Un sfert dintre șefii de firme din România cred peste 10 ani companiile lor nu vor fi viabile
u pe termen scurt, circa trei sferturi dintre respondenți (73%) plănuiesc să investească în automatizarea proceselor, tehnologii noi și dezvoltarea angajaților
Jumătate (52%) dintre directorii generali din România se declară încrezători în perspectivele de creștere a veniturilor companiilor pe care le conduc în următorul an, dar, în același timp, un sfert dintre ei (27%) cred că organizațiile lor nu vor supraviețui peste un deceniu dacă își continuă cursul actual și nu iau decizii de transformare a companiilor, potrivit raportului PwC CEO Survey 2023. Cel mai important factor care le va afecta rentabilitatea pe termen lung este deficitul de angajați și competențe, arată 70% dintre respondenți, alte amenințări fiind schimbarea preferințelor consumatorilor, noutățile în reglementare, apariția unor noi tehnologii, tranziția la noi surse de energie și distorsiunile lanțului de aprovizionare. "Liderii de afaceri se confruntă cu o serie de amenințări și riscuri urgente care s-au acumulat în ultimii doi ani și cărora trebuie să le facă față și, în același timp, trebuie să se gândească strategic la viitor, la modul în care trebuie să-și reinventeze afacerile pentru a rămâne viabile pe termen lung. Marea provocare este cum vor găsi echilibrul, cum vor atenua tensiunile de astăzi, luând totodată decizii pentru transformarea organizațională. Sondajul ne dă și vești bune, fiind încurajator faptul că 60% din investițiile pe care le fac au ca obiectiv reinventarea companiilor, iar 40% sunt concentrate pe consolidarea actuală", a declarat Dinu Bumbăcea, country managing Partner PwC România, conform unui comunicat remis, joi, AGERPRES. Pe termen scurt, circa trei sferturi dintre respondenți (73%) plănuiesc să investească în automatizarea proceselor, tehnologii noi și dezvoltarea angajaților. Conform raportului, directorii din România percep inflația ca fiind principalul risc pentru dezvoltarea afacerilor în următorul an (48%), urmat de conflictul geopolitic (42%) și volatilitatea macroeconomică (38%). Imaginea se modifică ușor atunci când orizontul de timp se lărgește - volatilitatea macroeconomică devenind cea mai importantă îngrijorare în următorii cinci ani, secondată de inflație și conflictul geopolitic. Peste o treime dintre directorii generali din România resimt o expunere mare sau foarte mare la fiecare dintre cei trei factori de risc. Ca răspuns la provocările economice pe termen scurt, executivii spun că iau măsuri pentru a stimula creșterea veniturilor și a reduce costurile. Astfel, 92% declară că deja reduc costurile de operare sau intenționează să facă acest lucru în următoarele 12 luni. Însă, circa două treimi dintre directorii generali din România declară că nu au în vedere concedierile, în timp ce cealaltă treime a celor intervievați recunosc că au demarat un program de disponibilizări sau urmează să o facă (procentul la nivel global este de 39%). Într-o măsură apropiată, aproximativ trei din cinci directori executivi afirmă că nu au în vedere înghețarea angajărilor. În ceea ce privește o posibilă amânare a investițiilor, ponderea directorilor generali din România care afirmă că păstrează ritmul investițional (52%) este mai mare decât a celor care declară că au inițiat demersul de diminuare a investițiilor sau au în plan o astfel de inițiativă (44%). În comparație cu studiul de anul trecut, se pot observa schimbări în privința destinațiilor preferate de către directorii executivi din România pentru perspectivele generale de dezvoltare a companiilor. Pentru liderii de afaceri din România, Germania este de mai mulți ani cea mai atractivă piață externă în privința oportunităților de creștere. Statele Unite se clasează, la fel ca în urmă cu un an, pe locul secund, urmată de Franța, Austria, Moldova, Ungaria și Bulgaria, în urcare față de pozițiile ocupate anterior. China coboară anul acesta în clasamentul destinațiilor considerate propice pentru dezvoltare de către directorii executivi din țara noastră de pe poziția a treia în 2022 pe penultimul loc. Polonia reintră în top zece al celor mai importante piețe de export, în timp ce Rusia iese din clasament. De asemenea, potrivit raportului, 62% dintre directorii generali se așteaptă la o încetinire a creșterii economiei naționale în următorul an, 75% estimează că creșterea economică globală se va diminua în următoarele 12 luni.
