Economic

MOZAIC ŞTIRI ECONOMICE: Valoarea depozitelor deținute de către firme și populație este în creștere

Ziarul de Vrancea
25 sep 2017 179 vizualizări

Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au crescut în luna august 2017 cu 1,6% față de luna iulie 2017, până la nivelul de 284,962 miliarde de lei, potrivit datelor publicate, luni, de Banca Națională a României (BNR).

Depozitele în lei ale gospodăriilor populației au scăzut cu 0,2%, până la 107,535 miliarde de lei. La 31 august 2017, depozitele în lei ale gospodăriilor populației au înregistrat o creștere de 10,9% (9,7% în termeni reali) față de 31 august 2016. Statistica Băncii Naționale arată că depozitele în lei ale persoanelor juridice (societăți nefinanciare și instituții financiare nemonetare) au crescut cu 4,4%, până la 86,272 miliarde de lei. La 31 august 2017, depozitele în lei ale persoanelor juridice s-au majorat cu 10,9% (9,6% în termeni reali) față de 31 august 2016. Conform BNR, depozitele în valută ale rezidenților gospodării ale populației și persoane juridice (societăți nefinanciare și instituții financiare nemonetare), exprimate în lei, au crescut cu 1,2%, până la nivelul de 91,154 miliarde de lei (exprimate în euro, depozitele în valută s-au majorat cu 0,6%, până la 19,856 miliarde de euro). Comparativ cu aceeași lună a anului precedent, depozitele în valută ale rezidenților exprimate în lei au crescut cu 8,8% (exprimate în euro, depozitele în valută ale rezidenților s-au majorat cu 5,6%); depozitele în valută ale gospodăriilor populației exprimate în lei au crescut cu 10,4% (exprimate în euro, depozitele în valută ale gospodăriilor populației s-au majorat cu 7,1%), iar depozitele în valută ale persoanelor juridice (societăți nefinanciare și instituții financiare nemonetare) exprimate în lei s-au majorat cu 5,4% (exprimate în euro, depozitele în valută ale rezidenților persoane juridice au crescut cu 2,3%).

“Trebuie tăiate investiții pentru ca România să se încadreze într-un deficit de 3%”

Autoritățile trebuie să tăie masiv din investiții și să se împrumute într-un mod accelerat pentru ca România să se încadreze într-un deficit bugetar de 3% din Produsul Intern Brut (PIB) în acest an, în caz contrar ținta de 3% urmând a fi depășită până la sfârșitul anului, a declarat luni Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR). ”Există două variante: fie depășesc deficitul de 3% la sfârșitul anului și nu le pasă de acest lucru, fie adoptă o variantă de încadrare în deficit de 3%, însă cu ce costuri? Pentru că încadrarea în deficit de 3% înseamnă că tai cu totul de la investiții și te împrumuți într-un mod accelerat, susținut. Marele pericol este această sferă a cheltuielilor crescute care sunt fixe. Adică salariile și pensile crescute se plătesc și anii următori, însă pe fondurile europene sau pe veniturile din privatizări nu te mai poți baza în anii următori”, a declarat luni, într-o conferință de presă, Florin Jianu, președintele CNIPMMR. Astfel, Consiliul solicită luarea urgentă a măsurilor necesare pentru: creșterea investițiilor publice în vederea susținerii relansării economice, dar și punerea în aplicare a recomandărilor Fondului Monetar International (FMI) care a solicitat creșterea investițiilor publice, precum și deblocarea fondurilor europene. ”În timp ce în primele șapte luni din acest an, comparativ cu perioada similară din 2016, unele venituri bugetare scad, cheltuielile bugetare cresc. Cheltuielile bugetare, în special cele de personal, dar și cele privind asistența socială au crescut și vor continua să crească, cu efecte asupra cheltuielilor din lunile și anii ce vin”, spune Florin Jianu. El adaugă că absorbția fondurilor europene este extrem de redusă, ridicând semne importante de întrebare privind încadrarea în deficitul bugetar de 3%. ”Cheltuielile cu investițiile au scăzut continuu, aproape înjumătățindu-se comparativ cu perioada similara din 2009-2013, ceea ce va afecta crearea de noi locurilor de muncă și încasările la buget. Se menține dinamica păguboasă: încurajarea consumului prezent, în detrimentul investițiilor și deci a consumului viitor”, menționează Florin Jianu. El afirmă că menținerea evoluțiilor actuale în ceea ce privește cheltuielile și veniturile bugetare nu este sustenabilă afectand major dezvoltarea viitoare a României, condamnând-o să rămână ”codașă în Uniunea Europeană”. ”În primele șapte luni, veniturile bugetare totale au fost de 141,223 miliarde lei, respectiv 17,3% din PIB, cu 9% mai mari comparativ cu perioada similară din 2016, în condițiile în care în Programul de guvernare sunt prevăzute creșteri la încasări de 14%”, punctează reprezentantul CNIPMMR. La rândul său, președintele onorific al CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu, a declarat că încadrarea într-un deficit de 3% din PIB nu este o bucurie dacă investițiile scad și cresc cheltuielile curente. ”Când ai o creștere de 5,7% și îți crește deficitul bugetar față de anul precedent, trebuie să te întrebi de ce crește. Dacă deficitul bugetar creștea prin investiții în elemente care duc la dezvoltarea economiei și creearea de locuri de muncă pe termen lung, poate era acceptabil. Dar este anormal să ai asemenea creștere economică, să îți scadă investițiile și să faci deficit pe consum. Acest consum exagerat duce la creșterea importului”, a declarat președintele onorific al CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu. Din analiza Execuției bugetului general consolidat în perioada 1 ianuarie-31 iulie, publicată pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice, rezultă că există diferente majore comparativ cu perioada similara din 2016, cu impact semnificativ asupra economiei naționale, afirmă oficialii Consiliului.

