Pesta Porcină Africană a mușcat un miliard de lei din afacerile companiilor de profil
Conform ultimelor date agregate de Coface, cifra de afaceri a companiilor din domeniul cărnii s-au diminuat până la 4,96 miliarde lei în 2018
Pesta Porcină Africană (PPA) a șters peste 1 miliard de lei din cifra de afaceri a companiilor din sectorul de prelucrare și conservare a cărnii, veniturile consolidate la nivel sectorial scăzând de la 6,13 miliarde lei în 2017 la doar 4,96 miliarde lei în 2018, minimul ultimilor cinci ani, arată un nou studiu Coface. “Un nou studiu realizat de Coface România privind sectorul de prelucrare și conservare a cărnii indică o evoluție negativă a veniturilor pentru 2018, în scădere cu aproximativ 19% față de anul anterior. Astfel, Pesta Porcină Africană (PPA) a șters peste 1 miliard de lei din cifra de afaceri a companiilor de profil, veniturile consolidate la nivel sectorial scăzând de la 6,13 miliarde lei (2017) la doar 4,96 miliarde lei (2018), minimul ultimilor cinci ani. Conform ANSVSA (Autoritatea Națională, Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor), în România sunt înregistrate aproape 1.000 de focare de pestă porcina africană, cu doar două luni înainte de Crăciun”, arată studiul. Studiul Coface a agregat datele a 507 de companii care au depus situațiile financiare pentru anul 2018 și care au generat o cifră de afaceri consolidată de 4,96 miliarde de lei. “Studiul Coface surprinde situația dificilă a companiilor de procesare a cărnii care activează în România: veniturile consolidate scad la minimul ultimului deceniu, jumătate din companii sunt supraîndatorate, instrumentele refuzate la plată au explodat în 2018 în condițiile în care furnizorii sunt plătiți cu întârziere, iar datoriile fiscale restante înregistrate la primul semestru din 2019 sunt la maximul ultimului deceniu. Virusul Pestă Porcină Africană (PPA) a tăiat aproape 20% din veniturile companiilor din acest sector, pierderile fiind estimate la aproape 1 miliard lei. Deși autoritățile declară că numărul focarelor active se află în scădere în ultima perioadă, mai sunt două luni până la Crăciun și încă 1.000 de focare active. Situația financiară vulnerabilă a companiilor active în acest sector, așa cum reiese din studiul Coface, creează premizele continuării accelerate a importurilor produselor din carne pentru finalul anului curent și anul următor”, a declarat Iancu Guda, services director în cadrul Coface România. Acesta arată ca puncte forte: creșterea profitabilității sectorului de la 1,2% în 2017 la 3,5% în 2018, reducerea cu aproximativ 50% a numărului de companii care au înregistrat datorii la bugetul de stat în 2018 și, din perspectiva Coface, 66% dintre companiile analizate din acest sector au risc mediu spre mic de insolvență. Între vulnerabilități este menționat că: veniturile sectoriale au scăzut la 4,96 miliarde lei în 2018, minimul ultimilor cinci ani, 35% dintre companiile din sector au înregistrat pierdere, iar 50% dintre companii au grad de îndatorare peste 80%. “Companiile care activează în acest sector de activitate au înregistrat o lichiditate curentă pe parcursul anului 2018 de 0,96, în timp ce capitalul de lucru, aflat la un nivel ușor negativ, a fost relativ expus unor șocuri negative și volatilității (scăderea veniturilor sau neîncasarea creanțelor). Durata medie de încasare a creanțelor a crescut la 64 de zile în 2018, comparativ cu 55 zile în 2017, îndicând apelul semnificativ la creditul comercial primit din partea furnizorilor. Astfel, din cauza dificultăților financiare în creștere, companiile din acest sector își plătesc furnizorii cu aproape 3 săptămâni mai târziu, crescând dependența acestora de partenerii de afaceri”, se menționează în