Monografia comunei Răstoaca - O cronică realizată de profesorii Elizia și Vasile Lefter
Răstoaca-privire înspre trecut prezent și viitor -Monografie de Radu Borcea
Zestrea monografiilor din județul Vrancea crește mereu, ceea ce înseamnă că interesul pentru istorie locală a revenit într-o perioadă când plăcerea lecturii s-a mutat în online.
O monografie este un arc peste vreme, o mărturie de trecere prin această lume. Dacă cel care scrie o monografie provine din vatra localității, atunci vom fi părtași la vibrația emoțională a autorului, fiu al satului.
O astfel de scriere documentată realizează și publicistul Radu Borcea, care a văzut lumina zilei în comuna Răstoaca, județul Vrancea. Cu subtitlul „privire înspre trecut, prezent și viitor”.
„ Istoria e nu numai geografie, dar și etnografie în mișcare”, afirmație devenită fundamentul monografiei elaborate de repurtatul gazetar și scriitor Radu Borcea.
În cele 12 capitole ale monografiei regăsim date importante despre evoluția social-economică, cultural-educațională a localității în care autorul s-a născut, și a desfășurat o importantă parte a activității sale.
Monografia comunei Răstoaca apare la Editura „Salonul Literar” în 2022, manageriată de scriitorul Culiță Ioan Ușurelu, neobosit promotor al personalităților vrâncene, românești și internaționale.
Scopul acestei lucrări monografice, scrise cu inima și sufletul este de a aduce în atenția cititorului momentele importante din trecutul, prezentul și de proiecția în viitor a istoriei, geografiei și etnografiei răstocenilor.
Pe baza unei documentări riguroase, autorul își propune să înlesnească legătura dintre generații, onest și fără influențe politice.
Monografia este oglinda fidelă a realităților locale, românești și internaționale. Este o lucrare cu deschidere spre cercetare, comunicare și actualizare.
Atestată documentar în 1781, în cei 241 de ani de existență, Răstoaca a înregistrat o evoluție fluctuantă.Validată în 1864 prin Legea Comunală din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, statutul comunei a suportat modificări generate de rațiuni politice și fiscale, astfel că în 1968 a pierdut statutul de comună, pe care l-a redobândit în 2004.
Comuna privită în toate momentele existenței sale, evidențiază efortul locuitorilor pentru apărarea gliei strămoșești , pentru pogres economic și pentru păstrarea tradițiilor și obiceiurilor.
Răstocenii au luptat pentru independența țării în 1877-1878, 1916-1918, 1944-1945 . S-au opus abuzurilor marilor proprietari de pământuri, participând la conflictele sociale din epocă, ce au culminat cu răscoala din 1907 și împotrivirea față de colectivizare,
Din punct de vedere demografic, Răstoaca înregistrează fluctuații, cauzate de rata crescută a mortalității infantile și din cauza speranței de viață reduse, condiționate de situația economică precară.
Educația a jucat un rol important și în evoluția comunității din Răstoaca.Școala „biserica spiritului” constituie fundamentul setului de valori pentru afirmarea națiunilor lumii.pe toate palierele, economic, social, politico-cultural și religios.
Domnia lui Alexandru Ioan Cuza a adus lumină și pe plan educațional prin promulgarea Legii Instrucțiunii Publice la 5 decembrie 1864 prin care învățământul primar devenea obligatoriu și gratuit pentru copiii începând de la 8 ani.După o incursiune în situația educațională din Ținutul Putna, analiza se cantonează pe teritoriul educațional al comunei Răstoaca, unde prima școală este atestată documentar în 1865 și funcționa în tinda bisericii, fiind frecventată de 4-6 elevi, învățător fiind preotul ajutat de dascăl. Manualele –suport pentru educație erau Ceaslovul și Psaltirea.
În 1890, se construiește primul local de școală cu o singură sală de clasă. În timpul Primului Război Mondial, școala a fost închisă și redeschisă la sfârșitul războiului cu un număr de 129 de elevi. În 1961, școala construită pe un teren predispus mișcărilor tectonice a fost distrusă de cutremurul din 1977.O școală modernă a luat locul celei năruite de cutremur, cu etaj, spații generoase de studiu și dascăli inimoși, bine pregătiți profesional, pe care autorul îi menționează în tabelele anexate.
În istoria celor 158 de ani, școala din comuna Răstoaca a pregătit peste 150 de generații de elevi.
Ne sunt oferite date importante în legătură cu schimbările legislative care au impus generalizarea învățământului de 7 clase, apoi de zece etc. Este prezentată situația educațională după desființarea comunei în 1968 și după reînființarea comunei în 2004 până în prezent cu fluctuațiile înregistrate la nivelul populației școlare și dinamica fără precedent a legislației școlare.
Școala din Răstoaca a asigurat împlinirea aspirațiilor profesionale ale răstocenilor, concretizate în numărul mare de absolvenți cu studii superioare în domenii diverse: Radu Borcea, autorul monografiei, absolvent de Agronomie și jurnalism, Ion D. Ion, prof.Univ. dr., titular al Catedrei de Matematică Univ.București, autor de culegeri de matematică și manuale școlare pentru elevi și studenți.
De pe băncile școlii din Răstoaca s-au afirmat profesori, medici, preoți, ingineri, economiști, informaticieni, menționați de autor în monografie.
Viața intelectuală în Răstoaca se remarcă prin efervescență, credo profesional și civic demne de urmat.
Despre Biserică, școala sufletului, documentele sunt deficitare, ca urmare a dispersării arhivelor în locații diferite, a documentelor în chirilică, a distrugerilor provocate de diverși factori ș.a.
Prima atestare documentară a Bisericii din Răstoaca datează din 1845. Erau două biserici. Parohiile din Răstoaca erau arondate Protopopiatului Focșani.Autorul monografiei subliniază rolul important al Bisericii pentru comunitatea spirituală a răstocenilor, nominalizând preoții până în 2022.
Sistemul sanitar precar a fost modernizat în ultima jumătate de secol prin implicarea directă a edililor locali.
Activitatea culturală și sportivă a urbei de după Primul Război Mondial este centrată în principal pe respectarea tradițiilor, obiceiurilor,eroilor neamului și a momentelor importante ale istoriei naționale.
Instituțiile care magnetizează activitățile culturale sunt : Căminul Cultural, Biblioteca(1922), Monumentul Eroilor(1937).
Este emoționant dialogul fiilor Comunei Răstoaca din finalul monografiei,dialog de la suflet la suflet.
Dacă toponimic Răstoaca, situată conform documentelor în Moldova de Jos derivă din substantivul comun „baltă”, ea rămâne eternă prin izvorul valorilor umane și tradiționale, pe care le oferă spațiului românesc.
Cronică realizată de profesorii Elizia și Vasile Lefter