Salonul literar va împlini un deceniu
"Salonul literar", revista de literatură si atitudine culturală a Fundatiei Social-Culturale "Miorita", a implinit nouă ani. Cu numărul 61 (martie, 2007), publicatia a mai urcat o treaptă, fiind singura din revistele de cultură apărute in peisajul publicistic in perioada romantică a anilor \'90, incă pe piată. Dintre scriitorii vrinceni care contribuie la acest număr, prof. Adrian Botez
prezintă cartea de debut a Anei-Maria Cornilă, "Reverii critice" (Ed. Pallas, 2006), iar prof. Tatiana Munteanu dă viată unui text frumos despre ironie, o adevarată odă a ironiei, "Ironia o necesitate a spiritului". Dintr-un alt registru, dar la fel de interesant este eseul "Romanii, intre sindromul Guliver si Uniunea Europeană", semnat de tinăra Marinela Anghel. Filologul Jean Pavel ne aminteste că din cele peste 120.000 de cuvinte cite are limba romană, noi folosim, in general, in jur de 1500, acesta
propunind si un dictionar explicativ "pentru unele cuvinte intilnite in permanentă in presa scrisă sau vorbită". Dar materialul central al acestui număr este interviul cu părintele Theodor Damian, preot
in Statele Unite ale Americii, teolog, publicist si poet recunoscut, in tară si peste hotare. Format la scoala sibiană a "Telegrafului roman" din Sibiu, cel mai vechi ziar romanesc, fondat de mitropolitul Andrei Saguna, părintele Theodor Damian a ajuns preot si profesor de filosofie la New York. în inima capitalismului mondial, preotul Damian a infiintat revista "Lumină lină" si cenaclul literar "Mihai Eminescu". Un interviu care merită citit si de talibanii ortodoxiei valahe care se comportă ca fundamentalistii musulmani. Merită salutat efortul scriitorului Ion Culită Usurelu care scoate această revistă, mentinind vie cea mai veche publicatie de cultură din Vrancea. Si asta la Odobesti, un oras aproape mort acum 5 - 6 ani, poate singurul oras cu opt mii de locuitori din tară care are, din 2007, două reviste culturale de circulatie natională si o revistă scolară - "Pururi tinăr" - capabilă să se bată cu celelelalte reviste
scolare din tară. Ca si celalaltă revistă odobesteană de cultură, respectiv "Vitralii", nici "Salonul literar" nu are cuprins. Or, orice revistă, mai ales cind aceasta are aproape patruzeci de pagini, are un cuprins. Asta nu stirbeste cu nimic continutul publicatiilor, dar pentru cei care vor scrie istoria literaturii acestor meleaguri si vor cita articolele din aceste reviste ar fi de dorit ca publicatiile odobestene să se deschidă cu un cuprins si pe pagina de gardă să fie marcat anul aparitiei, acesta făcind parte din acel elementar
"multum in parvo". (Valentin MUSCA)