Educație

Toma din Aquino, Doctor Angelicus

Valentin Muscă
27 ian 2014 1092 vizualizări
Creştinii romano-catolici îşi amintesc astăzi de teologul normativ al Bisericii latine, care a reuşit prin opera sa să ofere răspunsuri la toate chestiunile dogmatice ale timpului său

Din acest motiv, scrierile Sfântului Toma sunt normative şi opera sa este studiată în universităţile pontificale, contrar Bisericii Răsăritene unde nu există o ierarhie a teologilor, nici un teolog normativ. S-a născut la 1225 într-un castel din Italia şi nimic nu prevestea că tânărul liniştit şi  scump la vorbă va deveni Doctor Angelicus. A fugit de acasă, a fost chiar închis pentru a nu urma o carieră ecleziastică şi totuşi şi-a urmat implacabil destinul, reuşind să ajungă la Koln, în preajma celui mai cunoscut teolog al timpului, germanul Albert cel Mare. De fapt, a fost întâlnirea providenţială pentru că datorită dominicanului german, Toma a intrat în contact cu opera filosofică a grecului Aristotel, cu ajutorul căreia şi-a forjat propria gândire, transpusă în sute de tomuri. Acuzat de Biserica Răsăriteană pentru că a introdus noţiunile filosofice aristoteliciene în teologia latină, sfântul Toma din Aquino se situează din acest punct de vedere la frontiera care desparte teologia latină de teologia greacă. Din păcate, orgoliile episcopilor de Roma şi Constantinopol au transformat scrierile Sfântului Toma în argumente în mâna latinilor împotriva grecilor, iar pentru greci acestea au fost înţelese ca erezii şi dovadă a părăsirii tradiţiei comune. Realitatea este cu totul alta. Eliminând partea polemică din opera Sfântului Toma vom descoperi unul din cei mai mari teologi creştini, care s-a chinuit toată viaţa să armonizeze noţiunile filosofice aristoteliciene cu adevărurile creştine. Mai precis, Sfântul Toma a încercat să explice adevărurile de credinţă, dogmele, prin termeni filosofici precişi, de unde eterna acuză a a ortodocşilor că Toma din Aquino l-ar fi încreştinat pe Aristotel. Faptul că nici la început de secol XXI opera sfântului Toma nu a fost tradusă decât în mică parte în limba română, arată că, din punct de vedere  teologic, suntem mai aproape de secolul polemicilor greco-latine, decât de epoca de deschidere inaugurată de fostul patriarh Teoctist, care l-a invitat pe Ioan-Paul al II-lea la Bucureşti. (Valentin MUSCĂ)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.