Paul Spirescu şi Marin Moscu, premiaţi de USR şi revista Antares
Pe 21 decembrie au fost decernate premiile pentru cele mai bune cărţi ale anului 2012, iar oamenii de litere din Vrancea se numără printre premianţi. Adjudeanul Paul Spirescu a primit premiul Uniunii pentru Poezie, acordat pentru lucrarea “Natură Moartă cu iluzii”. De asemenea, scriitorul Marin Moscu, tot de la Adjud, a fost premiat de revista Antares cu un premiu intitulat “Premiul pentru un singur poem”, acesta fiind acordat pentru prima dată. Poemul profesorului de matematică Marin Moscu a apărut în mai multe publicaţii şi-l prezentăm şi noi în actuala ediţie a ZdV. (S. T.)
Veniţi acasă, înapoi
Copiii mei, copii de suflet
Plecaţi de griji şi de nevoi
În lumea largă, dorul arde,
Veniţi acasă, înapoi.
Eu v-am crescut în labirintul
De vise şi de amintiri,
Acum amurgul mă cuprinde,
De voi, ca mamă nu am ştiri.
Cam mâine păpădia vieţii
Va fi o urmă dusă-n vânt,
O Poezie care arde
Între lumină şi cuvânt.
Veniţi acasă, România
Vă pune coridor în cale,
Înstrăinarea nu e dulce,
E doar otravă de vocale.
Ce flori se-nalţă către cerul
Clădit în chipul aşteptării?
Durerea creşte precum zborul
Toceşte aripa uitării.
Înstrăinarea este pată
Pe gând, pe ţară şi pe mit,
E jertfa timpului ce arde
Un urlet din strămoşi pornit.
În dimineaţa de silabe
Se-aude cum tresare-n sânge
Iubirea din lumina care
Prin voi, copii, acum se stinge.
Din unghii roase de-agăţare
Către întoarcerea-napoi
Nu muşcă doar înstrăinarea,
Ci muşcă trecerea prin noi.
N-am multe vieţi ca să trăiesc,
Ci două am, a doua este
Trăirea mea prin voi, în bine,
În dulcea ţară de poveste.
La braţ să mă luaţi cu toţii,
Să mă plimbaţi prin ochi vioi,
Să mă întoarceţi către inimi,
Veniţi la mama, înapoi.
Triunghiul aripii se strânge,
Veniţi în unghiul de săgeată,
Culoarea vieţii să reziste
În România minunată.
Plămânii epocii în umbră
S-or odihni noapte de noapte
Şi criza ca un râu ruină
S-o descompune-n fructe coapte.
Că Dumnezeu prin îngeri cosmici
Va pune rost în ce-i ascuns,
Vigoarea dimineţii fi-va
Prin voi o şansă de parcurs.
Acasă nu-i ca orişiunde,
Acasă-i mama România,
Golgota unde Domnul pune
Credinţei noastre temelia.
În cercul horei să bat pasul,
Aş vrea cu voi ca să dansez
De bucurie că acasă
Vă-ntoarceţi sau încă visez?
Copiii mei, copii de suflet
Plecaţi de griji şi de nevoi
În lumea largă, dorul arde,
Veniţi acasă, înapoi!
MARIN MOSCU