La Negrilești în zi de sărbătoare – la umbra poetului Dumitru Pricop
Poetul Vrancei, Dumitru Pricop, pomenit în zi sfântă la casa în care a crescut
În comuna Negrileşti, în zi de mare sărbătoare, localnicii, iubitorii poeziei dar şi oaspeţii lor au avut parte de un eveniment de mare intensitate emoţională: pomenirea celui care a fost „prinţul poeziei vrâncene”, Dumitru Pricop, născut în zi sfântă. Poetul Vrancei a văzut lumina zilei şi a crescut aici, între munţii albaştri. A plecat - cu mulţi ani în urmă - din acest sat de poveste să ducă în lume, să dăruiască oamenilor, imaginea fabuloasă a Vrancei Arhaice, cu miturile şi legendele sale, cu viaţa grea şi, în acelaşi timp, atât de frumoasă, încât dorul de aceste locuri să nu treacă niciodată. Între pereţii casei părinteşti s-a strâns o viaţă trăită în suferinţa versului, alteori în bucuria cuvântului potrivit, luând de la oameni şi dăruind oamenilor acest uriaş prinos de frumuseţe: o inimă care bate în eternitate. „Este ziua Poetului născut pe 21 mai 1943. Este o zi fastă pentru această zonă. Tot acum se serbează, de secole, un obicei devenit tradiţie, Boteitul Oilor. La noi la munte, era foarte important pentru că oile revin acasă de Sf. Dumitru - al cărui nume îl poartă şi poetul - când se încheie ciclul pastoral. Dumitru Pricop a scris despre acest obicei în cele 35 de poezii numite „Mioriţe”. Ne-am reîntâlnit la un an de la inaugurarea Casei Memoriale, în care familia Pricop şi-a dus traiul şi unde poetul a revenit iar si iar...”, a spus prof. dr. conf. Costică Neagu, vărul bun al poetului. Aici a văzut lumina zilei poetul...., aici vine fratele său să-l regăsească, să-i vorbească, să-l plângă şi să-l iubească până când el însuşi i se va alătura. Îl „vede” aşteptându-l pe prispă, ori de câte ori intră pe poarta casei părinteşti. „Amintirea lui ne ţine treji, mai ales că eu sunt ultimul şi dorul de el nu-mi dă pace, că e dor şi e suferinţă. Îl văd oriunde! Dacă ar fi in viată, i-ar mai trebui un munte să scrie”, a spus şi prof. Neculai Pricop, fratele poetului.
Școala din sat îi poartă numele
S-au întâlnit cu toţii la Casa Memorială, localnici, vecini, prieteni, elevii şcolii care-i poartă numele. Această gospodărie de răzeş a intrat în patrimoniul primăriei fiind achiziţionată cu bani din colectă publică în cadrul unui proiect căruia i s-a devotat în totalitate conferenţiar doctor Costică Neagu. De aici, de pe prispa casei, au pornit gândurile Poetului spre lumea largă, aici, în ograda mică, a visat, a aflat primele taine ale satului, mersul lucrurilor, de aici a pornit într-o zi spre lumea cea mare. Într-o odaie veche sub sticlă, sunt înscrisuri personale, diverse obiecte care i-au aparţinut la un moment dat, de care s-a despărţit cu regret poate. Generaţia de astăzi are încă vie amintirea poetului, bine întipărită în memorie, şi vocea gravă, cu care îşi rostea versurile. Generaţiilor care vin le revine obligaţia de a păstra lumina magică, amintirea, sunetul grav al versului pricopian sunând între culmile ce înconjoară, ca un zid, Negrileştiul. „Îl sărbătorim pe Dumitru Pricop. În fiecare an elevii şcolii noastre celebrează memoria celui care a fost purtătorul de nume şi de neam al Negrileştiului. Şcoala se numeşte „Dumitru Pricop” şi asta înseamnă onoare şi respect pentru cel care a dus numele satului natal, în lume, prin poeziile sale”, a spus şi prof. Janina Nicoară, directorul Şcolii Gimnaziale „Dumitru Pricop” din Negrileşti.
Poetul s-a întors acasă alăturându-se părinţilor, doi oameni de ispravă care au făcut Negrileştiului, Vrancei, ţării întregi, un dar de preţ: un mare Poet. S-a alăturat moşilor şi strămoşilor săi, din a căror sevă şi-a tras inspiraţia, sensibilitatea. Le-a înţeles durerea şi bucuriile ca nimeni altul. S-a întors acolo unde îi este locul... ( Janine VADISLAV )
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Educație
