Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Pierderi de 15 milioane de euro din cauza cheltuielilor legate de vânzarea Bancpost

Ziarul de Vrancea
17 nov 2017 1502 vizualizări

Banca elenă Eurobank a înregistrat în trimestrul al treilea pierderi de 15 milioane de euro din cauza cheltuielilor legate de vânzarea Bancpost, potrivit datelor publicate joi de a treia mare instituție de credit din Grecia în funcție de active, transmite Reuters.

Exceptând aceste cheltuieli, Eurobank a obținut un profit de 61 de milioane de euro în trimestrul al treilea, în creștere cu 64% față de aceeași perioadă a anului trecut, în condițiile în care provizioanele au stagnat. Eurobank a explicat că se află în ultima fază a negocierilor cu Banca Transilvania pentru vânzarea filialei din România, Bancpost, care face parte din planul de restructurare convenit cu autoritățile din Uniunea Europeană.Banca Transilvania, a doua instituție de credit după active de pe piața românească, a anunțat la sfârșitul săptămânii trecute că împreună că Eurobank, acționarul principal al Bancpost, au derulat negocieri exclusive cu privire la potențiala achiziție a Bancpost, ERB Retail Services IFN și ERB Leasing IFN din Romania, iar data semnării acordului este estimată cel mai târziu pentru sfârșitul lunii noiembrie. Potrivit datelor publicate de Eurobank, la care fondul elen de salvare a băncilor, HFSF, are o participație de 2,4%, provizoanele pentru creditele neperformante au scăzut cu 2,4% față de intervalul similar al anului trecut, la 178 de milioane de euro. Împrumuturile neperformante, care au o întârziere la plată de peste 90 de zile, erau de 35,2% la sfârșitul lunii septembrie, ușor sub nivelul de 35,2% atins în trimestrul al doilea. Eurobank a vândut în septembrie un portofoliu de credite neperformante în valoare de 1,5 miliarde de euro, companiei suedeze Intrum, tranzacție care potrivit directorului general al Eurobank, Fokion Karavias, a avut un efect pozitiv asupra reducerii ratei creditelor neperformante. În lunile următoare, banca elenă intenționeză o nouă vânzare de împrumuturi neperformante, dar nu a dezvăluit cine ar fi cumpărătorul.

Modificare importantă privind contractele de muncă. Îi privește pe toți angajatorii

Toate contractele de muncă vor trebui modificate prin inițierea unei negocieri colective

Inițierea negocierii colective în unitățile în care nu există încheiat un contract/acord colectiv de muncă este obligatorie pentru punerea în aplicare a noilor modificări ale Codului Fiscal, în celelalte unități fiind obligatorie, de asemenea, negocierea colectivă a actelor adiționale la contractele și acordurile colective de muncă în vigoare, a decis Guvernul, introducând obligații care nu erau incluse în forma lansată în dezbatere publică a unei ordonanțe. Aceasta este soluția introdusă, neanunțat, de Guvern pentru transferul contribuțiilor sociale de la angajator la angajat, scrie Profit.ro. Obligațiile sunt introduse prin derogare de la Legea dialogului social, mai exact prin derogare de la regula care stabilește că negocierea colectivă este obligatorie numai la nivel de unitate, cu excepția cazului în care unitatea are mai puțin de 21 de angajați. În acest sens, Guvernul a stabilit că în unitățile în care nu există un sindicat reprezentativ afiliat la o federație reprezentativă la sectorul de activitate, la negocierea contractelor/acordurilor colective de muncă sau a actelor adiționale, după caz, pot participa reprezentanți ai federației sindicale, în baza mandatului sindicatului, împreună cu reprezentanții salariaților. În unitățile în care nu există sindicat, la negocierea contractelor/acordurilor colective de muncă sau a actelor adiționale pot participa reprezentanții salariaților împreună cu un reprezentant al unei federații reprezentative în sectorul de activitate sau al unei confederații sindicale reprezentative la nivel național, la invitația reprezentanților salariaților. Toate aceste reguli vor trebui aplicate în intervalul 20 noiembrie-20 decembrie 2017. Nu sunt însă prevăzute și sancțiuni distincte pentru nerespectarea acestei obligații.

Indicele Robor  la 3 luni a crescut până la cel mai mare din octombrie 2014

Indicele Robor la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut joi până la nivelul de 2,18%, cel mai mare din octombrie 2014 până în prezent, potrivit datelor publicate vineri de Banca Națională a României (BNR). Joi, indicatorul Robor la 3 luni a urcat la 2,09%. Robor la 3 luni este indicatorul principal în funcție de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei. Nivelul atins joi - 2,18% - este cel mai mare din 28 octombrie 2014, când a atins pragul de 2,20%. Indicatorul a crescut accelerat din data de 18 septembrie, când a atins nivelul de 1%. Indicele Robor la 6 luni a crescut joi la 2,29%, cel mai mare nivel din 5 noiembrie 2014, când a fost tot 2,29%. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii pentru creditele în lei acordate pe piața interbancară, iar creșterea acestui indicator va duce la un avans al ratelor în cazul creditelor în lei. Evoluția dobânzilor pe piața monetară este de obicei corelată cu evoluția randamentelor la titlurile de stat. Dobânzile interbancare au scăzut puternic anul trecut, iar Robor la 3 luni a înregistrat în septembrie și în octombrie 2016 un nivel minim istoric de 0,68% pe an. Dobânzile au reintrat pe o traiectorie ascendentă de la finalul lunii octombrie 2016, chiar dacă s-au oprit, o lungă perioadă, între 0,8% și 0,9%, pentru Robor la 3 luni

