imparat. Tilcuind aceste cuvinte ale Domnului, dumnezeiescul Ioan Gura de Aur ne spune ca astfel ne-a aratat Hristos dragostea Sa cea negraita, grabindu-Se spre patima pentru a ne aduce cit mai curind izbavirea din moarte: "atunci avea sa se faca mintuirea lumii, ca aveau sa fie date Sfintele Taine, ca prin moartea Sa avea sa se puna capat tuturor pricinilor pline de tristete. Atit ii era la inima lui Hristos rastignirea!" Avem deci datoria ca si noi - dupa pilda inaintasilor - sa-i dam valoare acestei sanse binecuvintate de Dumnezeu, de a face roditoare darurile proprii poporului roman in intilnirea cu semenii nostri din Europa. Chiar daca am fi tentati sa ne asteptam inainte de toate la bunastarea materiala, care, de altfel, este fireasca, sa nu ne limitam la foloasele care ne-ar venide la Uniunea Europeana, la ceea ce am putea cistiga noi, ci sa ne preocupe si gindul de a darui din spiritualitatea noastra fratilor nostri europeni. Sa daruim din bogatia dragostei si credintei, a bunei rinduieli si a disciplinei de familie, a cinstei, a demnitatii si a

omeniei, mostenite de la stramosii nostri si exprimate in cultura noastra crestina. Sa daruim bucuria pe care o traim in zilele de sarbatoare ale Pastilor, bucuria si stralucirea Sfintei Invieri, prilej de sarbatoare a familiei, dar si a sufletului, a vietii de familie. In aceste sentimente de dragoste parinteasca, va ofer lumina Sfintelor Pasti din Lumina lui Hristos din candela Paraclisului resedintei Sf. Patriarhii spre a o avea totdeauna in inimile dumneavoastra si ale pruncilor dumneavoastra, adresindu-va tuturor vestirea cea mintuitoare.

Hristos a inviat!

T E O C T I S T - Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane



Iubirea care invinge moartea

- Fragment din Scrisoarea pastorala la sfinta înviere catre toti

preotii, toate persoanele consacrate si catre toti crestinii nostri


Este Pastele, învierea Domnului. Retraim cu o mare insufletire adevarul învierii Domnului, misterul pascal al mortii si invierii sale. Ne bucuram sa participam cu trup si suflet la cel mai mare si profund eveniment al iubirii divine, jertfa si victoria sa. "învierea lui Isus este adevarul culminant al credintei noastre in Cristos, crezut si trait ca adevar central de cea dintii comunitate crestina, transmis ca adevar fundamental de traditie, stabilit de documentele Noului Testament, predicat ca parte esentiala a misterului pascal impreuna cu crucea. "Cristos a inviat din morti, cu moartea pe moarte calcind si celor din morminte viata daruindu-le". Apostolii, dupa ce s-au convins de realitatea invierii si dupa ce au fost

iluminati si umpluti de Duhul Sfint n-au incetat sa vesteasca acest adevar si nu au ezitat sa-si dea viata ca marturie pentru maestrullor pe care l-au vazut viu in mijlocul lor. Chemat sa intareasca credinta fratilor sai (cf. Lc 22,32), Petru il intilneste si il vede inaintea tuturor, iar la predica lui comunitatea intreaga exclama: "Domnul a inviat cu adevarat si i s-a aratat lui Petru" (Lc 24,34). Retraim marea bucurie a triumfului iubirii lui Cristos in fata pacatului si a mortii, motivul inflacararii noastre, al sperantei si al credintei pe care o mostenim. Prin aceasta scrisoare pastorala doresc sa ma adresez tuturor preotilor, persoanelor consacrate si credinciosilor nostri, pentru a evoca si a trai impreuna clipele care

ne privesc pe fiecare in parte. Sa ne consideram cu totii prezenti la intrarea in Ierusalim, printre cei care l-au primit ca pe Mesia, Fiul lui David, cintindu-i Osana, asezindu-i ramuri, flori si hainele noastre la picioare si sa mergem mai departe dupa el, cit mai aproape de el. Alaturi de apostoli sintem si noi, ministrii sai, apostolii zilelor noastre, in jurul episcopului propriu si, cu el si cu ceilalti episcopi, linga Iisus. Prin patima Sa sfinta pe lemnul crucii el ne-a meritat indreptatirea noastra si ne-a oferit un izvor de

mintuire vesnica. învierea lui Iisus este esentialmente diferita. în trupul Sau inviat, el trece de la starea de moarte la o alta viata dincolo de timp si spatiu. In aceste zile este bucurie peste tot, caci toti crestinii celebreaza Pastele la aceeasi data, 8 aprilie. O adevarata bucurie si satisfactie. Ce bine ar fi daca acest lucru s-ar verifica in fiecare an. Nu este oare faptul acesta, in primul an al intrarii noastre in Uniunea Europeana, un simbol care ne provoaca sa dorim si sa sarbatorim sfinta înviere impreuna cu toti fratii nostri crestini din intreaga Europa, ba chiar si din intreaga lume?! Este minunat sa ne spunem cu totii, catolici, ortodocsi, protestanti, orientali si occidentali, americani sau europeni, marea bucurie a

învierii si sa o traim impreuna cintind si strigind: Cristos a inviat, aleluia - adevarat a inviat, aleluia. Cu aceasta bucurie in suflet, va transmit, impreuna cu Preasfintitul Aurel, cu toti colaboratorii intru slujire, tuturor confratilor preoti, tuturor fratilor si surorilor, tuturor credinciosilor din dieceza, din tara sau strainatate, tuturor fratilor ce cred in Cristos si sfinta inviere: Sarbatori fericite! Iubirea a biruit moartea! Pace voua, aleluia.


Petre Gherghel, Episcopul Diecezei catolice de Iasi


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.