Economic

Piața auto a explodat în august. Față de anul trecut s-a dublat

Ziarul de Vrancea
18 sep 2018 286 vizualizări

Anul acesta, în luna august, au fost înmatriculate 25.546 de autoturisme, față de 12.001 vehicule în perioada similară din 2017

Numărul înmatriculărilor de autoturisme noi în Uniunea Europeană (excluzând Malta) a crescut cu 31,2% în august, la 1,13 milioane, în timp ce România a raportat cel mai semnificativ avans, arată datele publicate miercuri de Asociația Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA). Piața auto din România a înregistrat o creștere de 112,9% în august, fiind înmatriculate 25.546 de autoturisme, față de 12.001 vehicule în perioada similară din 2017. Creșteri semnificative s-au înregistrat luna trecută și în Polonia (64,3%) și Lituania (58,5%). În mod obișnuit, august este luna cu cele mai scăzute vânzări pe parcursul unui an, dar piața auto europeană a raportat un avans semnificativ, de 31,2%, la 1,13 milioane de vehicule. Cea mai probabilă explicație pentru această creștere excepțională o reprezintă introducerea noilor proceduri mai stricte de testare a poluării (WLTP), care se aplică tuturor mașinilor înmatriculate de la 1 septembrie. Prin urmare, unii producători auto au oferit clienților vehicule la prețuri atractive înaintea datei de 1 septembrie. Ca rezultat, în multe state europene au fost înregistrate creșteri de peste 10% ale vânzărilor, se arată în comunicatul ACEA. Toți producătorii trebuie să își testeze vehiculele utilizând WLTP, înainte ca acestea să fie puse în vânzare. Însă, noua procedură armonizată la nivel mondial de testare a vehiculelor ușoare (WLTP), bazată pe date obținute în condiții reale de drum, a generat emisii mai mari de dioxid de carbon pentru anumite vehicule, întârziind certificarea oficială și vânzările. În rândul primelor cinci piețe europene, livrările au scăzut luna trecută în Germania și Italia - cu 5,8% și, respectiv, 2,8%, în timp ce Spania (7,2%), Marea Britanie (3,4%) și Franța (0,1%) au raportat creșteri, arată datele ACEA. Toate marile piețe auto europene au contribuit pozitiv la creșterea generală din august, în special Spania (48,7%), Franța (40%), Germania (24,7%), Marea Britanie (23,1%) și Italia (9,5%), arată datele ACEA. În primele opt luni din 2017, vânzările auto în Uniunea Europeană au crescut cu 6,2%, la 10,86 milioane de autoturisme, față de perioada similară din 2017, când s-au livrat 10,23 milioane de vehicule. Cel mai semnificativ avans în perioada ianuarie - august 2018 s-a înregistrat în România (47,5%) și Lituania (32,2%). În România, au fost înmatriculate 100.824 de autoturisme, față de perioada similară din 2017, când s-au livrat 68.344 de vehicule. Aproape toate marile piețe au contribuit pozitiv la creșterea generală din perioada ianuarie - august 2018, în special Spania (14,6%), Franța (8,9%) și Germania (6,4%), exceptând Marea Britanie și Italia, unde s-a înregistrat un declin de 4,2% și, respectiv, 0,1%.