studiu. În 2018, rezultatul net consolidat la nivel sectorial a fost de 3,5%, în creștere față de nivelul din 2017 (1,2%). Cu toate acestea, 35% dintre companii au înregistrat o pierdere netă la sfârșitul anului 2018, cu 17% dintre companii având o pierdere mai mare de -20%, iar 7% dintre companii au generat profit peste 20%. Creșterea marginală a profitului se datorează aproape exclusiv creșterii prețului în contextul excesului de cerere peste oferta disponibilă, aceasta din urmă fiind afectată pe plan domestic de virusul PPA. Astfel, conform ultimelor cifre statistice oficiale, prețul mediul al cărnii de porcine a crescut cu 5,4% în primele nouă luni din acest an, după o creștere de 2,5% în 2018 și 5,5% în 2017 (o creștere medie a prețului consolidată de aproape 14% în ultimii trei ani). Pe parcursul anului trecut, companiile din sectorul analizat au alocat investiții semnificative pentru extinderea activelor fixe. Raportul dintre cheltuielile cu capitalul (CAPEX) și amortizare a fost de 155% în 2018, ceea ce înseamnă că investițiile în activele fixe au acoperit mijloacele fixe amortizate. Aproape jumătate din companii (44%) au efectuat investiții în 2018, cu un raport Capex/Amortizare supraunitar. Din cele 372 de companii active în acest sector, doar 134 de firme au înregistrat venituri mai mari de 1 milion euro în 2018, concentrând aproape 99% din sector. Analiza evoluției companiilor cu cifra de afaceri de peste 1 milion de euro relevă faptul că în 2017 frecvența incidentelor de plată, atât majore cât și minore, a fost una foarte scăzută. Totuși, la aproximativ un an de la semnalarea virusului de Pestă Porcină Africană, incidentele de plată ale companiilor mari din acest sector au explodat, atingând maximul ultimilor cinci ani în trimestrul III din anul 2018
Revine taxa de prima înmatriculare a autoturismului
u “cred că ea trebuie să fie concepută ca taxă de poluare și cuantumul taxei să depindă de cantitatea de noxe eliberate în atmosferă”, a precizat premierul Ludovic Orban
Premierul Ludovic Orban spune că susține introducerea unei taxe pentru autoturismele aflate la prima înmatriculare, taxă care ar trebui să țin cont de cât de poluant este autovehiculul. Orban adăugă că nu se va introduce taxa decât atunci când se va ajunge la o soluție agreată de Comisia Europeană. “Cred că ea trebuie să fie concepută ca taxă de poluare și cuantumul taxei să depindă de cantitatea de noxe eliberate în atmosferă. Formulele care au fost încercate au intrat în contradicție cu reglementările la nivel european. Se știe că taxele indirecte trebuie să respecte reglementările europene. Această taxă poate fi gândită și ca un impozit pe proprietate variabil, dar și aici există riscul să contravenim principiului că o taxă depinde de valoarea unui bun. Când vom ajunge la o formulă care să fie acceptabilă la nivelul Comisiei Europene o vom anunța public, dar decât să mai venim iarăși cu o taxă ca să mai luăm bani de la proprietarii de mașini și după aia să trebuiască să-i dăm înapoi, mai bine măsurăm de șapte ori și stabilim ceea ce suntem siguri că va fi acceptat la nivelul instituțiilor europene”, a afirmat primul ministru, joi, la preluarea mandatului de către noul ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor, Costel Alexe. Ministrul Mediului a completat, la rândul său, că din datele pe care le deține din bugetul de 2,4 miliarde de lei al Ministerul Mediului 1,8 miliarde s-au cheltuit pentru restituirea acestei taxe. “PSD a scos această taxă, din păcate nu a venit cu o soluție astfel încât să îmbunătățim calitatea aerului”, a spus Costel Alexe. El a afirmat că ministerul se va axa anul următor pe programele care să aducă îmbunătățiri în ceea ce privește calitatea aerului.
