MOZAIC STIRI ECONOMICE: Suntem pe ultimul loc în UE la cheltuielile pentru sănătate per capita
Conform Eurostat, România alocă pentru sănătate doar 340 de euro pe cap de locuitor, față de 520 euro Polonia sau 592 euro Ungaria
România se află pe ultimul loc în uniunea Europeană în privința cheltuielilor pentru sănătate pe cap de locuitor, de numai 340 de euro, urmată la mică distanță de Bulgaria, cu 343 de euro și Letonia, cu 468 de euro, potrivit datelor aferente anului 2015 publicate vineri de biroul european de statistică Eurostat. Niveluri scăzute ale acestor cheltuieli mai sunt înregistrate de Polonia (520 euro), Cipru (532 euro) și Ungaria (592 euro). La polul opus se află statele care cheltuiesc peste 3.000 de euro pentru sănătate pe cap de locuitor, respectiv Luxemburg (4.112 euro), Danemarca (4.094 euro), Olanda (3.194 euro), Suedia (3.170 euro), Austria (3.149 euro) și Marea Britanie (3.020 euro). În 2015, guvernele din Uniunea Europeană au cheltuit pentru sănătate aproape 1.058 de miliarde de euro, suma fiind echivalentă cu 7,2% din PIB-ul UE. Ponderea cheltuielilor pentru sănătate în PIB-ul UE este a doua ca mărime, după cea pentru protecția socială, de 19,2%. Între statele membre, România înregistrează a treia cea mai scăzută pondere a cheltuielilor pentru sănătate în PIB, de 4,2%, valori mai mici fiind consemnate în Cipru (2,6%) și Letonia (3,8%). Ponderi mici ale acestor cheltuieli în PIB mai sunt în Grecia (4,5%), Luxemburg (4,6%), Polonia (4,7%). Cele mai mari astfel de ponderi sunt în Danemarca (8,6%) și Austria și Olanda (fiecare cu 8%).
Exportul de energie electrică a crescut cu aproximativ 60% față de 2016
Ministrul Energiei, Toma Petcu, a declarat vineri, la Bistrița, că exporturile României de energie electrică au crescut în acest an cu aproximativ 60% față de anul trecut. "Dacă ne-am uita pe primele șapte luni — se închide și a opta, România este exportator net de energie electrică. A crescut cam cu 60% față de anul trecut exportul de energie electrică, ceea ce înseamnă foarte clar că România produce, cu siguranță, mai mult decât consumă. Asta pentru că avem posibilitatea, dintr-un mixt energetic destul de dezvoltat, să producem energie. Într-adevăr, pe această perioadă am avut unele probleme cu condițiile meteo, fiind o secetă destul de puternică am avut rezerve mai mici în lacuri și pe partea de hidro am produs mai puțin, dar am avut rezerva pe cărbune", a spus ministrul. În ceea ce privește liberalizarea pieței de energie electrică, Toma Petcu recunoaște că nu există un interes al populației pentru schimbarea furnizorului, deși acest lucru le-ar putea aduce facturi mai mici. "Din păcate, nu pot să spun că există un interes major în rândul populației să facă această mutare. Probabil nu neapărat, pentru că economic cu siguranță este, ci datorită faptului că încă nu sunt foarte convinși că această mutare de la o firmă tradițională, cu care ei colaborează de 20-30 ani, poate fi făcută și către terți care până acum nu știu cu ce se ocupă și nu au auzit de ei. Și sunt foarte reticenți la acest transfer al contractului și al furnizării de energie electrică", a explicat Petcu. Ministrul Energiei a vorbit și despre situația celor aproximativ 30.000 de gospodării din România situate în zone greu accesibile și care nu sunt conectate la rețeaua de distribuție a energiei electrice, spunând că pentru acestea ar putea constitui o soluție un program prin care să își achiziționeze panouri fotovoltaice. "Pentru cătunele sau satele izolate care nu au electricitate sau pentru persoanele izolate care nu au acces la curent electric, am discutat cu doamna viceprim-ministru și ministru al Mediului despre un proiect pe Fondul de Mediu care să prevadă sumele necesare, pe un program gen "Casa verde", să putem să atragem fonduri să alocăm sume pentru persoane fizice și/sau UAT-uri, pentru a realiza lucrări mici cu panouri fotovoltaice și baterii de rezervă, pentru alimentarea acestor case izolate și a populației care nu are acces la ora actuală la curentul electric", a declarat Petcu.