Apetitul pentru afaceri este în scădere

u economia românească funcționează precum o mașină cu frâna de mână trasă

Apetitul pentru afaceri în România este în scădere, iar economia românească funcționează precum o mașină cu frâna de mână trasă, în condițiile în care numărul companiilor dizolvate a crescut cu 35% în primele șapte luni, iar cel al firmelor noi a scăzut cu 13%, sunt de părere analiștii KeysFin. Conform analizei publicate miercuri, "blocajul financiar, instabilitatea politică și accesul tot mai scump la finanțare sunt principalele argumente care fac ca economia românească să funcționeze precum o mașină cu frâna de mână trasă". "Economia românească și-a temperat avansul în acest an, spre 4% din PIB, iar primele efecte încep să se resimtă în mediul de business. Numărul companiilor dizolvate a crescut cu 35% în primele șapte luni, iar cel al firmelor noi a scăzut cu 13%, la 82.060, față de acceași perioadă din 2017, semn că apetitul pentru afaceri este în scădere (...) la prima vedere, business-ul românesc e pe plus, consumul e la cote maxime, salariile cresc, se construiește la foc continuu, însă în aceeași măsură apar și tot mai multe semnale îngrijorătoare. Dincolo de evoluția inflației și acutizarea crizei de pe piața forței de muncă, un alt semnal de îngrijorare este legat de scăderea apetitului pentru business", notează analiștii. În plus, numărul companiilor cu afaceri mai mari de 1 milion de euro, care au intrat în insolvență în prima parte a anului curent, este în creștere. "Sunt presiuni tot mai mari pe lanțul economic. Creșterea prețurilor și a costurilor de finanțare, incertitudinea economică, sunt elemente în prim-plan și au efecte directe în mediul de afaceri local. Apetitul investițional tinde să se tempereze pe fondul înrăutățirii condițiilor economice în unele domenii importante, inclusiv în comerț și servicii. După un an 2017 în care mulți indicatori statistici au stat în zona pozitivă, de la numărul de înființări de firme (136.699 față de 105.982, în 2016) la radieri (82.295 față de 109.133, în 2016), în acest an ne aflăm pe o pantă descendentă, pe fondul lipsei de predictibilitate, a creșterii economiei subterane și mai ales a acutizării blocajului financiar, cu efecte directe în dezvoltarea afacerilor pe orizontală', afirmă experții KeysFin. În viziunea analiștilor, cele mai riscante sectoare din economia românească sunt: comerțul (2.812 insolvențe, în 2017), construcțiile (1.324) și industria prelucrătoare (1.089). La polul opus se află Sănătatea & Asistența socială (28), Învățământul (35) și Industria extractivă (39). Totodată, în activitățile profesionale, perioada medie de încasare a creanțelor a ajuns la 223 de zile, iar cea de plată se situează la 238 de zile. "În construcții, situația este și mai dificilă. Plățile se fac, în medie, la 422 de zile, iar încasările la 195 de zile. În topul celor mai riscante sectoare, din acest punct de vedere, se mai află agricultura, industria extractivă și energia electrică & gaze. În industria prelucrătoare, plățile se fac în medie la 150 de zile, iar încasările la 80 de zile, iar în comerț la 113 zile în cazul plății datoriilor și la 59 de zile în cazul încasării facturilor", susțin reprezentanții KeysFin.

 

Agențiile de turism tradiționale ar putea dispărea în 10 - 15 ani

Turiștii se îndreaptă tot mai mult către rezervările online de tip do-it-yourself, de aceea multe agenții de turism tradiționale vor dispărea de pe piață în următorii 10-15 ani, iar accentul se va pune tot mai mult pe tehnologie, pe brand și marketing, dar și pe calitatea serviciului oferit, a precizat pentru AGERPRES Răzvan Pascu, consultant în marketing turistic. "Munca agenților de turism a evoluat foarte mult în ultimii ani. Aproape 100% dintre rezervări se fac acum folosind sistemele electronice, care dau acces în timp real la prețuri și la disponibilitatea locurilor de cazare sau a biletelor de avion. Agențiile mari și tur-operatorii au propriile sisteme de rezervări, iar agențiile revânzătoare folosesc și până la câteva zeci de sisteme diferite pentru a găsi cea mai buna variantă de călătorie pentru turiști", spune Răzvan Pascu. Acesta apreciază că nu crede în dispariția definitivă a agențiilor de turism și a consultanților de turism, atât timp cât clientul va simți că a primit de la consultantul de turism un serviciu de calitate care i-a economisit timp, poate chiar bani, și că i-a adus expertiză și know-how. "Nu cred în concurența reală dintre companii aeriene și agenții de turism pentru că au cu toții același interes și anume de a vinde cât mai multe bilete de avion. Este adevărat, însă, că tot mai multe companii aeriene încearcă să vândă bilete de avion online, pe site-ul propriu, oferindu-le pasagerilor inclusiv acces la servicii extra, de genul asigurări de călătorie sau rent-a-car, și să își fidelizeze astfel pasagerii, așa cum și agențiile de turism mari încearcă să îi fidelizeze pe cei veniți prin intermediul agențiilor revânzătoare. Este o competiție care va continua, se va mări, vor rămâne pe piață cei care investesc foarte mult în customer-care și în brand, cei care vor avea bugete mari de promovare", a spus Răzvan Pascu. Acesta apreciază că evoluția sau revoluția tehnologica în turism înseamnă timp mai rapid de răspuns, prețuri mai competitive și acces la un număr mai mare de oferte. "Sunt companii din turism care au ales să ofere și turiștilor posibilitatea de a căuta și rezerva singuri vacanța dorită, punându-le la dispoziție ofertele și sistemul de rezervare pe website-ul propriu sau chiar aplicația de mobil. Dintr-o dată lucrurile par mai simple pentru clienți și acesta poate fi un motiv pentru care turismul mondial are creșteri de la un an la altul, dar rămâne în continuare una dintre cele mai competitive industrii ale lumii", spune consultantul în turism.