Cartelul uleiului a fost luat la bani mărunți de Consiliul Concurenței
u instituția de control vizează 13 producători u ei sunt bănuiți că s-au înțeles pentru alinierea prețurilor la aproximativ același nivel u investigația urmărește companii și din domeniu zahărului sau untului
Consiliul Concurenței a declanșat trei investigații privind posibile înțelegeri de stabilire a prețurilor pe piețele producției de ulei de floarea soarelui, unt și zahăr. ”Avem suspiciuni că unii producători au profitat de contextul economic actual, respectiv de creșterea inflației, și s-au înțeles să crească suplimentar prețurile de vânzare pentru unele produse, obținând, astfel, profituri mai mari, nemeritate. Dacă, în urma investigațiilor, vom constata acest gen de practici, le vom sancționa drastic” a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței. În cadrul celor trei investigații s-au desfășurat inspecții inopinate la sediile și punctele de lucru ale mai multor firme de pe piața producției și comercializării de ulei de floarea soarelui, precum Bunge România SRL, Expur SA, Prutul SA și Ardealul SA, dar și de pe piața producției și comercializării de unt, printre companiile vizate fiind Albalact, Covalact și Dorna Lactate (parte din grupul Lactalis), Friesland România SA, Lacto Food SRL și Fabrica de Lapte Brașov (Olympus). În ceea ce privește piața fabricării și comercializării de zahăr s-au derulat inspecții la firmele Agrana România SRL, Pfeifer & Langen România SRL și Lucsor Impex SRL. Documentele ridicate în cadrul inspecțiilor inopinate sunt analizate de autoritatea română de concurență, în cadrul procedurilor specifice. Inspecțiile inopinate sunt autorizate de Curtea de Apel București și sunt justificate de necesitatea obținerii tuturor informațiilor și documentelor necesare clarificării posibilelor practici anticoncurențiale analizate. ”Efectuarea acestora nu reprezintă o antepronunțare în ceea ce privește vinovăția companiilor. Legea concurenței interzice orice înțelegeri între companii și practici concertate care împiedică, restrâng sau denaturează concurența pe piața românească, în special cele care stabilesc prețuri de cumpărare sau de vânzare sau orice alte condiții de tranzacționare”, precizează instituția.
România obține recunoașterea europeană a produsului 'Plăcintă Dobrogeană'
România a obținut recunoașterea europeană cu Indicație Geografică Protejată (IGP) a produsului "Plăcintă Dobrogeană", a anunțat Comisia Europeană. Cererea României de înregistrare a denumirii "Plăcintă dobrogeană" ca indicație geografică protejată a fost publicată în 29 martie 2023 în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. La 27 aprilie 2021, Comisia a primit din partea Bulgariei actul de opoziție. La 29 aprilie 2021, CE a transmis României acest document, iar la 23 iunie 2021, Bulgaria a prezentat Comisiei o declarație de opoziție motivată. După ce a examinat declarația de opoziție motivată și a constatat că este admisibilă, în conformitate cu articolul 51 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, Comisia a invitat România și Bulgaria, printr-o scrisoare din data de 20 iulie 2021, să participe la consultări corespunzătoare pentru a ajunge la un acord, însă consultările dintre cele două țări s-au încheiat fără să se fi ajuns la vreun acord. Prin urmare, Comisia trebuia să adopte o decizie cu privire la înregistrare, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 52 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, ținând seama de rezultatele acestor consultări. "În conformitate cu articolul 10 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, Bulgaria a susținut că înregistrarea denumirii "Plăcintă dobrogeană" ca indicație geografică protejată ar amenința existența produsului numit "Dobrudzhanska banitsa", care se prepară ca produs de patiserie tradițional în Bulgaria de secole și face parte din patrimoniul gastronomic și cultural bulgar. În fapt, "Dobrudzhanska banitsa" are același înțeles ca "Plăcintă dobrogeană". Mai mult, Bulgaria a susținut că această denumire desemnează produse cu ingrediente, etape de preparare și caracteristici finale ale produsului similare și, astfel, elementele esențiale ale "Dobrudzhanska banitsa" și ale "Plăcintei dobrogene" ar putea fi considerate identice. Aceste similarități sunt determinate de evoluția istorică, având în vedere faptul că Dobrogea, ca regiune istorică și geografică, este împărțită între cele două țări - Dobrogea de Nord în România și Dobrogea de Sud în Bulgaria. Așadar, ambele regiuni, chiar dacă se află în două țări diferite, împărtășesc tradiții și obiceiuri culinare similare", se menționează în documentul CE.
