România are cel mai mare risc de sărăcie din Europa
în ultimii ani, riscul de sărăcie din UE pentru persoanele care au un loc de muncă a crescut continuu
România are cel mai mare risc de sărăcie din Uniunea Europeană în rândul persoanelor ocupate (18,9%), fiind urmată la mare distanță de Grecia (14,1%) și Spania (13,1%), în timp ce riscul cel mai scăzut este în Finlanda (3,1%), potrivit datelor aferente anului 2016 publicate vineri de biroul european de statistică, Eurostat. Niveluri ridicate ale riscului de sărăcie pentru persoanele ocupate, cu vârste de peste 18 ani, mai sunt în Luxemburg (12%), Italia (11,7%), Bulgaria (11,4%), Portugalia (10,9%) și Polonia (10,8%). La polul opus se află Finlanda (3,1%), urmată de Cehia (3,8%), Belgia (4,7%) și Irlanda (4,8%). Media la nivelul Uniunii Europene a fost de 9,6% în 2017 și a fost influențată de tipul de contract de muncă. Astfel, riscul de sărăcie este de două ori mai mare în cazul persoanelor cu contracte de muncă part-time, (15,8%), decât pentru cele cu contracte full-time (7,8%) și de aproape trei ori mai mare pentru persoanele cu contracte de muncă temporare (16,2%), față de cele cu contracte de muncă pe perioadă nedeterminată (5,8%). În cazul bărbaților riscul de sărăcie (10%) este ușor mai ridicat decât în cazul femeilor (9,1%). În ultimii ani, riscul de sărăcie din UE pentru persoanele care au un loc de muncă a crescut continuu, de la 8,3% în 2010 la 9,6% în 2016, tendința ascendentă fiind observată în majoritatea statelor membre. Cele mai mari creșteri au avut loc în Ungaria (de la 5,3% în 2010 la 9,6%, respectiv plus 4,3 pct procentuale), Bulgaria (plus 3,7 pct procentuale), Estonia (plus 3,1 pct procentuale), Germania (plus 2,3 pct procentuale), Italia și Spania(ambele plus 2,2 pct procentuale) și Marea Britania (plus 1,8 pct procentuale). Scăderi au fost observate în nouă state membre, cele mai mari în Lituania (-4,1 pct procentuale), Danemarca (-1,2 pct procentuale), Letonia (-1,1 pct procentuale) și Suedia (-1 pct procentual).
Numărul de turiști străini a săltat anul trecut cu 11,3%, la 2,75 milioane
Numărul de turiști străini în România a crescut anul trecut cu 11,3% față de anul anterior, la 2,75 milioane, arată datele publicate ieri de Institutul Național de Statistică (INS). În anul 2016, numărul de turiști nerezidenți cazați în structurile de cazare turistică a fost de 2,47 milioane. În 2017, cheltuielile turiștilor străini au fost de 6 miliarde lei, în creștere cu 1,3% față de 2016. În ultimul trimestru al anului trecut, numărul total de nerezidenți cazați în structurile de cazare turistică a fost de 584.000 mii, iar cheltuielile acestora s-au ridicat în total la 1,326 miliarde lei. Principalul motiv al sejurului petrecut de turiștii nerezidenți în România în trimestrul al patrulea l-a reprezentat afacerile, participarea la congrese, conferințe, cursuri, târguri și expoziții (62,6% din numărul total de turiști nerezidenți), cheltuielile acestora reprezentând 63,1% din total. ”Cel de al doilea motiv al sejurului petrecut de nerezidenți în România l-a reprezentat călătoriile în scop particular (37,4% din numărul total de turiști nerezidenți), dintre acestea evidențiindu-se călătoriile pentru vacanțe (65,0%). Călătoriile în scop particular includ călătoriile pentru vacanțe, cumpărături, evenimente culturale și sportive, vizitarea prietenilor și rudelor, tratament medical, religie, tranzit și alte activități”, se arată în comunicat. Din totalul cheltuielilor pentru afaceri, ponderea cea mai mare o reprezintă cheltuielile pentru cazare (56,3%), fiind preferată cazarea cu mic dejun inclus (93%). Cheltuielile turiștilor nerezidenți în restaurante și baruri au fost de 16,3%, iar cele pentru cumpărături au reprezentat 11,6%. ”Din totalul cheltuielilor pentru cumpărături 42,3% au reprezentat cheltuielile pentru cumpărarea de cadouri și suveniruri, urmate de cheltuieli pentru cumpărarea alimentelor și băuturilor 37,1%. Cheltuielile pentru închirierea de autoturisme au avut o pondere de 60,6% din totalul cheltuielilor pentru transport, iar cheltuielile pentru acces în parcuri de distracții, târguri, cazinourui, săli de jocuri mecanice au reprezentat 46,5% din totalul cheltuielilor pentru recreere”, se arată în comunicat.