Pierderi de 13,7 miliarde lei din PIB din cauza legilor din energie

Noul cadru de reglementare va descuraja investițiile în modernizarea rețelelor și va afecta calitatea serviciului, iar reducerea investițiilor va produce efecte negative și în economie, cu o pierdere estimată a unei contribuții la PIB de 13,7 miliarde de lei și reducerea cu 1,2 miliarde lei a contribuțiilor fiscale plătite anual la bugetul de stat, spun distribuitorii de energie electrică membri ai Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE). ”Dincolo de impactul la consumatori, studiile arată că noile reglementări pentru domeniul distribuției de energie electrică vor conduce la pierderea unei contribuții la PIB de 13,7 miliarde de lei și la o pierdere de aproximativ 4.500 de locuri de muncă în economie, în perioada 2019-2023, ceea ce va conduce la reducerea cu 1,2 miliarde lei a contribuțiilor fiscale plătite anual la bugetul de stat sub forma veniturilor fiscale din impozitul pe profit, taxe și contribuții la asigurările sociale”, arată un comunicat transmis miercuri de ACUE. Economia pe care consumatorii o vor resimți în factura de energie electrică este aproape nulă, spun reprezentanții federației. ”Distribuitorii de energie electrică membri ai Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE) își exprimă profunda îngrijorare cu privire la efectele negative pe care le vor avea asupra rețelelor și consumatorilor metodologia de stabilire a tarifelor de distribuție a energiei electrice și reducerea ratei reglementate a rentabilității aplicată acestor tarife, adoptate de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE)”, adaugă ei. Strategia energetică a României, în curs de aprobare și aliniată cu direcțiile de dezvoltare ale cadrului de reglementare european, subliniază nevoia imperioasă de investiții în sector, ceea ce vine în contradicție cu prevederile reglementărilor aprobate de ANRE, care sunt de natură să diminueze volumul investițiilor și să crească decalajul dintre România și celelalte țări din UE, afirmă reprezentanții ACUE. Ei spun că sectorul distribuției de energie electrică și de gaze naturale este strategic pentru economie și trebuie reglementat din această perspectivă, motiv pentru care are nevoie de un cadru de reglementare clar, predictibil și stabil, care să stimuleze investițiile și creșterea calității serviciilor în beneficiul consumatorilor. ”Fără un cadru transparent, clar și stabil, care să reflecte condițiile de piață, pentru următoarea perioadă de reglementare, nivelurile actuale de invesțitii nu vor putea fi susținute. O reducere semnificativă a investițiilor va avea ca efect final scăderea calității serviciului, afectând atât consumatorii casnici, comerciali și industriali, cât și competitivitatea economiei românești”, precizează aceștia.