Hotelierii din Antalya așteaptă cu 20% mai mulți turiști români
Hotelierii din Antalya estimează că anul acesta vor avea ca oaspeți peste 350.000 de români, în creștere cu 20% comparativ cu 2022, când numărul acestora s-a apropiat de cel din 2019, respectiv 292.000, a declarat președintele Asociației Hotelierilor și Investitorilor Mediteraneeni, Kaan Kașif Kavaloglu. "De zece ani, piața din România este foarte importantă pentru Turcia. 292.000 de turiști români au venit în Antalya în 2019 și am ajuns aproape de numărul înregistrat în 2022. România este pe locul 7 în topul țărilor care furnizează turiști în Antalya, iar în 2023 așteptăm o creștere cu 20% a numărului de turiști români", a spus Kavaloglu. Potrivit reprezentantului hotelierilor, în 2019, Antalya a înregistrat un record din punct de vedere al turismului, respectiv 16 milioane de turiști, și începe să-și revină după pandemie, având anul trecut 13,5 milioane de turiști. "În 2022, am început să ne revenim. Turcia a trecut cel mai bine prin pandemie, întrucât a avut un concept numit 'self tourism'. În 2021 am avut deja 9 milioane de turiști, iar anul trecut 13,5 milioane de turiști. Anul 2023 pare mult mai bun și sperăm să depășim recordul din 2019. Până acum, sunt aproximativ 14,5 milioane de rezervări pe chartere, însă cred că vor ajunge spre 16 milioane", a subliniat el. În ceea ce privește războiul din Ucraina, Kavaloglu susține că acesta nu a avut efecte foarte mari în turism. "Dacă ne gândim bine, din Rusia am primit foarte mulți turiști, care erau pe primul loc într-un top al țărilor din care vin turiști în Antalya, apoi ucrainenii. Războiul nu ne-a atins foarte mult în turism, pentru că avem niște legi foarte stricte. Turiștii vin în vacanță, până la urmă. Avem turiști din 78 de țări. Turcia este o țară a păcii și a înțelegerii", a adăugat președintele Asociației Hotelierilor și Investitorilor Mediteraneeni, la o întâlnire cu câțiva jurnaliști din România, organizată de agenția de turism Paralela 45. Un top al țărilor de unde vin turiști în Antalya arată că primul loc este ocupat de Rusia, urmată de Germania, Anglia, Polonia, Olanda, Kazahstan și România.
Indicele ROBOR la trei luni a scăzut la 6,84% pe an
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut joi la 6,84% pe an, de la 6,85% pe an, miercuri, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). La începutul anului trecut, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an, iar la începutul acestui an urcase la 7,56%. Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a coborât la 7,18%, de la 7,20% anterior, iar ROBOR la 12 luni a scăzut la 7,54% de la 7,55%, miercuri. În ceea ce privește indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,71% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacțiilor interbancare din trimestrul III 2022, în urcare față de cel publicat în urmă cu trei luni, de 4,06%. În luna mai 2019, a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, Ordonanța 19/2019 a stabilit indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacțiilor interbancare.
