Economic

Țările din Europa de Est au nevoie de 615 de miliarde de euro pentru infrastructură

Ziarul de Vrancea
20 iul 2017 385 vizualizări

 în exercițiul financiar european 2007-2013, din totalul de 82 de miliarde de Euro investite de UE în regiune în proiectele de infrastructură de transport, România a atras mai puțin de 7%, în vreme ce Polonia a folosit peste 30% din această sumă

Necesarul de finanțare a investițiilor în infrastructură rămâne foarte ridicat pentru statele din Europa Centrală și de Est, regiunea având nevoie de 615 miliarde de euro până în 2025, iar necesarul de finanțare depășește posibilitățile actuale ale bugetelor naționale ale țărilor din regiune, inclusiv pe cel al României, potrivit raport realizat de firma de consultanță PwC și de Atlantic Council și publicat ieri. Statele din Europa Centrală și de Est reprezintă 28% din teritoriul Uniunii Europene (UE), 22% din populația acesteia, dar numai 10% din PIB-ul UE, potrivit raportului. Totodată, una dintre principalele provocări cu care se confruntă regiunea în prezent este să găsească surse de finanțare pentru proiectele de infrastructură de transport. ”Mai mult de 80 de miliarde de euro au fost investite în regiune în exercițiul financiar european 2007-2013 din fonduri structurale și de coeziune. Însă necesarul de finanțare a investițiilor în infrastructură rămâne foarte ridicat, regiunea având nevoie de 615 miliarde de Euro până în 2025”, se arată în comunicat.

România, pe ultimele locuri la calitatea infrastructurii

În ciuda progresului înregistrat în ultimii ani, la nivelul țărilor din regiune există în continuare un deficit de investiții în infrastructura de transport, consideră country managing partner în cadrul PwC România Ionuț Simion.

”Este clar însă că necesarul de finanțare a acestor lucrări de infrastructură depășește posibilitățile actuale ale bugetelor naționale ale țărilor din regiune, implicit și pe cel al României. Tocmai de aceea trebuie căutate resurse financiare suplimentare în sectorul privat, prin punerea în aplicare a unei legislații viabile privind parteneriatele public-privat. Din păcate, deși în România avem bazele unei astfel de legislații, acesteia îi lipsesc normele de aplicare, nefiind funcțională la acest moment”, a declarat Ionuț Simion. România în special are nevoie de investiții masive pentru îmbunătățirea infrastructurii de transport, a atras atenția un director pe zona de servicii de consultanță pentru sectorul public din cadrul PwC România, Ruxandra Chiriță. ”Potrivit Indexului Competitivității Globale publicat de Forumul Economic Mondial, România înregistrează unul dintre cele mai scăzute scoruri din Uniunea Europeană în ceea ce privește calitatea infrastructurii, de 3,61, în vreme ce media țărilor UE 15 este de 5,65, iar media statelor din ECE este de 4,02. În exercițiul financiar european 2007-2013, din totalul de 82 de miliarde de Euro de fonduri structurale și de coeziune investite în regiune în proiectele de infrastructură de transport, România a atras mai puțin de 7%, în vreme ce Polonia a folosit peste 30% din această sumă”, a spus Ruxandra Chiriță.

După decenii de lipsă de investiții, regiunea Europei Centrale și de Est a făcut progrese în ultimii ani, peste 5.600 de kilometri de autostradă fiind construiți în ultimii 20 de ani.

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.