Restanțele firmelor și cele ale populației la bănci au scăzut cu peste 18%
Valoarea totală a restanțelor firmelor și populației la bănci a scăzut cu 18,2%, în iulie, la aproximativ 12,3 miliarde lei, comparativ cu nivelul înregistrat în aceeași lună a anului precedent, reiese din datele Băncii Naționale a României (BNR). Din această sumă, 5,74 miliarde lei erau în moneda națională și 6,59 miliarde lei în valută. Capitala deținea 37% din totalul restanțelor. Valoarea totală a creditelor acordate firmelor și populației însuma 230,8 miliarde lei, în creștere cu 5,3% comparativ cu nivelul din iulie 2016. Cea mai mare parte din valoare era în lei, respectiv peste 138,5 miliarde lei. Numărul persoanelor fizice cu restanțe mai mari de 30 de zile la bănci și instituții financiare nebancare a crescut cu 1,1%, în iunie, comparativ cu luna precedentă, la 687.302, conform celor mai recente date al Băncii Naționale a României (BNR). Aceste persoane aveau restanțe în valoare de peste 8,05 miliarde de lei. Cea mai mare parte a sumei era în lei și euro, respectiv 3,12 miliarde în lei și 3,28 miliarde lei în euro. În funcție de categoria de întârziere, cea mai mare valoare corespunde termenului de peste 90 de zile cu 4,53 miliarde lei.
Prințișorul Samsung, condamnat la cinci ani de închisoare pentru corupție
Moștenitorul imperiului sud-coreean Samsung Lee Jae-yong a fost condamnat vineri la cinci ani de închisoare, în urma unui proces de corupție, în scandalul răsunător care a condus la îndepărtarea de la putere a fostei președinte a țării Park Geun-hye, relatează AFP. Această hotărâre ar putea să-l priveze pe primul fabricant la nivel mondial de smartphone de conducător, iar plecarea sa ar putea să dăuneze capacității de a lua decizii cu privire la investiții cruciale. Parchetul a cerut 12 ani de închisoare împotriva lui Lee Jae-yong, vicepreședintele Samsung Electronics și fiul președintelui grupului Samsung Lee Kung-hee. Lee, în vârstă de 49 de ani, a fost adus la tribunalul din districtul central al Seulului într-un costum închis la culoare, cu cătușe la mâini. El a fost găsit vinovat de corupție, abuz de bunuri sociale, sperjur și alte capete de auzare în raport cu plăți sau promisiuni ale unor plăți în valoare de 43,3 miliarde de woni (32,5 milioane de euro) către confidenta din umbră a lui Park, Choi Soon-sil. Tribunalul a stabilit că Samsung a primit în schimb favoruri politice, și anume susținerea Guvernului față de transferul puterii de la o generație la alta, în urma crizei cardiace a tatălui condamnatului, în 2014. Lee era acuzat că a cumpărat unda verde a puterilor publice față de fuziunea controversată a celor două unități în 2015, considerată o etapă-cheie în vederea unei tranziții line la vârful grupului. Apărarea dezminte totul, argumentând că Samsung s-a supus presunilor lui Park, că a plătit aceste sume de bani doar constrâns cu forța și că Lee nu era la curent cu aceste transferuri și nu le-a aprobat. Alte patru cadre de conducere, de asemenea găsite vinovate, au fost condamnate la pedepse de până la patru ani de închisoare. Consilierii lui Lee au anunțat că intenționează să facă apel. Cei care au participat la manifestații-monstru prin care au cerut plecarea de la putere a lui Park, într-un context de frustrări economice și sociale tot mai mari, și-au îndreptat furia împotriva patronilor de chaebol, cum sunt numite conglomeratele familiate sud-coreene. Chaebol-urile celei de a patra economii din Asia întrețin de mult timp legături nesănătoase cu puterea publică. În trecut, problemele judiciare ale conducătorilor lor s-au soldat adesea cu pedepse ușoare, eventual suspendări, justiția subliniind asupra serviciilor pe care le-au făcut economiei.
