MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Raport ING: Până în 2035 în Europa se vor vinde numai mașini electrice
în următoare decadă, autonomia mașinilor electrice va ajunge la peste 600 de kilometri între încărcări, mai arată raportul
ING Bank a emis un raport în care se arată că, în opinia experților băncii, momentul în care se vor vinde numai mașini electrice este la cel mult 18 ani distanță. Raportul ING, unul dintre cele mai optimiste de până acum pe această temă, arată că motivele care împiedică în prezent oamenii să cumpere mașini electrice vor dispărea într-o perioadă relativ scurtă de timp.
Încrederea consumatorilor în automobilele electrice va crește rapid pe măsură ce prețurile bateriilor vor scădea, autonomia acestora va crește, iar timpii de încărcare vor fi din ce în ce mai mici.
În raport se arată că, în următoare decadă, autonomia mașinilor electrice va ajunge la peste 600 de kilometri între încărcări.
Conform celor de la ING, undeva între 2017 și 2024, mașina electrică va deveni alegerea mai rațională, întrucât aceasta va deveni mai atrăgătoare decât automobilele tradiționale care folosesc benzină sau motorină. Experții ING se așteaptă ca în următorii ani mașinile electrice să fie mai ieftine și să beneficieze de o infrastructură mai bună decât cele care consumă combustibili fosili. Raportul vorbește și despre provocările pe care trecerea la mașini electrice le va aduce pentru europeni. Producătorii auto din Europa dețin doar 3% din producția de baterii, ceea ce înseamnă că aceștia vor fi dependenți de țări precum China și Japonia din acest punct de vedere. Pe de altă parte, mașinile electrice înseamnă mai puține job-uri, întrucât procesul de producție este mai automatizat. Însă, această problemă ar trebui să se regleze de la sine, pe măsură ce modelul tradițional de business va trece de la unul bazat pe vânzări, la unul care pune accentul pe servicii.
Laufer: 13.500 de firme s-au înscris în programul Start-Up Nation
Până vineri dimineață 13.500 de firme s-au înscris în programul Start-Up Nation, numărul maxim de companii care pot beneficia în acest an de finanțare fiind de 10.000. Ritmul înscrierilor este de patru proiecte pe minut, a spus ministrul Ilan Laufer. ”Sper că nu sunt firme care au rămas pe-afară și care nu au reușit să se înscrie. În această dimineață aveam 13.500 de planuri de afaceri depuse, 22.000 de utilizatori pe aplicație, iar rata de înscriere în acest moment este de patru proiecte pe minut”, a punctat Laufer. Perioada de evaluare a dosarelor durează între 30 și 45 de zile. ”Este un volum mare de lucru. Dar ne-am propus – și o fac tot ce ține de mine să respectăm acest lucru – toate contractele să fie semnate până pe data de 27 septembrie”, a menționat Laufer. El spune că, dacă vor rămâne fonduri disponibile din cele alocate după prima sesiune, care s-a închis vineri, ar putea începe o nouă sesiune.
Miercuri seară, ministrul Ilan Laufer a anunțat pe pagina sa de Facebook că Ministerul pentru Mediul de Afaceri prelungește cu două săptămâni termenul limită pentru înscrierea în programul Start-Up Nation, astfel încât antreprenorii interesați de înscrierea în program pot depune dosarele online până la data de 28 iulie, ora 20:00. La scurt timp după primul anunț, Ilan Laufer s-a răzgândit și a anunțat că termenul limită oficial de înscriere rămâne cel inițial. Ministrul și-a atras însă o mulțime de critici în urma anunțurilor.
Programul Start-Up Nation are, în acest an, o finanțare de 1,71 miliarde lei, care asigură, în temeiul legii, suportul activității a 10.000 de noi firme înființate după 31 ianuarie 2017.
Datoria externă a crescut cu 1,88 miliarde euro în primele cinci luni
Datoria externă a României, care include atât împrumuturile statului din străinătate, cât și datoriile entităților private, a crescut în primele cinci luni din acest an cu 1,876 miliarde euro față de finalul anului trecut, la 94,253 miliarde euro, un nou nivel maxim din decembrie 2014, potrivit datelor publicate vineri de Banca Națională a României (BNR). La finalul anului 2014, datoria externă totală a României a fost de 94,744 miliarde euro, din care datoria publică era 32,833 miliarde euro. La finalul anului 2016, datoria externă totală a României a fost de 92,377 miliarde euro, la sfârșitul lunii februarie, nivelul era de 92,753 miliarde euro, la finalul lunii martie, nivelul era de 93,192 miliarde euro, iar la finalul lunii aprilie a ajuns la 94,086 miliarde euro, arată datele BNR. Din totalul datoriilor înregistrate de România față de entități din străinătate la 31 mai 2017, datoriile pe termen lung reprezentau 70,026 miliarde euro (74,3% din total datorie externă), în creștere cu 1,05 miliarde euro față de finalul anului 2016, iar datoriile pe termen scurt însumau 24,227 miliarde euro, în urcare cu 829 milioane euro. Din datoria pe termen lung, suma de 34,103 miliarde euro reprezenta datorie publică, în creștere cu 1,86 miliarde euro față de finalul lui 2016.
