Se apropie valul scumpirilor!
În vreme ce românii stau cu ochii pe televizor, privind la războiul dintre PSD și Justiție, din buzunarele lor banii încep să dispară, ușor, ușor. Majorările de pensii și de salarii, din prima parte a acestui an sunt anulate de valul de scumpiri cu care ne confruntăm. Cursul de schimb valutar merge doar în sus, dobânzile bancare pentru creditele în lei au explodat, carburantul la pompă se scumpește din cauza supra-accizelor iar prețul gazelor și a electricității este pe cale să crească. Specialiștii în economie susțin că ne așteaptă o nouă criză economico-financiară, pentru care responsabil ar fi Guvernul ca urmare a măsurilor controversate pe care le-a adoptat.
Toamna aceasta se anunță un val de scumpiri care ne va afecta din plin buzunarele. Vom plăti mai mult pentru gaze, curent electric, carburanți și alimente, utilități. Ziua de 1 octombrie vine cu majorări de prețuri la gazele naturale și la energia electrică furnizate populației prcum și la carburanții de la pompă.
Potrivit informațiilor furnizate de Institutul Național de Statistică, așa cum era de așteptat, pe fondul scumpirilor la carburanți, gaze naturale și electricitate, în următoarele trei luni vor crește și prețurile la produsele alimentare. E drept, INS apreciază că va fi o creștere moderată. De asemenea, vor mai crește prețurile produselor industriale și cele din construcții.
Se scumpesc gazele și electricitatea
Prețul gazelor pentru consumatorii casnici va crește cu 6 procente, așa cum a anunțat zilele trecute, vicepreședintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Emil Calotă. Este efectul politicii de liberalizare a prețului gazelor care a fost implementată de la 1 aprilie, a explicat el. Majorarea va genera costuri mai mari pentru utilități, apă caldă și încălzire, chiar acum, în pragul iernii.
Concomitent, comitetul de reglementare al ANRE a decis și majorarea preţului la energia electrică, începând tot cu ziua de 1 octombrie. Noul preț va fi mai mare, în medie, cu 3,45 lei pe lună pentru un consum de 100 kWh. Pentru consumatorii din Bucureşti-Ilfov care nu au trecut pe piaţa concurenţială, acest lucru echivalează cu o majorare de circa 5,2%, în prezent preţul reglementat fiind de circa 58 de bani/kWh.
Supra-acciza și prețul petrolului scumpesc carburanții la pompă
De asemenea, în această perioadă, se scumpesc din nou, benzina și motorina la pompă. Unele benzinării s-au și grăbit să afișeze, deja, noile prețuri de peste 5 lei pe litrul pe carburant. După o primă scumpire în 15 septembrie, cu cu aproape 10 bani pe litru, urmează și cea de-a doua, la începutul lui octombrie. Ambele sunt cauzate de supraaciza impusă de Guvernul Tudose, pentru a acoperi găurile din buget.
Într-un final, conform spuselor ministrului de Finanțe, Ionuț Mișa, după aplicarea accizei, prețul combustibilului va crește în total cu 32 de bani pe litru. Peste toate se adaugă și prețul petrolului care a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani.
Pe cale de consecință directă, transportatorii au anunțat deja că se pregătesc să scumpească, la rândul lor, tarifele pentru transportul de marfă și de călători.
Cresc ratele bancare în lei
Știrea zilei vine de la BNR care a anunțat că indicele ROBOR la trei luni a crescut joi, 28 septembrie, la 1,46%, faţă de nivelul de 1,25% înregistrat cu o zi înainte. În funcție de ROBOR la trei luni se calculează costul creditelor în lei cu dobânda variabilă. Indicele ROBOR la şase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare, a crescut, de asemenea, de la 1,35% cât a fost cotat pe 27 septembrie la la 1,57%, pe 28 septembrie. La începutul lunii septembrie, ROBOR la trei luni era cotat la 0,92%, iar la începutului acestui an la 0,87%. Conform datelor oficiale, este cel mai înalt nivel atins de ROBOR în ultimii doi ani.
Anul trecut, în perioada mult hulitului guvern tehnoicrat, indicele Robor la 3 luni a atins un minim istoric, în lunile septembrie și octombrie, respectiv la 0,68%. Apoi a oscilat între 0,8% și 0,9%, pentru ca pe 3 mai să ajunga la 0,93% iar acum să se apropie de 1,5.
Prin urmare, cei cu rate în lei la bănci vor plăti mai mult și asta din cauza Guvernului PSD-ALDE care se împrumută constant pentru a acoperi deficitul bugetar. Cel puțin aceasta este opinia specialiștilor în economie, contrar a ceea ce susțin autoritățile.
… dar și ratele în valută
Nici cei care își plătesc ratele bancare în valută nu vor scăpa mai ieftin, având în vedere evoluția cursului de schimb valutar. Euro, în raport cu leul, a atins miercuri, 27 septembrie, cel mai înalt nivel din ultimii cinci ani, ajungând la 4,5991 lei, foarte aproape de pragul de 4,6 lei. Și moneda americană s-a întărit în comparație cu cea românească, ajungând la 3,9171 de lei, faţă de 3,8912 lei cât a fost cotată marţi. Joi leul a câștigat puțin teren, atât în fața euro cât și a dolarului. BNR a cotat un euro la 4,5990 de lei/unitate iar un dolar la 3.9069 de lei/unitate, cu 0,26% mai puțin față de ziua precedentă.
Tendința este de creștere, atât la dobânzi cât și la cursul valutar. Peste un an, însă, analiștii economici văd euro la peste 4,65 lei și ROBOR la 1,67%.
Guvernanții sunt optimiști, specialiștii se îngrijorează
Nu se întrevăd semne bune nici dinspre Guvernul PSD-ALDE. Execuţia bugetului general consolidat pe primele opt luni ale anului s-a încheiat cu un deficit de 6,5 miliarde de lei, respectiv 0,78% din PIB. Este dublu față de deficitiul de 3,1 miliarde de lei, respectiv 0,41% din PIB, înregistrat la aceeaşi perioadă a anului 2016, conform datelor Ministerului Finanţelor.
Deși semnele sunt mai mult decât îngrijorătoare, reprezentanții Guvernului PSD – ALDE refuză să le ia în seamă. Susțin că economia duduie și că scumpirile, în ciuda evidenței, nu vor afecta populația. La întrebările ziariștilor oferă explicații fanteziste sau ocolesc răspunsul prefăcându-se că nu înțeleg.
Pe de altă parte, analiștii economico-financiari atrag atenția că o asemenea abordare, lipsită de profesionalism a problemelor cu care se confruntă economia nu fac decât rău. În opinia lor, situația evoluează într-o direcție greșită și n-ar fi exclus ca în scurt timp să ne confruntăm cu o nouă criză asemănătoare celei din 2009 – 2011.