Inteligența Artificială va urca PIB-ul global va crește cu 14%

Economia globală va crește cu 15.700 de miliarde de dolari (14%), până în 2030, pe fondul implementării Inteligenței Artificiale (IA), arată un raport publicat miercuri de PwC privind impactul roboticii asupra economiei. „Din acestă sumă, (n.r. 15.700 de miliarde de dolari) 6.600 de miliarde sunt previzionate să provină din creșterea de productivitate, în timp ce 9.100 de miliarde de dolari vor proveni din efectele de runda a doua la nivelul consumului”, arată rezultatele raportului. Potrivit PwC, creșterea va fi stimulată de trei factori - câștigurile de productivitate obținute prin automatizarea proceselor de afaceri (inclusiv prin utilizarea robotilor și a vehiculelor autonome); câștigurile de productivitate obținute prin dezvoltarea forței de muncă existente de către companii cu sprijinul tehnologiei IA (inteligența artificială asistată de om și augmentată). Un alt factor de creștere provine din cererea de consum crescută ca rezultat al disponibilității produselor și serviciilor personalizate și/sau de o calitate superioară datorită îmbunătățirilor aduse cu ajutorul Inteligenței Artificiale. „Impactul IA asupra productivității ar putea fi decisiv, iar companiile care nu se vor adapta și nu vor adopta inteligența artificială s-ar putea să devina necompetitive. În ceea ce privește perspectivele dezvoltării tehnologiei inteligenței artificiale la nivel local, România are un potențial semnificativ care este alimentat de un mare număr de talente în domeniile roboticii, tehnologiei și IT”, a declarat Luca Martini, liderul departamentului de consultanta pentru afaceri, PwC Romania. În realizarea studiului a fost folosită o abordare etapizată pentru a evalua, mai întâi, în ce măsură inteligența artificială se va propaga în diferite regiuni ale lumii și cum va afecta locurile de muncă prin automatizare, dar și pentru a evalua care este impactul IA asupra elementelor cheie din economie.

Indicele Robor la trei luni a început să urce din nou

Indicele Robor la trei luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut la 3,10%, potrivit datelor publicate miercuri de Banca Națională a României (BNR). Robor la trei luni este indicatorul principal în funcție de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei. Marți, indicele a stagnat la 3,09% pentru a doua zi consecutiv.Indicele se afla pe un trend descendent din 3 august, când era la nivelul de 3,47%. Totodată, indicele Robor la șase luni a crescut miercuri la 3,36%. Marți, acesta a scăzut la 3,35%, cel mai mic nivel din 3 iulie, când a fost 3,32%. Și acest indice se afla pe un trend descendent din 3 august, când era la pragul de 3,53%.

Avertisment din partea economistului șef al BNR

Unul dintre motivele pentru care România trebuie să-și crească competitivitatea este acela că, atunci când va intra în zona euro, nu-și va mai putea devaloriza moneda pentru a-i ajuta pe exportatori să reziste pe piață, susține Valentin Lazea, economistul șef al Băncii Naționale a României (BNR). „Când vom intra în zona euro, nu va mai funcționa competitivitatea prin devalorizări, ci prin calitate. Sunt experiențe ale altor țări: Italia, de exemplu, din 1950 până în 2000, până să intre în zona euro, de câte ori producătorii italieni aveau o problemă, se duceau la minister, se devaloriza și așa supraviețuiau. În momentul în care au fost supuși rigorilor zonei euro, adică unei monede cu curs fix și stabil, ați văzut ce dificultăți au început să întâmpine. Dacă noi, România, urmăm același model pe care l-au urmat italienii, rezultatul nu poate fi decât similar”, a afirmat Valentin Lazea, într-o conferință, în care a menționat că ceea ce a prezentat sunt opinii persoanele și nu angajează instituția în niciun fel.

Concurența analizează preluarea Fabryo Corporation de către Akzo Nobel

Consiliul Concurenței analizează tranzacția prin care olandezii de la Akzo Nobel preiau producătorul local de vopsele decorative Fabryo, operațiunea depășind pragurile valorice prevăzute de lege, arată un comunicat transmis miercuri de Autoritate „În conformitate cu prevederile Legii concurenței (nr. 21/1996), această operațiune este o concentrare economică ce depășește pragurile valorice prevăzute de lege, fiind supusă controlului Consiliului Concurenței. Autoritatea de concurență va evalua această concentrare economică în scopul stabilirii compatibilității cu un mediu concurențial normal și va emite o decizie în termenele prevăzute de lege”, precizează Autoritatea de Concurență în comunicat. La jumătatea lunii iunie, grupul olandez Akzo Nobel a anunțat preluarea integrală a producătorului de vopsele și tencuieli decorative Fabryo, detinut din 2009 de fondul suedez de investiții Oresa Ventures. Grupul Akzo Nobel este specializat în producția și comercializarea vopselelor decorative, vopsele de performanță și produse chimice de specialitate, iar în România, realizează venituri atât prin Akzo Nobel Coatings SRL și Akzo Nobel Powder Coatings SA Atena – Sucursala București, cât și prin intermediul altor companii ale grupului, nerezidente pe teritoriul României.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.