Un fost director de la Siemens, implicat într-un caz de mită de 100 de milioane de dolari
Un fost director de la Siemens a pledat vinovat în cazul mituirii unor oficiali ai guvernului argentinian în urmă cu 20 de ani, scrie Financial Times. Eberhard Reichert, în vârstă de 78 de ani, acuzat că a încălcat legile anti-corupție americane și că a comis fraudă electronică, a recunoscut joi, în fața unui tribunal federal, că a participat într-o schemă care a implicat mituirea unor oficiali ai guvernului argentinian cu 100 de milioane de dolari pentru ca Siemens să câștige un contract privind realizarea cărților de identitate în Argentina. O subsidiară Siemens a câștigat un contract în valoare de un miliard de dolari pentru a produce cărțile de identitate în 1998. Argentina a oprit programul în 2001. John Cronan, procurorul general adjunct al diviziei de infracționalități al Departamentului pentru Justiție din SUA a afirmat într-un comunicat: „În acest caz, una dintre cele mai mari companii din lume s-a folosit de sume exorbitante pentru a mitui oficiali de la cele mai înalte niveluri ale guvernului argentinian pentru a primi un contract în valoare de un miliard de dolari. Condamnarea lui Eberhard Reichert demonstrează angajamentul Diviziei pentru Infracționalitate de a trage la răspundere atât companiile cât și persoanele corupte, oriunde ar locui și oricât ar încerca să evite arestarea”. În legătură cu aceleași acuzații, compania Seimens a pledat vinovată în 2008 și a plătit o amendă penală de 800 de milioane de dolari. Reichert a lucrat la Siemens Argentina între 1964 și 2001, conform procurorilor și începând cu 1990 a fost managerul tehnic pentru divizia proiectelor majore a Siemens Business Services, subsidiară deținută în totalitate de Siemens.
Avem cea mai ridicată inflație anuală din UE
România a înregistrat în februarie cea mai ridicată rată anuală a inflației din Uniunea Europeană, de 3,8%, de trei ori mai ridicată față de inflația de 1,3% consemnată la nivelul UE, potrivit datelor publicate vineri de biroul european de statistică, Eurostat. Eurostat calculează rata anuală a inflației ca variație a indicelui armonizat al prețurilor de consum într-o lună, comparativ cu aceeași lună a anului precedent, în timp ce rata lunară compară indicii din ultimele două luni. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), publicate marți, rata anuală a inflației din România, care măsoară evoluția prețurilor de consum în ultimul an, a urcat în luna februarie la 4,72%, cel mai înalt nivel din iunie 2013, când a fost 5,37%, în condițiile în care citricele s-a scumpit cu 5,98% față de ianuarie. Un nivel ridicat al inflației au mai înregistrat luna trecută Estonia și Lituania, ambele de 3,2%. În zona euro, rata anuală a inflației a atins 1,1% în februarie, după 1,3% în ianuarie. Cele mai scăzute rate anuale ale inflației au fost înregistrate luna trecută în Cipru (-0,4%), Grecia (0,4%), Danemarca și Italia (ambele de 0,5%). Comparativ cu luna ianuarie, inflația a încetinit în 18 state membre, a rămas stabilă în două și a accelerat în șapte. Față de luna ianuarie, România a înregistrat în februarie o rată a inflației de 0,2%.
