Economic

Un român alocă în medie doar 18 euro pe an pentru asigurările de viață

Ziarul de Vrancea
8 mai 2018 409 vizualizări

în prezent, ponderea asigurărilor de viață din România este de 20% din totalul pieței de profil

Un român alocă în medie 18 euro pe an pentru asigurările de viață, în timp ce țări precum Danemarca, Finlanda sau Luxemburg alocă peste 3.000 de euro anual, media Uniunii Europene fiind 1.326 de euro, arată studiul „Trăiește Viitorul”, realizat de KPMG la solicitarea APPA și prezentat ieri. În prezent, ponderea asigurărilor de viață din România este de 20% din totalul pieței de profil, comparativ cu media Uniunii Europene, care este de 60%, iar - dincolo de diferența veniturilor disponibile - una dintre cauzele acestei situații o reprezintă nivelul scăzut al educației financiare a românilor, arată rezultatele studiului. „În medie, noi, românii cheltuim 18 euro pe an, pe asigurări de viață. Tot în medie un cetățean European cheltuiește 3.000 de euro pe asigurări de viață, iar dacă vorbim de Cehia și de Slovacia, ei cheltuiesc de 10 ori mai mult decât cheltuiește sau alocă un român pentru asigurările de viață (180 de euro pe an)”, a precizat Tudor Grecu, Partener&Head of Insurance KPMG, în cadrul conferinței de prezentare a studiului „Trăiește viitorul”. Studiul a fost realizat de KPMG la solicitarea Asociației pentru Promovarea Asigurărilor (APPA), iar scopul campaniei este de informare și educare privind resursele și instrumentele de economisire puse la dispoziția românilor pentru păstrarea aceluiași standard de viață la momentul pensionării și în cazul întâmplării unor situații neprevăzute precum accident sau îmbolnăvire. Specialiștii spun că inițiativa este lansată în contextul în care îmbătrânirea populației este un factor îngrijorător pentru viitorul financiar al românilor activi astăzi, iar veniturile consumatorilor sunt semnificativ afectate de evenimente majore atunci când intervin.„La nivel european, România se plasează pe ultimele locuri în ceea ce privește nivelul de educație financiară. Doar 1 din 5 adulți are o bună înțelegere a conceptelor financiare. Acesta este contextul în care am demarat proiectul Trăiește Viitorul, cu obiectivul ambițios de a contribui la schimbarea acestei realități, precum și la îmbunătățirea relației pe care românii o au cu instrumentele de economisire pe termen lung, esențiale pentru siguranța lor financiară”, declară Alexandru Ciuncan, secretarul general al APPA. Alexandru Ciuncan a mai precizat că din campanie face parte și lansarea în luna iunie a unui portal informativ care va ajuta la creșterea educației financiare a populației din România și va constitui o sursă eficientă și usor accesibilă de informare cu privire la Studiul realizat de KPMG mai arată că doar 19% din români economisesc pentru bătrânețe, fapt deloc surprinzător având în vedere că 4 din 10 români nu dețin un cont bancar (conform datelor publicate recent de Banca Mondială). „Studiul include exemplul ilustrativ al unei persoane care iese la pensie în 2048 și care, în baza contribuțiilor plătite, se estimează că va obține beneficii post pensionare de cca. 52% din salariul lunar dinainte de pensionare, din care 37% din pensia publică și 15% din pensia de Pilon II. Rămâne astfel o diferență semnificativă până la nivelul de înlocuire a venitului de 70% recomandat de OCDE, ce va trebui acoperită prin economisire individuală”, a precizat Angela Manolache, Partener în cadrul KPMG.

