MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Rata creditelor restante va scădea până la 3%
“Această evoluție a fost influențată de climatul pozitiv din piața forței de muncă, de nivelul redus al costurilor reale de finanțare și de creșterea creditării”, arată analizele Băncii Transilvania
Pe termen scurt, Andrei Rădulescu, economistul-șef al Băncii Transilvania, previzionează continuarea tendinței de scădere a ratei creditelor restante până la 3%, potrivit unei analize publicate marți. Creditele restante au continuat să scadă în iulie, cu 0,6% lună/lună și cu 32,7% an/an, la 8,3 miliarde de lei, nivelul minim din decembrie 2009, remarcă economistul BT, analizând statisticile publicate de Banca Națională a României (BNR). „Rata creditelor restante a scăzut de la 3,41% în iunie la 3,38% în iulie, minimul din septembrie 2009, cu următoarea distribuție: 3,16% la creditele în lei, respectiv 3,77% la creditele în valută. Considerăm că această evoluție a fost influențată de climatul pozitiv din piața forței de muncă, de nivelul redus al costurilor reale de finanțare și de creșterea creditării”, subliniază Rădulescu. Valoarea creditelor restante în lei era de 5,038 miliarde de lei, la finele lunii iulie 2018, în scădere cu 12,3% față de aceeași lună a anului trecut, dar în creștere cu 1,12% față de iunie 2018. Valoarea totală a creditelor restante în valută era de 3,266 miliarde de lei, consemnând o scădere de 50,5% față de aceeași lună a anului trecut și o scădere de 3% față de luna precedentă. Creditele restante se referă doar la principal și nu includ poziții extrabilanțiere, fiind considerate restante creditele care, în ultima zi lucrătoare a lunii pentru care se efectuează raportarea, înregistrează întârzieri la plată de cel puțin o zi. Valoarea creditelor restante era, la 31 iulie 2018, de 245,794 miliarde de lei, dintre care 159,26 miliarde erau restanțe în lei și 86,53 de miliarde - în valută. De asemenea, din acest total, rezidenții dețineau aproape 2,46 miliarde de lei, cea mai mare parte fiind în valută, de 2,2 miliarde de lei.
Măsură extremă pentru oprirea pestei porcine africane
u „s-a greșit de la început, pentru că nu au fost împușcați porcii mistreți din Delta Dunării”, este concluzia unui mare fermier din țară
Pesta porcină africană nu poate fi oprită decât dacă statul ia toți porcii din micile gospodării și îi duce în ferme conduse de profesioniști. Este opinia unui mare crescător de porci din județul Brăila care a pierdut zeci de mii de animale din cauza virusului agresiv. El consideră că statul a greșit pentru că nu a luat măsuri de prevenție și că erorile la nivel decizional continuă deoarece, marii fermieri nu sunt ajutați în regim de urgență. Gheorghe Caruz a pus bazele unei mari afaceri cu porci în județul Brăila. La fel ca alți agricultori, el a avut de suferit din cauza pestei porcine africane. La ferma de porci de la Tichilești deținută de familia Caruz, zilele acestea sunt eutanasiați peste 35.000 de porci. Marele fermier spune că după declanșarea epidemiei de pestă porcină africană a luat toate măsurile stabilite de autorități și consideră că factorii de decizie au greșit deoarece nu au împușcat porcii mistreți din Delta Dunării și nu au instruit populația. Potrivit acestuia, autoritățile i-au obligat pe fermieri să respecte o serie de reguli precum inființarea unor filtre de dezinfecție și a unor puncte de control, stabilirea unor coridoare de siguranță în jurul fermei, limitarea accesului în zonă a persoanelor străine, controlul apei și al furajelor. „S-a greșit de la început, pentru că nu au fost împușcați porcii mistreți din Delta Dunării. S-a spus atunci că este rezervație, că speriem păsările, acum speriem oamenii pentru că nu o să mai avem ce mânca. Nu s-a făcut instruirea populației, omul are cel mai important rol, să anunțe imediat autoritățile că a văzut un porc mort. La noi, nu, trecea omul pe lângă cadavru și își vedea de treabă. Dacă se luau măsuri radicale în Deltă, nu se mai ajungea aici. În Germania au stat cu armata în jurul marilor ferme când a izbucnit pesta, la fel și în alte state, în Olanda au omorât aproximativ șase milioane de porci. Nu am învățat nimic de la alții, pesta este de doi, trei ani în Ucraina și noi nu am luat nicio măsură, am stat”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Gheorghe Caruz, unul dintre cei mai importanți crescători de porci din județul Brăila. Gheorghe Caruz consideră că virusul nu mai poate fi oprit decât dacă se ia o măsură extremă: toți porcii din micile gospodării să fie luați și crescuți în ferme administrate de profesioniști. „Părerea mea este că pesta nu prea mai poate fi oprită, este cel mai parșiv virus, se transmite prin orice, prin oameni, animale, pe aer, prin apă, pe haine, prin păsări, prin furaje, prin unelte, prin șoareci. Există o variantă radicală. Trebuie luați urgent toți porcii din gospodării, din toată țara. Dacă nu se va proceda așa, nu va scăpa niciun porc, din nicio fermă din țară. Am avut cheltuieli uriașe pentru a face protecție, am respectat toate regulile impuse de autorități, de pomană”, a spus Gheorghe Caruz.
