Educație

CD cu extraordinarele colinde ale moşilor de la Rîmniceni

Ziarul de Vrancea
23 dec 2013 886 vizualizări
Scos în cateva sute de exemplare, CD-ul este unul document, ceata de colindători de la Rîmniceni încetandu-şi activitatea după trecerea în nefiinţă a catorva membri. Colindele au fost studiate de specialişti din Bucureşti

Centrul Cultural Vrancea a reuşit în această toamnă performanţa de a scoate un CD ce conţine colindele unice ale bătranilor din Rîmniceni, comuna Măicăneşti. Apărut în cateva sute de exemplare, CD-ul are şi o cărţulie cu versurile fiecăruia dintre cele 11 colinde înregistrate. Imprimarea a fost realizată în urmă cu un an şi jumătate, cu puţin timp înainte ca grupul de colindători să îşi înceteze activitatea ca urmare a dispariţiei catorva dintre ei. Bătranii colindau în perechi, iar unii încă de pe vremea în care erau flăcăi, cei care mai sunt în viaţă fiind acum de varsta a treia. Colindatul se făcea în seara de Ajun cand colindătorii se îmbrăcau în negru, cu şube şi căciuli de astrahan la care legau tricolorul şi luau casele la rand, bătand din poartă în poartă. Colindatul se făcea pe mai multe voci dar şi teme diferite, întotdeauna în perechi, după un ritual foarte bine stabilit. Conducătorul cetei de colindători striga perechilor de cantăreţi versurile colindului, care repetau în mai multe registre de voci, doi cate doi, pană la ultima pereche. Modul în care se colinda este unic în Vrancea, acest aspect atrăgand atenţia specialiştilor în etnologie şi folclor de la Bucureşti care au studiat colindele de la Rîmniceni în vara lui 2012. 

Colindele au constituit subiectul unui studiu etnologic 

„Ceata de colindători din satul Rîmniceni, com. Măicăneşti, jud. Vrancea, păstrează un tip de colindat specific satelor de transhumanţă, cu un repertoriu poetico-muzical tradiţional, foarte bine conservat, împreună cu mare parte din contextul ritual moştenit. După mai bine de trei decenii de întrerupere a tradiţiei, ea a fost revitalizată din interior în 1988, când Stan Stoica (n.1934, mecanizator pensionar) a alcătuit o ceată din 23 de bărbaţi, care colindau pe perechi, după cum li se potriveau vocile, astfel încât colindul să curgă ca apa pe pârâu. După 1990, colindătorii din Rîmniceni, cu sprijinul intelectualilor locali - mai ales al profesorului de limba şi literatura romană Petrică Agapie – şi al instituţiilor de cultură din judeţ, au ajuns la festivaluri în care valoarea lor a fost recunoscută şi apreciată pe măsură. În acelaşi timp, însă, ei au continuat să colinde şi în sat, în noaptea de Crăciun, pe uliţe şi pe coturi, aşa cum învăţaseră în copilărie. Interviul despre colindat, cu Stan Stoica şi Marin Ilie (n.1945, brutar pensionar), realizat pe 15 august 2012, de echipa noastră de cercetare de la Universitatea din Bucureşti, documentează etnologic contextul unei tradiţii locale de valoare patrimonială, ce a rămas vie, în mod miraculos, până în zilele noastre”, scria conf. univ. dr. Ioana-Ruxandra Fruntelată, de la Facultatea de Litere, Universitatea din Bucureşti, în anul 2012, an în care a realizat un studiu etnologic la Rîmniceni. Colindele de la Rîmniceni au constituit şi subiect al unuia dintre episoadele documentarului TV “Zestrea Romanilor”. CD-ul se găseşte la Centrul Cultural Vrancea, la preţ modic. Acesta însă nu poate fi achiziţionat de persoanele fizice, ci doar de instituţii, în scop cultural. (Mihaela VLĂDESCU)

 

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.