BM: Creșterea economică în România 2018 va fi de 5,1%

u în acelașI timp, deficitul bugetar va fi de 3,3% din PIB

Economia României va continua să crească peste potențial în 2018, cu aproximativ 5,1%, determinată de stimulentele fiscale, dar în lipsa unor corecții deficitul bugetar este estimat la 3,3% din Produsul Intern Brut (PIB), arată un studiu publicat marți de Banca Mondială - BM. Potrivit BM, „măsurile fiscale adoptate în 2017 exercită presiuni asupra bugetului consolidat, în sensul adâncirii deficitului. „În absența unor corecții, deficitul fiscal este proiectat să atingă 3,3% din PIB în 2018, lucru care ar plasa România pe o traiectorie de revenire în procedura de deficit excesiv a UE”. Cu toate acestea, notează autorii analizei, „Guvernul a declarat că, la fel ca în 2017, ar fi gata să promoveze măsuri de ajustare dacă deficitul amenință plafonul de 3%”. Dar acumularea presiunilor fiscale și a excesului în cererea internă „limitează spațiul de manevră pentru factorii de decizie”. Astfel că „autoritățile ar putea fi nevoite să ia măsuri corective de menținere a deficitului sub 3 procente din PIB în 2018 printr-o ajustare fiscală de calitate. Treptat, politica fiscală ar trebui să fie reechilibrată, iar stimularea consumului să se îndrepte spre mobilizarea de investiții, pentru a sprijini o convergență durabilă”, se mai arată în analiza citată. Studiul mai arată că, în condițiile în care consumul privat a crescut puternic, ajutat de politicile fiscale expansioniste și de creșterea salariilor reale, susținută parțial de salariile minime, ar trebui să crească veniturile reale și să conducă la scăderi suplimentare în ceea ce privește incidența sărăciei. „Continuarea creșterii consumului este așteptată să extindă deficitul de cont curent la 4,3% din PIB în 2018, iar inflația este preconizată să ajungă la un vârf de aproximativ 5% la mijlocul anului 2018, reflectând excesul de cerere internă și scăderea din efectul de bază al reducerilor fiscale”, arată autorii studiului. „Întreprinderile de stat, previzibilitatea reglementărilor, precum și politicile de abordare a situației care arată mari discrepanțe sociale ar trebui să fie pe agenda priorităților Guvernului”, conchid experții Băncii Mondiale.

Consiliul Concurenței avertizează Guvernul în privința licențele pentru ape minerale

Procedura greoaie de acordare a licențelor de exploatare și durata foarte mare pentru aprobarea acestora provoacă dificultăți în activitatea de valorificare a resurselor de ape minerale naturale, este concluzia unei anchete sectoriale publicate marți de Consiliul Concurenței.„Principala problemă o constituie faptul că licența de exploatare se emite prin Hotărâre de Guvern, ceea ce face ca procesul obținerii acesteia să fie unul extrem de îndelungat, care poate dura chiar și câțiva ani. În acest context, autoritatea de concurență recomandă modificarea legislației, astfel încât licența de exploatare a apelor minerale naturale (sub forma contractului de concesiune) să fie acordată direct de către Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) și să intre în vigoare de la acel moment”, arată autorii analizei. În același timp, Consiliul Concurenței a constatat că operatorii nu participă la licitațiile organizate de ANRM pentru obținerea licenței de explorare pentru anumite perimetre, deși majoritatea actorilor de pe piața îmbutelierii au invocat dificultatea accesului direct la resursă ca fiind principalul obstacol în fața dezvoltării industriei apelor minerale naturale. De exemplu, „în perioada 2012-2016 au fost organizate 22 de licitații, din care la 6 licitații nu au existat participanți și, prin urmare, au fost anulate, iar în cazul celorlalte 16 licitații s-a înregistrat câte un singur participant, evident câștigător”, menționează instituția. Ca urmare, Consiliul Concurenței propune simplificarea procedurilor pentru participarea la licitațiile organizate de ANRM (modificarea unor termene, detalierea unor documente solicitate, elaborarea unui ghid care să cuprindă informațiile relevante etc.), având în vedere că acestea reprezintă singurul moment în care se manifestă concurența pe piața exploatării resurselor de apă minerală naturală din România. Conform legislației în vigoare, licențele de exploatare se acordă pentru o perioadă de 20 de ani, cu posibilitate de prelungire pe perioade succesive de 5 ani, fără a se preciza de câte ori se poate prelungi. În acest context, Autoritatea de Concurență propune limitarea duratei licenței de exploatare, fapt ce va conduce la o îmbunătățire a concurenției pe piața exploatării resurselor de ape minerale naturale. Tot din perspectiva asigurării unui mediu concurențial pe această piață, Consiliul Concurenței consideră că, în contextul modificării cadrului legislativ și, implicit, al procesului de relicențiere din 2018, ANRM ar trebui să realizeze o analiză privind situația exploatării fiecărui perimetru. „Piața exploatării resurselor de ape minerale naturale din România se caracterizează prin existența unui sistem dual de acces al îmbuteliatorilor la resursele naturale: în mod direct, în baza unei licențe de exploatare de la ANRM, sau în baza unui contract comercial încheiat cu Societatea Națională a Apelor Minerale SA (SNAM), în calitate de titulară a licențelor de exploatare”, mai arată autorii analizei.