Plata dividendelor va putea fi efectuată trimestrial
Ministerul Finanțelor propune, printr-un proiect, repartizarea trimestrială a dividendelor de operatorii economici. Antreprenorii vor putea să beneficieze mai repede de profit, iar statul va putea colecta în timpul anului venituri din impozitul pe dividende, arată un comunicat al ministerului. „Prin lege, s-a acordat posibilitatea de a opta pentru repartizarea trimestrială a dividendelor, ceea ce va permite flexibilizarea planificării bugetare atât pentru antreprenori, care vor beneficia astfel mai repede de profitul propriei afaceri, cât și pentru execuția cheltuielilor bugetare. În acest fel, se vor colecta și în timpul anului venituri bugetare provenite din impozitul pe dividende”, a declarat Eugen Teodorovici, ministrul Finanțelor Publice. „Ministerul Finanțelor Publice stabilește, printr-un proiect de ordin al ministrului, mecanismul de raportare a dividendelor repartizate trimestrial de operatorii economici, conform Legii nr. 163/2018. În acest context, se propune evidențierea distinctă, pe seama creanțelor, a sumelor reprezentând dividende repartizate în cursul exercițiului financiar”, precizează ministerul. Potrivit insituției, proiectul de act normativ stabilește termenul de depunere a situațiilor financiare interimare la unitățile teritoriale ale ministerului, respectiv 30 de zile de la aprobarea acestora de către adunarea generală a acționarilor/asociaților.
Catedrala Mântuirii Neamului va lua lumină de la Hidroelectrica
Hidroelectrica, unul din cei mai mari producători de energie din țară, a încheiat un contract de furnizare energie electrică cu Patriarhia Română - Administrația Patriarhală, ce urmează să se deruleze pe o perioadă de un an începând cu data de 1 septembrie, incluzând mai multe locuri de consum, printre care și Catedrala Mântuirii Neamului. Compania nu specifică valoarea acestui contract. ”Prin încheierea acestei colaborări, Hidroelectrica și-a manifestat încă o dată interesul față de susținerea cultului românesc, bucurându-se de faptul că instituția ce deține cea mai mare încredere în rândul românilor - Biserica, a ales să lucreze împreună cu o companie românească, promovând astfel, împreună, valorile ce ne leagă: încredere, seriozitate și spiritul național. Această colaborare vorbește într-o perioadă simbol - anul centenar, despre capacitatea poporului nostru de a se mobiliza pentru unitate în toate formele acesteia: credință, cultură și, de ce nu, afaceri”, a declarat președintele directoratului, Bogdan Badea.Hidroelectrica are în perspectivă încheierea unui nou contract de furnizare a energiei electrice cu Arhiepiscopia Bucureștilor, dorind să se impună ca principalul furnizor de energie verde al Patriarhiei Române. De asemenea, în luna iunie a acestui an, compania a încheiat alte două contracte de furnizare a energiei electrice cu RATB și Metrorex. Hidroelectrica este, conform rezultatelor exercitiului financiar din 2017, una din cele mai profitabile companii românești și este, de asemenea, principalul furnizor de servicii tehnologice necesare în Sistemul Energetic Național. Anul trecut, Hidroelectrica a înregistrat un profit brut de 1,603 miliarde lei raportat la o cifră de afaceri de 3,254 miliarde lei și o EBITDA de 69%. De asemenea, în primul semestru al anului 2018, societatea a avut un profit brut de 1,161 miliarde lei, la o cifra de afaceri de 1,992 de miliarde lei, EBITDA pentru primul semestru al anului în curs fiind de 73%.