Iohannis: Nu trebuie neglijat consumul, dar e nevoie de investiții

Președintele Klaus Iohannis a comentat, vineri, declarațiile premierului Tudose potrivit căruia creșterea economică bazată pe consum este o falsă problemă, șeful statului spunând că o creștere bazată pe consum nu este una sustenabilă și că o parte importantă pentru creșterea economică o reprezintă investițiile, iar la acest capitol Guvernul nu și-a făcut treba deloc în acest an. "Rămân la opinia mea - o creștere bazată pe consum nu este una sustenabilă. Nu înseamnă că trebuie să reducem consumul, dar trebuie să avem grijă de investiții, de încurajarea investitorilor (...) Și putem constata că aici partea guvernamentală nu și-a făcut treaba. Avem foarte puțini bani investiți de Guvern în lucrări publice, au lipsit aproape cu desavârșire în acest an", a declarat Iohannis, întrebat despre declarațiile premierului Mihai Tudose. Klaus Iohannis se află, vineri, la Göteborg, unde participă la Summitul social privind promovarea locurilor de muncă echitabile și a creșterii economice în Uniunea Europeană. Premierul Mihai Tudose a ironizat joi seară, într-o postare pe Facebook, opiniile conform cărora România "stă rău", aducând drept contraargumente "stirile false" difuzate de Washington Post și AFP referitoare la creșterea economică și la faptul că țara noastră este "tigrul Europei", afirmațiile comisarului european Pierre Moscovici care notează că avem cea mai mare creștere după China, rectificarea bugetară pozitivă și creșterea producției industriale. El a calificat drept "falsă problemă" faptul că această creștere ar fi bazată pe consum, afirmând că tendința spre consum înseamnă modernitate.

Băncile centrale analizează dacă să reglementeze monedele virtuale

Parlamente și reprezentanți ai băncilor centrale discută dacă ar trebui să intervină și să reglementeze monedele virtuale, așa cum a procedat deja China, a declarat joi Ewald Nowotny, membru în consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE), transmite Reuters. ”Ne întrebăm dacă parlamentele sau băncile centrale ar trebui să intervină, așa cum s-a întâmplat în China, unde au interzis utilizarea monedelor virtuale pentru că le consideră frauduloase”, a declarat Nowotny, guvernatorul Băncii Austriei, care a participat la o conferință la Florența. Autoritățile din China au ordonat în septembrie platformelor de tranzacționare a monedelor virtuale să oprească activitățile, pentru a limita riscurile financiare legate de această piață extrem de speculativă, care a crescut rapid în acest an. Cu toate acestea, Nowotny a minimalizat posibilele riscuri generate de monedele virtuale, precum bitcoin, pentru sistemul financiar mondial. ”Această piață nu este atât de mare încât să creeze instabilitate financiară”, a spus bancherul austriac, adăugând că investitorii trebuie să înțeleagă produsul. Nowotny a explicat că este ca atunci când cumperi acțiuni la bursă.

Euro crește la 4,64 lei, în linie cu tendința regională

Banca Națională a României (BNR) a anunțat vineri un curs de referință de 4,6400 lei/euro, în creștere cu 0,03% față de nivelul atins joi, în linie cu tendința regională. Miercuri, euro a scăzut până la 4,6306 lei, iar joi a reluat trendul crescător atingând nivelul de 4,6387 lei. Vineri, leul s-a depreciat în raport cu euro, în linie cu tendința regională. Alte monede din regiune, precum zlotul polonez, coroana cehă și dinarul sârbesc, s-au depreciat în fața euro. Dolarul american, cotat indirect în piața românească prin raportare la paritatea euro/dolar, s-a depreciat de la 3,9394 lei la 3,9322 lei. Cursul francului elvețian a scăzut de la 3,9730 lei la 3,9662 lei.

Modificări în CA la Nuclearelectrica

Acționarii producătorului de energie Nuclearelectrica (simbol bursier SNN), care operează centrala nucleară din Cernavodă, vor să prelungească cu două luni mandatele a șase membri în Consiliul de Administrație și totodată să numească un membru provizoriu în board, tot pe o perioadă de două luni, subiectele aflându-se pe ordinea de zi a ședinței din 20 decembrie. Cei șase membri ale căror mandate sunt propuse a fi prelungite cu două luni, începând din 28 decembrie 2017, sunt: Robert Tudorache, Cristian Gentea, Dragoș Ionuț Bănescu, Elena Popescu, Cristian Romulus Anton și Marcu Mirel Alexandru. Mandatele acestora expiră pe 27 decembrie, potrivit convocatorului.De asemenea, acționarii SNN vor să numească un membru provizoriu al Consiliului de Administrație, pe o perioadă de două luni, începând cu data de 24 decembrie 2017, ca urmare a eliberării poziției unui membru al cărui mandat de patru ani va expira pe 23 decembrie. Nuclearelectrica a realizat în primele nouă luni ale acestui un profit net de 225,28 milioane lei, în creștere cu 120% față de perioada similară a anului trecut, când a raportat un rezultat net de 102,39 milioane lei. Veniturile din exploatare s-au ridicat în perioada menționată la 1,4 miliarde lei, fiind cu 17% în creștere față de primele nouă luni ale anului trecut (1,19 miliarde lei).


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.