Educație

Naşterea Domnului, sărbătoarea care a schimbat lumea

Valentin Muscă
23 dec 2013 2282 vizualizări
Crăciunul este cea mai populară sărbătoare din lumea întreagă. Este ziua când în Bethleemul Iudeii S-a născut Iisus Hristos. Este sărbătoarea copilăriei, care ne aminteşte de colinde şi cântecele de Stea. În ciuda evoluţiei societăţii, perioada Crăciunului este un timp magic în care adulţii visează împreună cu cei mici

Nu există o dată de naştere mai cunoscută în toată istoria umanităţii ca ziua de naştere a Fiului lui Dumnezeu. Populară pe toate continentele, 25 decembrie este ziua în care toată lumea sărbătoreşte Crăciunul. Indiferent de religie sau poziţie socială, în Asia, Europa, America sau Africa, ziua de Crăciun este o sărbătoare a bucuriei. Pentru unii prilej de întâlnire, pentru alţii ocazie de cumpărături sau afaceri, Crăciunul a reuşit în ultima sută de ani să niveleze frontierele şi să devină o zi universală; din păcate, din ce în ce mai puţin încărcată de religiozitate, ca să nu spunem de trăire creştină. Dacă Naşterea Domnului este sărbătoarea care a schimbat lumea, Crăciunul din anul de graţie 2013 este o zi în care ultimul lucru la care ne gândim este, paradoxal, Naşterea Domnului. Simbolurile Crăciunului au dispărut şi totul în jurul nostru este îmbrăcat în culorile şi imaginile comerciale create de industria marketingului. Nu trebuie să fim paseişti, retrograzi ori să denigrăm latura comercială, pentru că toţi avem de câştigat când comerţul prosperă şi economia funcţionează.

Ce putem face, fiecare în mediul în care lucrăm, este să amintim celor de lângă noi că ziua de Crăciun nu a fost inventată peste Ocean, ci este ziua Naşterii Domnului, momentul care a schimbat lumea pentru totdeauna. Pentru noi, românii, Crăciunul este sărbătoarea copilăriei, a colindelor din Ajun, a cântecelor de Stea, a belşugului cântărit de Ignat şi, nu în ultimul rând, este ziua când, copii fiind, eram duşi dimineaţa la Biserică şi primeam Trupul euharistic al lui Hristos. De aceea, înainte de a vorbi despre Crăciun şi magia acestei sărbători fără frontiere, este bine să recitim textul clasic din Evanghelistul Luca, unde avem descrisă Naşterea Domnului. 


Iată ce spune Evanghelistul Luca despre Naşterea Domnului:

”În zilele acelea a ieşit poruncă de la Cezarul August să se înscrie toată lumea. Această înscriere s-a făcut întâi pe când Quirinius ocârmuia Siria. Şi se duceau toţi să se înscrie, fiecare în cetatea sa. Şi s-a suit şi Iosif din Galileea, din cetatea Nazaret, în Iudeea, în cetatea lui David care se numeşte Betleem, pentru că el era din casa şi din neamul lui David. Ca să se înscrie împreună cu Maria, cea logodită cu el, care era însărcinată. Dar pe când erau ei acolo, s-au împlinit zilele ca ea să nască, şi a născut pe Fiul său, Cel Unul-Născut şi L-a înfăşat şi L-a culcat în iesle, căci nu mai era loc de găzduire pentru ei. Şi în ţinutul acela erau păstori, stând pe câmp şi făcând de strajă noaptea împrejurul turmei lor. Şi iată îngerul Domnului a stătut lângă ei şi slava Domnului a strălucit împrejurul lor, şi ei s-au înfricoşat cu frică mare. Dar îngerul le-a zis: ‹‹Nu vă temeţi ! Căci, iată, vă binevestesc vouă bucurie mare, care va fi pentru tot poporul. Că vi s-a născut azi Mântuitor, Care este Hristos Domnul, în cetatea lui David. Şi acesta va fi semnul: Veţi găsi un prunc înfăşat, culcat în iesle››. Şi deodată s-a văzut, împreună cu îngerul, mulţime de oaste cerească, lăudând pe Dumnezeu şi zicând: ‹‹Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire!›› Iar după ce îngerii au plecat de la ei, la cer, păstorii vorbeau unii către alţii: ‹‹Să mergem dar până la Betleem, să vedem cuvântul acesta ce s-a făcut şi pe care Domnul ni l-a făcut cunoscut.›› Şi, grăbindu-se, au venit şi au aflat pe Maria şi pe Iosif şi pe Prunc, culcat în iesle. Şi văzându-L, au vestit cuvântul grăit lor despre acest Copil. Şi toţi câţi auzeau se mirau de cele spuse lor de către păstori. Iar Maria păstra toate aceste cuvinte, punându-le în inima sa. Şi s-au întors păstorii, slăvind şi lăudând pe Dumnezeu, pentru toate câte auziseră şi văzuseră precum li se spusese.”