Cireșele la control

ANPC s-a autosesizat după apariția în spațiul public a unor imagini cu eticheta unei caserole cu cireșe pe care scria că au conținut de imazalil și thiabendazol, nefiind recomandat consumul cojii fructelor, făcând controale la două puncte de lucru ale unui comerciant și la distribuitor. În urma acțiunii a fost aplicată o amendă de 10.000 de lei pentru abateri privind informarea consumatorilor, iar comercializarea produselor a fost oprită temporar până la intrarea în legalitate. De altfel, directorul general al ANPC Paul Anghel a precizat că reglementările UE stabilesc limitele maxime ale reziduurilor de pesticide din sau de pe produse, inclusiv în funcție de tipul de produs, valorile fiind diferite pentru citrice și pentru frcutele cu sâmburi. În urma apariției în mediull online a unor informații potrivit cărora cireșele preambalate în caserole a 500 gr, având origine Turcia “sunt tratate cu imazalil și thiabendazole, coaja nefiind recomandată pentru consum”, ANPC s-a autosesizat și a desfășurat prin Comisariatul pentru Protecția Consumatorilor București controale la două puncte de lucru ale unui comerciant și la distribuitorul fructelor. Directorul general al ANPC Paul Anghel a precizat care este conținutul maxim de reziduuri pentru anumite pesticide, în acest caz Imazalil, în funcție de tipul de produs. "Conform prevederilor din regulamentele europene în ceea ce privește conținutul  maxim de reziduuri pentru anumite pesticide din sau de pe anumite produse, pentru Imazalil, acesta este de 5 mh/kg la citrice și de 0,05 mg/kg la fructe sâmburoase- caise, cireșe, piersici, prune", a precizat Anghel. Verificările la cele două puncte de lucru ale comerciantului nu au relevat prezența la vânzare a acestor produse, care fuseseră deja scoase din circuitul consumului, motivația înscrisă în fișa de retragere a produsului fiind “Neconformitate etichetare”. De altfel, hipermarketul din care au fost cumpărate cireșele a transmis încă de luni că le-a retras de la vânzare și că a solicitat explicații furnizorului, răspunsul fiind că un operator al firmei care tipărește etichetele a folosit un alt șablon de etichete, destinat citricelor. Controlul făcut la firma care distribuia fructele a indicat, pe baza documentelor că cireșele nu sunt tratate cu Imazalil și Thiabendazole și că sunt în conformitate cu legislația română în vigoare, nefiind modificate genetic. De asemenea, nici documentul furnizat de producătorul turc nu relevă că cireșele ar fi tratate cu vreuna din cele două substanțe, iar certificatul fitosanitar menționează că fructele nu au fist supuse unui tratament chimic.