Salariul mediu în IT a ajuns la 7108 lei
Câștigul salarial mediu nominal net a fost în luna septembrie de 3.082 lei, în urcare față de luna precedentă cu 38 lei (plus 1,2%), arată datele transmise joi de Institutul Național de Statistică (INS). Comparativ cu luna septembrie a anului precedent, câștigul salarial mediu nominal net a crescut cu 14,7%. În luna septembrie 2019, câștigul salarial mediu nominal brut a fost 5041 lei, cu 60 lei (1,2%) mai mare decât în luna august 2019. Indicele câștigului salarial real a fost 110,8% pentru luna septembrie 2019 față de aceeași perioadă a anului precedent. Valorile cele mai mari ale câștigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activități de servicii în tehnologia informației (inclusiv activități de servicii informatice) (7108 lei), iar cele mai mici în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (1762 lei). În luna septembrie 2019, în majoritatea activităților din economie, nivelul câștigului salarial mediu net a fost mai mare decât în luna august 2019 ca urmare a acordării de premii ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru performanțe deosebite sau pentru „Ziua petrolistului”), drepturi în natură și ajutoare bănești, sume din profitul net și din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, creșterile câștigului salarial mediu net s-au datorat realizărilor de producție ori încasărilor mai mari (funcție de contracte/proiecte), cât și a disponibilizărilor de personal cu câștiguri salariale mai mici față de medie, din unele activități economice. Cele mai mari creșteri ale câștigului salarial mediu net au fost de 21,8% în extracția petrolului brut și a gazelor naturale, respectiv 17,6% în fabricarea produselor din tutun. În sectorul bugetar s-au înregistrat creșteri ale câștigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă ca urmare a reluării plății unor drepturi salariale ce nu se acordă pe perioada concediilor de odihnă, astfel: învățământ (8,5%, inclusiv acordarea sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice) și administrație publică (1,2%). Câștigul salarial mediu net a înregistrat o ușoară scădere față de luna precedentă în sănătate și asistență socială (-0,9%).
Vânzările de mașini diesel s-au redus cu 14% în UE
Mașinile noi cu motoare diesel din Uniunea Europeană (UE) au înregistrat o scădere de 14,1% a înmatriculărilor în trimestrul al treilea, față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce automobilele electrice au înregistrat un avans de 51,8%, potrivit datelor publicate joi de Asociația Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA). Totodată, în primele 9 luni, compativ cu perioada similară din 2018, înmatriculările de autoturisme noi cu motoare diesel au scăzut cu 16,4% , până la 3,61 milioane unități. În același interval, autoturismele cu motoare pe benzina au înregistrat o creștere de 3,4%, până la 6,93 milioane unități. Înmatricularile de vehiculele noi cu propulsie alternativă au crescut cu 35,3%, până la 1,14 milioane unități, din care autovehiculele 100% electrice au fost 198.464 unități, reprezentând o creștere de 102,5 % față de primele 9 luni din 2018. Cele mai multe vehicule electrice noi au fost înmatriculate in Germania (48.055 unități, plus 94,7%), Olanda (34.321 unități, plus 124,1%) și Franța (30.378 unități, plus 50,1%). În România, înmatriculările de autoturisme noi cu motoare diesel, în primele 9 luni, au scăzut cu 27,3% compartiv cu perioadă similara din 2018, atingând un volum de 32.858 unități, în timp ce cele cu motoare pe benzină au crescut cu 46,4% ajungând la 83.476 unități.
Grupul Telekom Romania a înregistrat un salt de 7,4% al veniturilor
Grupul Telekom Romania a anunțat, joi, că a înregistrat o creștere de 7,4% a veniturilor consolidate în trimestrul al treilea, față de perioada similară a anului trecut, până la 243,5 milioane euro. EBITDA ajustată a crescut pentru al treilea trimestru consecutiv, ajungând la 36,1 milioane euro, ceea ce reprezintă un avans de 21,1% față de trimestrul anterior. “Din cauza efectelor punctuale din T3 2018, comparația de la an la an arată o scădere de 12,4%, determinată în special de impactul financiar excepțional al unei tranzacții imobiliare semnificative care a avut loc anul trecut. Acest rezultat a fost înregistrat în ciuda competiției puternice de pe piață”, se arată în comunicat. Veniturile consolidate ale grupului Telekom Romania în T3 2019 au continuat tendința de creștere care a debutat în trimestrul anterior, ajungând la 243,5 milioane euro, ceea ce reprezintă un avans de 7,4% față de perioada similară a anului trecut. “Veniturile din serviciile fixe în T3 2019 au fost de 56,4 milioane euro, în scădere cu 6% față de perioada similară a anului trecut, în special ca urmare a veniturilor mai mici din voce fixă, care au fost compensate parțial de creșterea cu 2,1% a veniturilor din serviciile TV”, se arată în comunicat. Utilizatorii serviciilor de voce fixă (inclusiv FMC) au ajuns la 2,1 milioane la sfârșitul celui de-al treilea trimestru din 2019, în scădere cu 0,9% față de perioada similară a anului trecut, ca urmare a declinului continuu al numărului de abonați pentru serviciile tradiționale de voce fixă. Segmentul de TV a înregistrat o creștere a ARPU de peste 5% de la un an la altul, ceea ce a compensat scăderea ușoară a bazei de clienți pentru aceste servicii, care a ajuns la 1,35 milioane de utilizatori în T3 2019. Acest rezultat confirmă apetitul consumatorilor pentru oferte TV centrate pe conținut, potrivit companiei. Evoluția ușor negativă a numărului de utilizatori pentru serviciile broadband, care a ajuns la 1,07 milioane în T3 2019, a fost compensată de un ARPU mai mare aferent perioadei de raportare, ceea ce a dus la venituri stabile din serviciile broadband de la un an la altul. În România, principalii competitori ai Telekom sunt Orange, Vodafone și Digi Mobil.
