Vrancea, codașă la salarii: Singurul județ din țară care nu a atins pragul de 4.000 de lei net lunar
În timp ce Capitala și marile centre economice ale țării se apropie cu pași repezi de pragul de 7.000 de lei net pe lună, județul Vrancea rămâne în coada clasamentului național al salariilor. Potrivit unei analize recente publicate de Ziarul Financiar, care utilizează datele Institutului Național de Statistică (INS), Vrancea este singurul județ din România în care salariul mediu net nu a reușit încă să atingă 4.000 de lei pe lună.
Conform datelor aferente lunii februarie 2025, salariul mediu net la nivel național este de aproximativ 5.400 de lei. Însă această medie ascunde discrepanțe majore între județe. Bucureștiul conduce detașat cu un salariu mediu net de 6.891 de lei, urmat de Cluj cu 6.352 lei și Timiș cu 5.820 lei. De cealaltă parte, Vrancea, alături de Vâlcea și Vaslui, înregistrează cele mai mici venituri din țară.
Două Românii salariale: una dezvoltată, alta în stagnare
Disparitatea dintre județele din vestul și centrul țării față de cele din est și sud-est devine din ce în ce mai evidentă. „Harta salariilor arată, de fapt, harta dezvoltării economice a României. În zonele cu infrastructură bună, investiții străine și centre universitare, veniturile cresc. În celelalte, ritmul este lent sau chiar stagnant”, arată analiza ZF.
În județele cu salarii deja ridicate, cum este cazul Capitalei sau al județelor Cluj și Timiș, ritmul de creștere a încetinit, întrucât companiile devin mai prudente în acordarea de majorări salariale semnificative. Totuși, chiar și cu o creștere moderată — 11,3% în București, 10,6% în Cluj și 9% în Timiș — aceste regiuni își păstrează avansul net față de județele rămase în urmă.
Vrancea – între realități economice și perspective
Pentru județul Vrancea, stagnarea salarială reflectă lipsa unor investiții consistente, dar și dificultățile legate de infrastructură și de atragerea forței de muncă. Mulți tineri aleg să părăsească județul în favoarea unor regiuni mai dezvoltate, unde salariile sunt mult mai atractive, perpetuând astfel cercul vicios al subdezvoltării locale.
Autoritățile județene sunt chemate să răspundă acestor provocări. Fără politici concrete de atragere a investitorilor și fără îmbunătățirea condițiilor de trai, Vrancea riscă să rămână izolat nu doar geografic, ci și economic.
Concluzie:
Datele statistice confirmă o realitate tristă pentru vrânceni: în timp ce alte județe ale țării urcă în topurile salariale, Vrancea rămâne pe ultimul loc. În lipsa unor măsuri ferme și a unei strategii clare de dezvoltare economică, decalajul riscă să se adâncească și mai mult.