Primul remorcher fabricat după Revoluție a fost lansat la apă

Primul remorcher fabricat după Revoluție, botezat ”Farul”, ca un omagiu adus navei cu același nume care în 1970 a salvat Galațiul de la o catastrofă, a intrat oficial în flota Administrației Fluviale a Dunării de Jos. Remorcherul a costat aproape 5 milioane de euro. În cadrul unor ceremonii care au avut loc, marți, în portul Galați, nava ”Farul” a fost sfințită, iar comandantul a primit certificatul de naționalitate, ceea ce înseamnă că remorcherul poate naviga având arborat steagul național. Remorcherul Farul fusese prezentat deja în vara anului trecut, dar oficial a intrat în flota Administrației Fluviale a Dunării de Jos abia acum. Remorcherul a costat aproape cinci milioane de euro și a fost fabricat la Șantierul Naval Damen Galați, zilele următoare urmând să fie trimis în portul Tulcea, de unde va acționa pe Dunărea maritimă, între Brăila și Sulina. Este vorba despre o navă de intervenție în caz de incidente pe Dunăre sau pe platformele portuare care iarna va fi folosită la spargerea sloiurilor de gheață pentru menținerea condițiilor de navigație. ”Am recepționat nava pe 30 martie, i s-au eliberat toate documentele necesare și o putem folosi. Contractul a fost încheiat în anul 2017, iar nava a fost achitată integral cu bani de la buget. A costat 22,5 milioane de lei, fără TVA, adică aproximativ 4,9 milioane de euro. Astăzi are loc ceremonia de sfințire a navei ca să îi meargă bine, să nu aibă incidente. De asemenea, comandantul remorcherului primește astăzi certificatul de naționalitate. Zilele următoare nava va pleca la Tulcea, de acolo va acționa, face patru ore până la Sulina și tot atât până la Galați. Este prima navă de tip remorcher multifuncțional fabricată în România după anul 1990 cu bani de la buget”, a declarat, pentru MEDIAFAX, directorul AFDJ Galați, Dorian Dumitru. Remorcherul intrat în flota AFDJ este dotat cu numeroase echipamente performante și are un design modern, putând fi folosit pentru diverse activități.

Indicele Robor a atins un nou record

Indicele Robor la trei luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut la 2,68%, cel mai mare nivel din octombrie 2014, potrivit datelor publicate marți de Banca Națională a României (BNR). Robor la trei luni este indicatorul principal în funcție de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei. Luni, indicele a stagnat la 2,54%. Nivelul atins marți este cel mai mare din 16 octombrie 2014, când a fost 2,71%. Totodată, valoarea indicelui Robor la șase luni a crescut marți la 2,80%, cel mai mare nivel din 21 octombrie 2014, când a fost 2,81%. BNR a anunțat, luni, creșterea ratei dobânzii de politică monetară de la 2,25% la 2,50% pe an.

Windows 10 rulează pe aproape 700 de milioane de dispozitive

Microsoft anunță că, la aproape trei ani de la lansarea oficială, Windows 10 este instalat pe aproape 700 de milioane de device-uri. Reprezentanții Microsoft nu spun care este numărul exact de sisteme pe care rulează Windows 10, însă, din comunicarea oficială reiese clar că acesta încă nu au atins pragul de 700 de milioane. Numărul instalărilor a crescut în ultimul an cu aproximativ 200 de milioane. În urmă cu exact an Microsoft anunța că Windows 10 este instalat pe 500 de milioane de PC-uri. La momentul lansării, în iulie 2015, obiectivul făcut public de Microsoft era atingerea pragului de 1 miliarde de dispozitive cu Windows 10 până în 2018. Este clar acum că acest lucru este imposibil și că pragul ar putea fi atins, în ritmul actual de creștere, în 2020. Microsoft a anunțat în urmă cu o săptămână un nou update major pentru Windows 10. Printre noutățile aduse de acesta se numără funcția Timeline care promite să ajute utilizatorii în localizarea mai rapidă a fișierelor și Focus Assist, o facilitate ce are rolul de a scuti utilizatorul de notificări în momentele în care acesta dorește să se concentreze pe anumite sarcini.

Elon Musk și-a majorat participația la Tesla la aproape 20%

Elon Musk, cel mai mare acționar al Tesla, și-a majorat participația deținută la compania pe care o conduce cumpărând acțiuni în valoare de 9,85 de milioane de dolari, cea mai mare achiziție efectuată din martie 2017, după ce a criticat investitorii pe termen scurt în titlurile producătorului de vehicule electrice, transmite MarketWatch. Potrivit datelor Bloomberg, participația lui Musk la Tesla a ajuns în acest fel la aproape 20%. Musk s-a angajat săptămâna trecută să ”ardă” acele pariuri făcute pe bursă împotriva companiei care nu a reușit să obțină  profit anual în istoria sa de 15 ani și care, potrivit analiștilor, va continua să cheltuiască mai mult decât câștigă. Săptămâna trecută, miercuri, Musk a jignit analiștii, presa, autoritățile de reglementare federale și oamenii care au murit în timp ce conduceau un automobil Tesla, în timpul conferinței organizate pentru prezentarea rezultatelor financiare ale Tesla. Apoi, miliardarul a spus tuturor celor îngrijorați de volatilitatea titlurilor să nu investească în compania sa.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.