Indicele ROBOR la 3 luni a scăzut la 2,96%
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a scăzut la 2,96%, cel mai mic din ianuarie până în prezent, după potrivit datelor publicate, joi, de Banca Națională a României (BNR). Miercuri, ROBOR la 3 luni a scăzut la 2,98%. Joi, indicele a scăzut la 2,96%, cel mai mic nivel din 18 ianuarie, când a fost 2,93%. Totodată, ROBOR la 6 luni a stagnat la 3,06%. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. BNR a publicat, la începutul lunii mai, indicele de referință trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), care va înlocui ROBOR în calculul dobânzilor la majoritatea creditelor în lei. Valoarea acestuia, pentru al doilea trimestru din 2019, a crescut la 2,66%, de la 2,63% în T1 2019.
Acțiunile Uber Technologies sunt în cădere liberă
Acțiunile Uber Technologies au scăzut miercuri cu până la 9%, la un minim record, după ce titluri deținute de investitorii timpurii au devenit disponibile în urma expirării unei restricții de șase luni, legată de oferta publică inițială a companiei care oferă servicii de ride-hailing, transmite Reuters. Uber a debutat la bursă în luna mai, cu un preț al acțiunilor de 45 de dolari pe unitate, dar de atunci a pierdut peste 40% din capitalizare, din cauza dificultății de a păstra încrederea investitorilor. Cea mai mare parte a celor 1,68 de miliarde de acțiuni Uber au fost blocate. În oferta publică inițială, Uber a afirmat că vânzarea a 76% dintre acțiunile deținute de persoane din companie, investitori în capital de risc și alți investitori este restricționată. “O parte din vânzările care au avut loc în ultimele zile au fost atribuite fricii că noi lichidități vor intra pe piață, ca urmare a expirării restricției, iar oamenii au încercat să o ia înainte”, a declarat Matt Novak, partener la All Blue Capital, care a investit în Uber. Cu toate acestea, nu toți investitorii timpurii în acțiuni Uber își vor marca profiturile, pentru că și-ar fi putut cumpăra acțiunile la prețuri mai mari decât cel actual, de 25,58 dolari pe unitate. SoftBank Group, care a investit miliarde de dolari în Uber, devenind cel mai mare investitor în companie, a cumpărat în 2017 acțiuni preferențiale la prețul de 48,77 de dolari pe unitate și acțiuni comune la prețul de 32,97 dolari pe unitate, de la acționari existenți, inclusiv de la co-fondatorul Travis Kalanick.
Grupul BMW a anunțat o creștere de 11,5% al profitului net
Grupul BMW a anunțat o creștere de 11,5% al profitului net în al treilea trimestru, față de aceeași perioadă a anului trecut, până la 1,546 miliarde euro, pe fondul avansului livrărilor. Veniturile BMW Group au urcat la 26,667 miliarde de euro în al treilea trimestru, în urcare cu 7,9% față de aceeași perioadă a anului trecut. BMW Group a stabilit un nou record pentru livrările în trimestrul al treilea. Astfel, în total, 613.361 automobile ale mărcilor premium BMW, MINI și Rolls-Royce (plus 3,6%) au fost livrate în cele trei luni. Această evoluție a fost influențată în mare de contribuția avută de joint-venture-ul BMW Brilliance Automotive din China. În 2021, BMW Group va oferi cinci modele de serie electrice. Pe lângă BMW i3, pentru care cererea a crescut cu aproximativ 20% în acest an, producția MINI electric va începe în noiembrie la uzina din Oxford. Peste 78.000 de clienți și-au exprimat interesul față de MINI Electric, potrivit companiei. În 2020, producția modelului BMW iX3 electric va începe la Shenyang (China), urmată în 2021 de BMW iNEXT, care va fi produs la uzina BMW Group din Dingolfing. În același an, BMW i4 va intra în producția de serie la uzina din München.
