Educație

Petre Abeaboeru, ”Chiojdeni, un colţ de rai râmnicean”

Valentin Muscă
24 nov 2013 1130 vizualizări
Amplasată într-o zonă cu dealuri împodobite de păduri, Chiojdenii au trăit acum o sută de ani febra defrişărilor nemiloase care au adus oamenilor de afaceri prosperitatea peste noapte, iar locuitorilor satelor numai necazuri

Publicistul Petre Abeaboeru îmbogăţeşte patrimoniul cultural al judeţului cu încă o monografie: ”Comuna Chiojdeni, un colţ de rai râmnicean” (Ed. Terra, Focşani, 2012). Prefaţată de prof. univ. Traian Jugănaru, lucrarea ne descoperă o lume quasinecunoscută, despre care nu ştim mai nimic, pentru că ignoranţa şi o proastă gestionare a banului public a făcut ca după 1989 cercetările despre lumea satelor vrâncene să se facă mai mult din iniţiativă privată decât sub coordonarea şi finanţarea unor instituţii de stat. Situată în partea de sud a judeţului, în fostul Slam Râmnic, comuna Chiojdeni este un microcosmos al României arhaice, unde întâlnim frânturi din toate etapele istoriei din ultima jumătate de mileniu. Sate ca Lojniţa, Cătăuţi, Luncile, Podurile, Mărăcini, Tulburea, Seciu, dealuri ca Bujorul, Duiul, Câlnăul, Chiojdeniul, Gârbova, Teişanu, Corbu, Dănoaia, Râpa Lungă, cursuri de apă ca Sărăţelul, Motnăul, Coţatcu, Viroaga, Slimnicul, Muşa, Mărăcini, Budoaia şi Spidele, ne creionează imaginea unei lumi arhaice în care timpul pare să fi rămas în loc, iar veşnicia să se fi împietrit în munţii de calcar care încearcă zadarnic să oprească apele Râmnicului. O comună vestită prin cele aproape o sută de fântâni, de unde locuitorii îşi ostoiau setea la începutul veacului trecut, dar şi prin artefactele precreştine rămase peste veacuri, din care amintim vestiţii ”stâlpi ai cerului”. Amplasată într-o zonă cu dealuri împodobite de păduri, Chiojdenii au trăit acum o sută de ani febra defrişărilor nemiloase care au adus oamenilor de afaceri prosperitatea peste noapte, iar locuitorilor satelor numai necazuri. Dacă astăzi devoratorii plămânilor României folosesc autotrenuri cu macarele la purtător, acum un secol distrugătorii pădurilor au amenajat în acest rai râmnicean o cale ferată pentru a scoate lemnul din munţi şi a-l aduce la fabrica de cherestea înfiinţată în 1904 la Chiojdeni, iar de aici la Râmnicu Sărat. Paradoxal, la aproape un secol de la marele genocid al pădurilor râmnicene şi vrâncene, acelaşi fenomen a debutat după 1989 şi astăzi assistăm neputincioşi cum, de la un an la altul, munţii sunt dezgoliţi de păduri cu sprijinul tacit al politicienilor, iar în urmă rămâne jalea. Publicistul Abeaboeru descrie evoluţia localităţii până în zilele noastre, aducând informaţii interesante despre oamenii care au trăit pe aceste locuri sau au văzut lumina în satele din comuna Chiojdeni. Citind monografiile despre localităţile din Vrancea contemporană – cum este şi lucrarea de faţă – rămânem impresionaţi de bogăţia materială şi spirituală a comunelor vrâncene, de uriaşul potenţial economic, ignorat total de cei care întocmesc strategii de dezvoltare a judeţului. (Valentin MUSCĂ)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.