Vrancea, prinsă între primării dependente de București și promisiunea reformei: 83% din banii locali vin de la stat
Analiza Guvernului arată un dezechilibru major în administrația locală. Ce înseamnă cifrele prezentate de premier pentru județul Vrancea și comunitățile mici.
Administrațiile locale din România, inclusiv cele din județul Vrancea, funcționează într-un sistem profund dezechilibrat, în care dependența de banii trimiși de la București a devenit regulă, nu excepție. Datele prezentate joi, 22 ianuarie 2026, de premierul Ilie Bolojan arată că peste 83% din bugetele primăriilor provin din transferuri de la bugetul de stat, un procent aproape dublu față de media Uniunii Europene.
Analiza comparativă realizată de Guvern scoate la iveală o realitate incomodă: România este mult sub media UE la capitolul venituri proprii ale autorităților locale, iar acest lucru afectează direct funcționarea administrațiilor din județe precum Vrancea, unde multe comune și orașe mici se confruntă deja cu lipsa investițiilor sustenabile și cu dificultăți în asigurarea serviciilor publice de bază.
Primăriile din România: puține venituri proprii, multe cheltuieli
Potrivit datelor oficiale, veniturile proprii ale autorităților locale (altele decât transferurile) reprezintă doar 1,51% din PIB, în timp ce transferurile de la bugetul de stat ajung la 7,43% din PIB. Comparativ, în Uniunea Europeană, ponderea transferurilor în bugetele locale este de aproximativ 51%, față de 83% în România.
Premierul atrage atenția că această structură face administrațiile locale extrem de vulnerabile și lipsite de autonomie reală. În județe cu o bază economică redusă, cum este cazul multor localități din Vrancea, dependența de alocările guvernamentale devine aproape totală.
Taxe locale mici, salarii mari
Un alt dezechilibru major semnalat de Guvern este nivelul foarte scăzut al taxelor și impozitelor locale. În România, veniturile din taxe și impozite locale reprezintă doar 0,74% din PIB, față de 3,68% media UE. În cazul taxelor pe proprietate, diferența este la fel de mare: 0,55% din PIB în România, comparativ cu 1,85% în Uniunea Europeană.
În același timp, cheltuielile cu salariile din administrațiile locale ajung la 3,07% din PIB, de peste trei ori mai mari decât veniturile proprii. În statele europene, situația este exact invers: salariile sunt acoperite, în mare parte, din resurse locale.
Pentru multe primării din Vrancea, acest dezechilibru se traduce prin bugete fragile, în care salariile sunt plătite aproape exclusiv din bani veniți de la centru.
Investiții multe, susținute din bani naționali și europeni
România se află peste media europeană în privința investițiilor locale, cu 2,98% din PIB, față de 1,56% media UE. Însă aceste investiții sunt realizate, în mare parte, prin programe naționale – precum Anghel Saligny – și fonduri europene, nu din venituri proprii.
Premierul subliniază că există diferențe majore între localități: municipiile reședință de județ și zonele cu activitate economică sunt avantajate, în timp ce comunele mici rămân dependente de alocări și vulnerabile la orice schimbare de politică bugetară.
Reforma promisă: mai multă autonomie, mai puține cheltuieli inutile
Guvernul anunță un pachet de reformă a administrației publice locale care vizează:
-
creșterea veniturilor proprii ale primăriilor;
-
reducerea cheltuielilor de personal acolo unde aparatul administrativ este supradimensionat;
-
direcționarea economiilor către servicii publice mai bune;
-
descentralizarea competențelor;
-
stimularea dezvoltării economice locale.
Vicepremierul Tanczos Barna a anunțat că există susținere pentru păstrarea integrală a impozitului pe venit la nivel local, dar și pentru reducerea treptată a presiunii asupra bugetului național.
„Gaura neagră” a administrației locale
Economistul Andrei Caramitru a comentat dur cifrele prezentate de Guvern, vorbind despre o „gaură colosală” de 6–7% din PIB, echivalentul a aproximativ 30 de miliarde de euro anual. Acesta susține că multe localități sunt, de facto, falite, dar continuă să cheltuiască mai mult decât media europeană, fără a-și asuma reforme reale.
Pentru județe precum Vrancea, miza reformei nu este una teoretică, ci una care ține de supraviețuirea administrațiilor locale și de capacitatea acestora de a oferi servicii decente cetățenilor, fără a depinde aproape exclusiv de deciziile luate la București.
Eduard Popescu
