Botezul Domnului - Boboteaza
Botezul Domnului este prima mare sarbatoare din anul civil legata de viata paminteasca a Fiului lui Dumnezeu. Cunoscuta in popor sub numele de Boboteaza, Botezul Fiului lui Dumnezeu este cea mai importanta manifestare religioasa in care Biserica, prin slujitorii acesteia, sfinteste natura. Daca celelalte servicii religioase se desfasoara in interiorul bicericii, de aceasta data slujba are loc in aer liber, in afara bisericii, de obicei in fata lacasului de cult. Exista obiceiul ca in anumite locuri Boboteaza sa se oficieze pe malul riurilor, al marii sau in centrul localitatilor. Prin locul
desfasurarii sale, Boboteaza este un praznic al comuniunii, al apropierii intre cei care conduc Biserica si crestini si mai ales un praznic al indumnezeirii spatiului public si al naturii. Boboteaza este si una din cele mai populare sarbatori bisericesti, la acest serviciu religios participind toate categoriile sociale. Exista diferite ritualuri, mai putin religioase, legate de celebrarea evenimentului,care dau culoare si particularizeaza aceasta sarbatoare, cum ar fi "impuscatul norilor", care se practica inca in parohiile de pe Valea ilcovului. Momentul culminant al Bobotezei este sfintirea Aghiazmei Mari, dupa Sfinta Liturghie. De la acest eveniment sint nelipsiti copiii, care se imbulzesc pentru a lua primii apa sfintita. Aghiazma de la Boboteaza este considerata de crestini a fi cea mai importanta. De aceea, este pastrata in locuri curate si folosita de credinciosi in momente de cumpana.
Soborul Sfintului Ioan Botezatorul
Pentru ca Ioan Botezatorul a jucat un rol important in viata Fiului lui Dumnezeu si Iisus Hristos insusi l-a cinstit pentru viata sa austera, Biserica a rinduit ca in prima zi dupa Botezul Domnului sa fie praznuit Sfintul Ioan Botezatorul, cel care l-a botezat pe Iisus Hristos in riul Iordan. De altminteri, Biserica a inchinat mai multe zile acestui sfint: Zamislirea (23 septembrie): Nasterea (24 iunie); Taierea capului (29 august); Aflarea capului (24 februarie) si Soborul (7 ianuarie).
Boboteaza si Craciun la Armeni
Crestinii armeni din Focsani vor sarbatori astazi Craciunul si Boboteaza, urmind obiceiul Bisericii Apostolice Armene. Bazata pe traditia crestina din primele secole, de a celebra in aceeasi zi Nasterea Domnului si Craciunul, cele citeva zeci de familii ale armenilor din judet vor participa la serviciul religios, daca Arhiepiscopia Armenilor din Bucuresti le va trimite un slujitor. Desi au patru lacasuri de cult in Focsani, comunitatea locala nu are preot. Unul din lacasuri este in ruina de mai bine de un secol
(Sfintul Gheorghe), doua biserici sint "imprumutate" Protoieriei Focsani I (Sfinta Maria si Ovidenia), iar la Capela de la cimitir nu se slujeste decit la Pasti, daca vine preot de la Bucuresti.
