Educație

Cuviosul Gheorghe de la Cernica

Valentin Muscă
2 dec 2013 511 vizualizări
A înduhovnicit viaţa din mănăstirile din jurul Bucureştilor, care deveniseră sub fanarioţi societăţi comerciale

Stareţul Gheorghe de la Cernica a fost unul din cei mai importanţi duhovnici din Țara Românească, cel care a introdus isihasmul în viaţa mănăstirilor din jurul Bucureştilor. Originar din Transilvania, a făcut parte din obştea monahilor de la Mănăstirea Vărzăreşti, sub ascultarea duhovnicească a Cuviosului Paisie Velicikovschi. Și-a urmat părintele spriritual la Dragomirna, Secu şi Neamţ, iar din 1781 a acceptat să fie numit stareţ al Mănăstirii Cernica de lângă Bucureşti. Venirea sa la conducerea unuia din cele mai importante aşezăminte monahale din Țara Românească a însemnat un moment de cotitură în viaţa monahismului de la sud de Milcov. Adept al principiilor vasiliano-paisiene, care au la bază Rugăciunea inimii şi studierea textelor sfinte, stareţul Gheorghe a introdus în viaţa monahilor rugăciunea neîncetată, studierea textelor sfinte, traducerea sfinţilor părinţi, copierea şi tipărirea acestor texte şi slujirea aproapelui. În ciuda austerităţii şi regimului ascetic impus de stareţ, numărul monahilor a crescut, Cernica devenind un magnet pentru călugării din Țara Românească, fascinaţi de viaţa duhovnicească şi emulaţia din obştea Cernicăi. După modelul său, stareţii aşezămintelor monahale din jurul Bucureştilor şi cei din eparhiile vecine au copiat regulile de la Cernica, generalizând modelul vasiliano-paisian în Țara Românească şi odată cu acesta scrierile ascetice ale Cuviosului Vasile de la Poiana Mărului. Dacă Vasile a făcut din Poiana Mărului centrul spiritual al aşezămintelor monahale de la granţa celor două Principate, iar Paisie a transformat Mănăstirea Neamţ în centrul intelectual al Ortodoxiei, stareţul Gheorghe a reuşit să înduhovnicească viaţa monahală din Țara Românească şi să asigure monahismului românesc un model de viaţă monahală autentică, iar Cernica să rămână până în zilele noastre plămânul spiritual al Bucureştilor. (Valentin MUSCĂ) 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.