Sectorul construcțiilor a urcat în ianuarie cu 7,8%
Lucrările de construcții au înregistrat în ianuarie o creștere de 7,8% față de aceeași lună a anului trecut, susținute de avansul lucrărilor de infrastructură, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS). În ianuarie 2018, față de ianuarie 2017, pe elemente de structură s-au înregistrat creșteri la lucrările de construcții noi cu 9,9% și la lucrările de întreținere și reparații curente cu 7,6%. Lucrările de reparații capitale au scăzut cu 7,4%. Pe obiecte de construcții, volumul lucrărilor de construcții a crescut la construcțiile inginerești cu 29,7%. Clădirile rezidențiale și clădirile nerezidențiale au scăzut cu 10,2%, respectiv cu 0,5%. Ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, volumul lucrărilor de construcții a crescut cu 4,2%. În decembrie 2017, față de decembrie 2016, volumul lucrărilor de construcții a crescut ca serie brută, cu 8%. În 2017, volumul lucrărilor de construcții a scăzut pe total ca serie brută cu 5,4%.
Comerțul en gros a crescut în ianuarie cu 13,5%
Cifra de afaceri din comerțul cu ridicata, un indicator al afacerilor dintre firmele din sectorul de comerț, a crescut în ianuarie cu 13,5%, serie brută, față de aceeași lună a anului trecut, ritm accelerat față de cel din decembrie 2017, arată datele publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS). În decembrie 2017, față de decembrie 2016, cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie brută, a înregistrat o creștere cu 6,8%. Cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie brută, în luna ianuarie 2018, comparativ cu luna ianuarie 2017, în termeni nominali, a înregistrat o creștere cu 13,5%. Pe serie ajustată, în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, avansul a fost de 10,6%. Creșterea s-a datorat în principal comerțului cu ridicata specializat al altor produse (plus 22,3%), comerțului cu ridicata al altor mașini, echipamente și furnituri (plus 20,3%), comerțului cu ridicata nespecializat (plus 16,4%), comerțului cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (plus 13,7%), activităților de intermediere în comerțul cu ridicata (plus 13,3%), comerțului cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor și al tutunului (plus 9,5%), comerțului cu ridicata al produselor agricole brute și al animalelor vii (plus 6,1%) și comerțului cu ridicata al echipamentului informatic și de telecomunicații (plus 3,9%).
Excedentul de cont curent este mai mic cu 16% față de anul trecut
Contul curent al balanței de plăți a înregistrat un excedent de 216 milioane euro în prima luna a acestui an, cu 16,3% mai mic față de ianuarie 2017, mai ales ca urmare a dezechilibrării balanței comerciale, potrivit datelor Băncii Naționale a României (BNR), publicate joi. În ianuarie 2017, excedentul contului curent a fost de 258 milioane euro, arată datele revizuite ale BNR. Contul curent al balanței de plăți include sumele încasate și cele plătite de România în relațiile comerciale cu celelalte state. Principala componentă care contribuie la contul curent al balanței de plăți este comerțul exterior, puternic deficitar în cazul României. Deficitul balanței comerciale (FOB/CIF) în luna ianuarie 2018 a fost de 775 milioane euro, mai mare cu 169,8 milioane euro decât cel înregistrat în luna ianuarie 2017, potrivit datelor publicate recent de Institutul Național de Statistică (INS). Balanța bunurilor a consemnat un deficit de 731 milioane euro în ianuarie 2018, în creștere față de ianuarie 2017, când a fost 562 milioane euro.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
ANAF a publicat Ghidul privind tratamentul fiscal aplicabil veniturilor obținute din activități de înfrumusețare/întreținere corporală
De același autor