 

Crăciunul, sărbătoare a copilărirei şi a familiei

Perioada Crăciunului este momentul în care fiecare dintre noi retrăieşte clipele magice ale copilăriei. În ciuda timpurilor şi a cunoştinţelor despre lume şi viaţă, mai mult ca niciodată adulţii se chinuie să întreţină pentru cei mici atmosfera misterioasă a serii de Ajun. Trist va fi când această magie va dispărea, iar cei mici nu vor mai crede în Moş Crăciun. Din fericire, detestata latură comercială are şi partea sa bună şi susţine lumea frumoasă a viselor celor mici, care trimit an de an scrisori către Moş Crăciun. Nu există seară de Ajun în căminele românilor fără colinde. De aceea, se poate afirma că sărbătoarea Crăciunului este o sărbătoare a familiei, un moment care reuneşte familia în jurul mesei şi la mormintele celor plecaţi pe drumul veşniciei. Cat priveşte numele acestei sărbători şi data, nu este un secret pentru nimeni faptul că, din raţiuni practice, misionarii creştini au păstrat numele zeităţii antice şi data când aceasta era sărbătorită. Până la urmă, important nu este veşmântul acestei sărbători, adică numele de Crăciun, ci substanţa, respectiv Naşterea Domnului Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Pe de altă parte, misionarii au făcut un mare serviciu: încreştinând sărbătorile religioase antice, ne-au dat posibilitatea să cunoaştem cel puţin numele zeităţilor precreştine, altminteri dispărute din panteonul religios românesc.

Am devenit creştini, dar l-am păstrat pe Crăciun

FOTO : În unele sate, Crăciun este întâlnit ca nume de botez şi mai ales ca nume de familie, aducând în contemporaneitate o părticică din bogăţia spirituală a celor care au trăit pe aceste teritorii

Strămoşii noştri, dacii, au primit creştinismul, dar au păstrat numele vechii zeităţi păgâne - Crăciun. Mai mult decât atât, în satele româneşti, până astăzi, Crăciun este întâlnit ca nume de botez şi mai ales ca nume de familie, aducând în contemporaneitate o părticică din bogăţia spirituală a celor care au trăit pe aceste teritorii acum trei milenii. Din acest punct de vedere, Crăciunul este una dintre ultimele mărturii ale credinţelor dacilor, sufocate de tradiţiile creştine născute pe trupul vechilor religii. De altfel, mare parte din tradiţiile populare şi religioase de sfârşit de an îşi au originea în cultul religios al zeităţii dace. Amintim aici jertfele simbolice de Crăciun legate de sacrificiul animalelor (porcul, cerbul, ursul, capra) şi colacii de Crăciun decoraţi cu simboluri precreştine şi chipuri ale acestor zeităţi despre care nu mai ştim nimic. Pe 25 decembrie sărbătorim Naşterea Fiului lui Dumnezeu, dar ritualurile populare şi practicile magico-religioase sunt legate de zeităţile antice, îndeosebi de zeul dacilor, Crăciun. Fără să ştim, prin practicarea acestor obiceiuri, de la Crăciun la Anul Nou, intrăm în comuniune cu strămoşii noştri de acum 3-4 mii de ani. Pe de o parte, ne închinăm icoanei Naşterii Pruncului Iisus, iar în cotidian participăm la aceleaşi ritualuri pe care le practicau dacii cu sute de ani înaintea Creştinismului. Religia creştină a fost adoptată de toate popoarele antichităţii, dar practicile şi obiceiurile vechilor religii au supravieţuit sub masca tradiţiilor populare până în zilele noastre. 

De Crăciun, să fim mai buni ! 

Acesta este îndemnul pe care jurnalul nostru îl adresează miilor de vrânceni care ne citesc zi de zi. În spiritul acesta a fost gândită şi campania de promovare a faptelor bune, a celor care, prin munca lor, au făcut ca viaţa celor de lângă noi să se schimbe în bine. De Crăciun, putem fi mai buni şi printr-o vorbă bună. Sărăcia în care trăim nu este o scuză pentru a nu săvârşi binele. Uneori, un sfat bun dat unei persoane aflate la un moment de cumpănă valorează mai mult decât o sumă de bani. Câţi dintre noi nu au nevoie de o vorbă bună şi de un cuvânt de mangaiere? Dincolo de latura mercantilă a sărbătorii Naşterii Domnului, trebuie să vedem şi imaginea frumoasă, prietenoasă a acestor zile din an. Este ocazia să deschidem uşa vecinului de bloc, pe care nu l-am vizitat niciodată, să trecem pe la un bătrân aflat la o margine de sat, să petrecem câteva ceasuri alături de cei de vârsta a treia din căminele de bătrâni, să invităm în oraş ori la masa de Crăciun copiii aflaţi în diferite ”centre de plasament”. 

Faptele bune ne luminează

Sărbătoarea Naşterii Domnului este una a frumuseţii, a oamenilor frumoşi, pentru că faptele bune ne luminează chipul aşa cum faptele rele ni-l urâţesc. Ziarul de Vrancea vă îndeamnă să vă trimiteţi copiii la colindat, să primiţi cu căldură colindătorii în Ajun, să vă bucuraţi de liniştea serii de Crăciun şi să fiţi mai buni ! Crăciun Fericit şi ”La Mulţi Ani” celor care poartă numele zeului Crăciun ! (Valentin MUSCĂ)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 1

Adaugă comentariu
Mirela, acum 1642 zile, 14 ore, 35 minute, 7 secunde
Craciun, zeu dac. E doar o teorie controversata. E mai sigura asocierea cu zeul Mythra, cel care a inspirat constructia mitologica a lui Iisus. Data nasterii zeitatii crestine Iisus a fost stabilita citeste integral
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.