Germania a înregistrat un excedent bugetar record: 18,3 miliarde de euro
Germania a înregistrat în primul semestru un excedent bugetar record de 18,3 miliarde de euro, potrivit datelor guvernamentale publicate ieri, relatează The Telegraph. Momentul publicării datelor este foarte favorabil cancelarului german Angela Merkel, care vrea să obțină un al patrulea mandat la alegerile care vor avea loc în septembrie. Surplusul este al doilea ca mărime înregistrat de Germania după reunificarea din 1990. Cel mai mare excedent obținut de Germania a fost în al doilea semestru din anul 2000, în valoare de 28,8 miliarde de euro, susținut atunci de vânzarea unor licențe de telefonie mobilă. În schimb, surplusul din primul semestru al anului 2017 a fost alimentat de veniturile peste așteptări din taxe, economia germană continuând că înregistreze performanțe solide. Șomajul a scăzut la numai 3,8% în iunie, măsurat după standardele Organizației Internaționale a Muncii, folosite în Marea Britanie.
Producătorii americani de oțel cer restricționarea imediată a importurile
Directori din industria americană a oțelului au cerut direct președintelui Donald Trump să restricționeze imediat importurile, într-o scrisoare obținută de Reuters, în condițiile în care o investigație a Departamentului pentru Comerț trenează, iar importurile de oțel au urcat la nivelul din 2015. Scrisoarea semnată de directorii a 25 de companii din industria oțelului, trimisă miercuri seara, arată că sectorul suportă consecințele inacțiunii guvernului, care ar putea fi însă schimbate printr-un leadership îndrăzneț și viziunea ”America First”. ”Necesitatea acțiunii este urgentă. De la anunțarea investigației 232 în aprilie, importurile au continuat să crească. O măsură imediată trebuie să ajusteze importurile pentru a readuce la un nivel sănătos utilizarea capacității de producție și a profitabilității în industria internă, într-o perioadă sustenabilă”, potrivit scrisorii. Un purtător de cuvânt al Casei Albe a spus că nu poate comenta imediat scrisoarea. Departamentul pentru Comerț a amânat publicarea recomandărilor rezultate în urma investigației legată de impactul importurilor de oțel asupra securității naționale, care l-ar putea determina pe președintele Trump să impună cote sau tarife pentru importurile de oțel.
Volkswagen și Fiat Chrysler discută o colaborare pentru vehicule comerciale ușoare
Volkswagen și Fiat Chrysler poartă discuții preliminare pentru o colaborare în vederea producerii de vehicule comerciale ușoare, a declarat o sursă apropiată situației, transmite Reuters. ”Totul este foarte vag, trebuie să vedem dacă vor continua”, a spus sursa. Reprezentanții Fiat Chrysler au refuzat să comenteze. Informațiile despre discuții au fost publicate inițial de publicația Wall Street Journal, potrivit căreia o astfel de cooperare ar putea include versiunile viitoare ale modelului van Caddy al VW și camioneta de dimensiuni medii Amarok a producătorului auto german. Informația a apărut după ce grupul chinez Great Wall Motor a dezvăluit pentru Automotive News, în această săptămână, că ar fi interesat să cumpere divizia Jeep de la Fiat Chrysler. Great Wall a recunoscut că ar trebui depășite obstacole majore, pentru ca un astfel de acord să aibă loc. Sursele citate de WSJ au spus că Volkswagen nu este interesat în prezent de Jeep și că nu are în vedere o ofertă de preluare a Fiat Chrysler.
