Toma din Aquino, Doctor Angelicus
Din acest motiv, scrierile Sfântului Toma sunt normative şi opera sa este studiată în universităţile pontificale, contrar Bisericii Răsăritene unde nu există o ierarhie a teologilor, nici un teolog normativ. S-a născut la 1225 într-un castel din Italia şi nimic nu prevestea că tânărul liniştit şi scump la vorbă va deveni Doctor Angelicus. A fugit de acasă, a fost chiar închis pentru a nu urma o carieră ecleziastică şi totuşi şi-a urmat implacabil destinul, reuşind să ajungă la Koln, în preajma celui mai cunoscut teolog al timpului, germanul Albert cel Mare. De fapt, a fost întâlnirea providenţială pentru că datorită dominicanului german, Toma a intrat în contact cu opera filosofică a grecului Aristotel, cu ajutorul căreia şi-a forjat propria gândire, transpusă în sute de tomuri. Acuzat de Biserica Răsăriteană pentru că a introdus noţiunile filosofice aristoteliciene în teologia latină, sfântul Toma din Aquino se situează din acest punct de vedere la frontiera care desparte teologia latină de teologia greacă. Din păcate, orgoliile episcopilor de Roma şi Constantinopol au transformat scrierile Sfântului Toma în argumente în mâna latinilor împotriva grecilor, iar pentru greci acestea au fost înţelese ca erezii şi dovadă a părăsirii tradiţiei comune. Realitatea este cu totul alta. Eliminând partea polemică din opera Sfântului Toma vom descoperi unul din cei mai mari teologi creştini, care s-a chinuit toată viaţa să armonizeze noţiunile filosofice aristoteliciene cu adevărurile creştine. Mai precis, Sfântul Toma a încercat să explice adevărurile de credinţă, dogmele, prin termeni filosofici precişi, de unde eterna acuză a a ortodocşilor că Toma din Aquino l-ar fi încreştinat pe Aristotel. Faptul că nici la început de secol XXI opera sfântului Toma nu a fost tradusă decât în mică parte în limba română, arată că, din punct de vedere teologic, suntem mai aproape de secolul polemicilor greco-latine, decât de epoca de deschidere inaugurată de fostul patriarh Teoctist, care l-a invitat pe Ioan-Paul al II-lea la Bucureşti. (Valentin MUSCĂ)