Patru bancheri, condamnați pentru că l-au ajutat pe „violoncelistul lui Putin”
Patru bancheri care au permis unui prieten apropiat al lui Vladimir Putin, violoncelistul Serghei Roldughin, să depună sume uriașe în bănci elvețiene au fost găsiți vinovați joi pentru lipsă de diligență în tranzacțiile financiare, relatează BBC. Cei patru bancheri au fost acuzați că l-au ajutat pe violoncelistul Serghei Roldughin să mute fonduri suspectate că ar fi aparținut liderului Rusiei. Foștii directori de la sucursala din Zurich a băncii rusești Gazprombank au primit sentințe de șapte luni închisoare cu suspendare pentru că l-au ajutat pe muzicianul Serghei Roldughin să transfere sume uriașe fără să se intereseze de proveniența banilor. Supranumit și "Violoncelistul lui Putin”, Roldughin face parte din categoria persoanelor denumite neoficial "portofelul lui Putin" - și Roman Abramovici are o astfel de titulatură în presă. Serghei Roldughin ar fi transferat între 2014 și 2016 aproximativ 30 de milioane de franci elvețieni (31 de milioane de dolari) în conturile băncii din Elveția, dar nu a dat nicio explicație credibilă cu privire la proveniența banilor.
Credit Suisse a ajutat americani bogați să evite plata taxelor
Credit Suisse, banca elvețiană prăbușită, preluată de UBS Group într-un plan de salvare aranjat în grabă la începutul acestei luni, poate aduce cu sine un nou set de probleme legale și de reglementare pentru noul său proprietar, legate de ajutarea unor americani bogați pentru a evita plata taxelor în Statele Unite, relatează CNBC. De ani de zile, banca a oferit un refugiu clienților americani bogați pentru a ascunde activele de fisc (IRS), chiar și după ce a fost prinsă și acuzată pentru că a făcut acest lucru cu mai bine de un deceniu în urmă, potrivit unor doi foști bancheri ai Credit Suisse care au vorbit în interviuri exclusive cu CNBC și lucrează cu guvernul SUA în calitate de avertizori. Banca a pledat, în mod notoriu, vinovată în 2014, la acuzații penale, pentru că a ajutat, ”cu bună știință și intenție” mii de clienți din SUA să-și ascundă activele și veniturile offshore față de IRS. Credit Suisse a recunoscut la acea vreme că a folosit entități false, a distrus înregistrările conturilor și a livrat numerar clienților americani pentru a preveni detectarea de către IRS, acceptând să prevină evasiva fiscală din SUA, ca parte a acordului său de recunoaștere.
Judecător american: Google a șters dovezi în procese antitrust
Google, parte a grupului Alphabet, a distrus în mod intenționat dovezile de pe chat ale angajaților, în litigiile antitrust din California, și trebuie să plătească sancțiuni și să se confrunte cu posibile penalități la proces, a decis marți un judecător din SUA, transmite Reuters. Judecătorul de district american James Donato din San Francisco a declarat în decizia sa că Google nu și-a respectat obligațiile sale de a păstra înregistrările. Hotărârea face parte dintr-un litigiu multidistrict care include o acțiune colectivă a consumatorilor cu până la 21 de milioane de rezidenți; 38 de state și Districtul Columbia; și companii, inclusiv Epic Games și Match Group. Consumatorii și alți reclamanți contestă presupusul monopol al Google pentru distribuirea de aplicații mobile Android, acuzații pe care Google le-a negat. Reclamanții pretind daune totale de 4,7 miliarde de dolari. Judecătorul le-a cerut avocaților reclamanților ca până pe 21 aprilie să furnizeze o sumă din onorariile legale, pe care o solicită ca sancțiune. Separat, reclamanții vor avea șansa să-l îndemne pe Donato să spună juraților că Google a distrus informații care îi sunt nefavorabile.