Situația finanțelor Greciei s-a stabilizat

Statele Uniunii Europene au decis luni închiderea procedurii de deficit excesiv, deschisă în urmă cu opt ani împotriva Greciei, recompensând astfel performanțele economice ale autorităților de la Atena, chiar dacă Grecia este inclusă într-un plan de asistență financiară până în 2018, transmite Reuters. Statele UE sprijină recomandarea Comisiei Europene de închidere a procedurii de deficit excesiv. "După mulți ani de dificultăți severe, situația finanțelor Greciei este mult mai bună. Decizia de azi este prin urmare binevenită", a afirmat Toomas Toniste, ministrul de finanțe din Estonia, țara care deține în prezent președinția Consiliului UE. De la un deficit de 15,1% din PIB în 2009, situația fiscală a Greciei s-a îmbunătățit, ajungând la un surplus de 0,7% din PIB în 2016. Anunțul reprezintă un punct de cotitură și pentru Uniunea Europeană. Odată cu ieșirea Greciei, doar trei state membre UE vor mai rămâne sub procedura de deficit excesiv (Franța, Spania și Marea Britanie) față de 24 de țări în timpul crizei financiare din 2011.

Omul de afaceri Ilie Carabulea rămâne în închisoare

Omul de Afaceri Ilie Carbulea, aflat în detenție după ce a fost condamnat în luna iunie la cinci ani de închisoare în dosarul ASF – Carpatica, rămâne în închisoare după ce Tribunalul Alba a admis, luni, contestația procurorilor DNA împotriva sentinței Judecătoriei Aiud cere decisese că poate fi eliberat condiționat. Instanța a  admis contestația  formulată de Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Alba Iulia împotriva sentinței penale nr.837/2017 a Judecătoriei Aiud. „În consecință, Tribunalul Alba a desființat sentința atacată și a respins propunerea Comisiei de liberări condiționate din cadrul Penitenciarului Aiud privind liberarea condiționată a inculpatului și a stabilit că o nouă propunere se va putea face după data de 25.03.2018”,  anunță Tribunalul Alba. Tribunalul Alba a judecat, luni, contestația formulată de procurori în urma unei decizii date în 30 august de Judecătoria Aiud, care a admis la acea dată propunerea înaintată de Penitenciarul Aiud prin Comisia privind individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, privind liberarea condiționată a omului de afaceri Ilie Carabulea. Judecătoria Aiud a dispus eliberarea condiționată a lui Carabulea. Mandatul de executare a pedepsei închisorii în cazul său a fost emis în data de 28 iunie 2017, de Curtea de Apel București. Ilie Carabulea a susținut, luni, în fața magistraților că cere eliberarea din detenție deoarece este foarte bolnav și are nevoie de tratament medical adecvat. Carbulea a spus că și-a însușit greșelile pe care le-a făcut și dorește să fie eliberat deoarece are hernie de disc și necesită operație și tratament medical. În luna iunie a acestui an, omul de afaceri Ilie Carabulea a fost condamnat definitiv de instanța supremă, la cinci ani de închisoare în dosarul ASF-Carpatica. Ilea Carabulea a fost achitat pentru infracțiunile de dare de mită, cumpărare de influență și instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată. În schimb, el a fost condamnat la cinci ani de închisoare, prin contopirea unor pedepse dispuse în acest dosar. De asemenea, i se vor interzice anumite drepturi, inclusiv acela de a ocupa vreo funcție în cadrul unei societăți comerciale, pentru cinci ani. Instanța a dispus în acest dosar achitarea fostului președinte al Autorității de Supraveghere Financiară Dan Radu Rușanu. Aceeași decizie, de achitare, a fost dispusă și pentru Laura Chițoiu, soția fostului ministru al Finanțelor Daniel Chițoiu, pentru Elena Rusu, Călin Georgel și Ioan Opriș. Marian Mârzac, fost director general al SC Carpatica Asig SA, a fost condamnat la 3 ani și 6 luni cu executare, iar Radu Mustățea, la data faptelor membru în Consiliul de Administrație al SC Carpatica Asig SA, a primit 2 ani și 6 luni de închisoare cu executare, Ana Crudu a fost condamnată la doi ani de închisoare cu suspendare, iar Dacian Vinereanu a primit 10 luni de închisoare cu suspendare.

Situația finanțelor Greciei s-a stabilizat

Statele Uniunii Europene au decis luni închiderea procedurii de deficit excesiv, deschisă în urmă cu opt ani împotriva Greciei, recompensând astfel performanțele economice ale autorităților de la Atena, chiar dacă Grecia este inclusă într-un plan de asistență financiară până în 2018, transmite Reuters. Statele UE sprijină recomandarea Comisiei Europene de închidere a procedurii de deficit excesiv. "După mulți ani de dificultăți severe, situația finanțelor Greciei este mult mai bună. Decizia de azi este prin urmare binevenită", a afirmat Toomas Toniste, ministrul de finanțe din Estonia, țara care deține în prezent președinția Consiliului UE. De la un deficit de 15,1% din PIB în 2009, situația fiscală a Greciei s-a îmbunătățit, ajungând la un surplus de 0,7% din PIB în 2016. Anunțul reprezintă un punct de cotitură și pentru Uniunea Europeană. Odată cu ieșirea Greciei, doar trei state membre UE vor mai rămâne sub procedura de deficit excesiv (Franța, Spania și Marea Britanie) față de 24 de țări în timpul crizei financiare din 2011.

 

 

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.