Din 2010, datoria a crescut puternic până în martie 2013, când s-a înregistrat nivelul maxim istoric al datoriei externe a României, de 101,1 miliarde de euro. Ulterior, datoria externă a României a reintrat pe o pantă descendentă până în vara anului trecut, când a reînceput să crească.
Deficitul de cont curent s-a adâncit în mai la 1,97 miliarde euro
Contul curent al balanței de plăți a înregistrat după primele cinci luni din acest an un deficit de 1,969 miliarde euro, cu 14,9% mai mare decât nivelul înregistrat în aceeași perioadă din 2016, mai ales ca urmare a dezechilibrării balanței comerciale, potrivit datelor publicate vineri de Banca Națională a României (BNR). După primele cinci luni din 2016, contul curent a înregistrat un deficit de 1,714 miliarde euro, arată datele revizuite ale BNR. Contul curent al balanței de plăți include sumele încasate și cele plătite de România în relațiile comerciale cu celelalte state.
Principala componentă care contribuie la contul curent al balanței de plăți este comerțul exterior, puternic deficitar în cazul României. Statisticile oficiale publicate recent arată că deficitul comercial (FOB/CIF) a fost în primele cinci luni de 4,47 miliarde euro, mai mare cu 18% față de aceeași perioadă din 2016.
În 2016, România a înregistrat o creștere de peste două ori (^112%) a deficitului de cont curent față de anul precedent, până la 4,1 miliarde euro, în special ca urmare a adâncirii dezechilibrului comercial și a creșterii puternice a dividendelor repatriate de firmele străine. În 2015, deficitul contului curent a fost de 1,94 miliarde euro.
Investițiile străine directe s-au prăbușit
Investițiile străine directe au scăzut cu 12,6% în primele cinci luni din acest an, comparativ cu perioada similară din 2016, la 1,444 miliarde euro, potrivit unui comunicat de presă al Băncii Naționale a României. ''Investițiile directe ale nerezidenților în România au însumat 1,444 miliarde euro (comparativ cu 1,653 miliarde euro în perioada ianuarie — mai 2016), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 1,85 miliarde euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 406 milioane euro'', se arată în document.
Numărul firmelor cu capital străin nou înființate a crescut în primele cinci luni din acest an cu 8,5%, comparativ cu perioada similară a anului precedent, la 2.406 unități, reiese din datele Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC). Cele 2.406 de societăți noi aveau un capital social subscris în sumă totală de peste 16,7 milioane dolari, în creștere cu 8,7% comparativ cu ianuarie — mai 2016.
România a înregistrat, în 2016, cel mai slab an din ultimii 18 ani în privința firmelor cu capital străin nou înființate. Astfel, anul trecut au fost înființate 5.348 de astfel de firme, în scădere de la 5.831 unități, în 2015. După 1991, cele mai multe societăți au fost înființate în anul 2007, când au fost înregistrate peste 15.000 de astfel de firme. La polul opus, cele mai puține au fost în anul 1995, respectiv 3.400. Valoarea totală a capitalului social al celor 5.348 de firme se ridică la 40 de milioane de dolari, cu 1,4% peste 2015. În perioada 1991 — 2016, au fost înființate 209.814 societăți cu participare străină la capital, valoarea totală a capitalului social subscris depășind 44,8 miliarde de euro. Din cele 209.814 firme, 43.627 firme au capital italian, dar cea mai mare valoare a capitalului social este a societăților olandeze, respectiv 8,71 miliarde de euro, în aproximativ 4.919 firme.
UE a înregistrat un excedent al balanței comerciale, în mai
Uniunea Europeană a înregistrat în luna mai un excedent al balanței comerciale de patru miliarde de euro, în scădere față de un plus de cinci miliarde de euro în perioada similară din 2016, potrivit unei estimări preliminare publicate vineri de Oficiul European de Statistică Eurostat.
În mai, exporturile UE s-au situat la 165,4 miliarde de euro, în creștere cu 15,9% față de 142,7 miliarde euro în perioada similară din 2016, în timp ce importurile UE au urcat cu 17,2%, până la 161,4 miliarde de euro. În schimb, zona euro a înregistrat în mai un excedent al balanței comerciale de 21,4 miliarde de euro, față de un plus de 23,4 miliarde de euro în aceeași perioadă din 2016.
În primele cinci luni din acest an, UE a înregistrat un deficit al balanței comerciale de 3,7 miliarde de euro, față de un excedent de 5,7 miliarde de euro în perioada ianuarie — mai 2016.