Toyota Motor va investi 500 de milioane de dolari în automobile autonome
Toyota Motor va investi 500 de milioane de dolari în Uber Technologies, pentru a colabora la dezvoltarea de automobile autonome, într-o încercare de a recupera decalajul față de companiile concurente pe o piață extrem de competitivă, transmite Reuters. Acordul dintre Toyota și Uber aprofundează relațiile existente între cele două companii și reflectă strategia strategia directorului general al Uber, Dara Khosrowshahi, de a dezvolta vehicule autonome prin intermediul parteneriatelor și nu pe cont propriu. Parteneriatul readuce la viață operațiunile Uber în domeniul vehiculelor autonome, care au fost practic blocate după ce un SUV autonom al companiei a accidentat mortal un pieton în Tempe, Arizona, în luna martie. În urma accidentului, Uber a scos de pe șosele vehiculele sale autonome, a concediat sute de șoferi de încercare și a oprit activitățile la centrul său de testare din Arizona. Investiția Toyota evaluează Uber la 72 de miliarde de dolari, similară cu evaluarea luată în considerare într-un acord convenit în acest an cu Waymo, divizia de vehicule autonome a grupului Alphabet. Uber va combina sistemul său de conducere autonomă cu tehnologia Guardian a Toyota, care oferă funcții de siguranță automatizate, cum ar fi rămânerea vehiculului pe o bandă de mers, dar fără ca vehiculul să fie complet autonom. Tehnologia combinată a Uber și Toyota va fi inclusă pe minivan-urile Sienna ale constructorului auto japonez, care vor intra în rețeaua de vehicule ale Uber din 2021. Obiectivul companiilor este să rezolve problema extrem de dificilă a producției de masă a vehiculelor autonme destinate flotelor de vehicule pentru serviciile de ride-hailing. Un oficial al Toyota a spus că grupul va continua cercetările în domeniul tehnologiei vehiculelor autonome și că nu le va combina cu cele ale Uber. Uber a recunoscut că tehnologia sa este în urma celei dezvoltate de Waymo, iar accidentul din Arizona a întârziat dezoltarea și testarea acesteia.
Indicele Robor la trei luni, la cel mai scăzut nivel din ultimele două luni
Indicele Robor la trei luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a coborât la 3,25%, cel mai scăzut nivel din ultimele două luni, potrivit datelor publicate marți de Banca Națională a României (BNR). Robor la trei luni este indicatorul principal în funcție de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei. Luni, indicele a scăzut la 3,27%. Marți, indicele a coborât la 3,25%, cel mai scăzut nivel din 2 iulie, când a fost 3,24%. Totodată, indicele Robor la șase luni a stagnat marți la 3,43%.
Nestle și Starbucks, acord de licențiere de 7,17 miliarde de dolari
Nestle și Starbucks au anunțat ieri că au finalizat un acord de licențiere în valoare de 7,17 miliarde de dolari prin intermediul căruia producătorul elvețian de alimente va comercializa cafeaua și ceaiurile grupului american la nivel mondial, transmite Reuters. Acordul conferă Nestle dreptul de a vinde permanent produse ale companiei americane, cum ar fi Starbucks, Seattle’s Best Coffee și TeavanaTM/MC, în afara cafenelelor Starbucks. În cadrul acordului, aproximativ 500 de angajați ai Starbucks vor fi transferați la Nestle. Acordul a devenit public în luna mai a acestui an. Starbucks a precizat atunci că va folosi fondurile obținute pentru accelerarea unui program de răscumpărare de acțiuni, iar acordul va mări profitul pe acțiune cel mai târziu din 2021. Nestle a anticipat că acordul va contribui la profitabilitatea sa începând din 2019.
Deficitul public al Italiei ar putea crește dincolo de pragul de 3%
Deficitul public al Italiei din anul următor ar putea crește dincolo de pragul de 3% din Produsul Intern Brut (PIB) stabilit de Uniunea Europeană, a declarat marți viceprim-ministrul italian Luigi Di Maio, citat de Reuters. „Nu exclud trecerea de limita de 3%, orice este posibil. Dar nu putem spune exact acum, lucrăm la legea bugetului”, a precizat Luigi Di Maio. Conform înțelegerii făcute cu Uniunea Europeană, Italia ar trebui, de fapt, să-și reducă deficitul public de la 1,6% în 2018, la 0,8% în 2019. Adâncirea deficitului public ar putea fi generată de o creștere a cheltuielor sociale promise în timpul campaniei electorale (precum venitul minim garantat pentru săraci) și de reducerea unor taxe. De altfel, această ultimă măsură ar putea fi un contributor la previzionata creștere a deficitului fiscal (rezultat din taxe și impozite) până la 1,2% în 2019. De asemenea, conform unor declarații recente ale ministrului italian al economiei, Giovanni Tria, creșterea deficitului fiscal ar mai putea fi și rezultatul unei decelerări a creșterii economice a Italiei pe anul 2018.
