MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Patronii reclamă măsurile fiscale adoptate de Guvern
CNIPMMR solicită Avocatului Poporului să se sesizeze cu privire la asigurările sociale pentru contractele de muncă part-time
Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) consideră că Ordonanța de Guvern prin care se introduce plata contribuțiilor de asigurări sociale la nivelul salariului minim brut pentru contractele de muncă part-time afectează în esența sa dreptul de proprietate al angajatorului, ceea ce contravine articolului 44 din Constituție, și solicită Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate, "raportat la încălcarea dreptului de proprietate al angajatorului, prin obligarea acestuia de a plăti contribuții sociale mai mari decât munca prestată de salariat în baza raporturilor de muncă". Guvernul a aprobat, joi, în ședință, o Ordonanță privind introducerea pentru angajatori a obligației de a plăti CAS și CASS la nivelul salariului minim, în prezent de 1.450 lei, pentru salariații cu timp parțial de muncă, indiferent dacă remunerația este sub nivelul salariului minim, excepție de la această prevedere făcând elevii, studenții și pensionarii. "CNIPMMR nu susține instituirea plății obligatorii a contribuției de asigurări sociale datorată de angajatori la nivelul salariului minim brut în plată în cazul în care câștigul lunar brut este sub nivelul salariului minim brut pe țară în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă sau cu timp parțial", spun oficialii Consiliului. Potrivit reprezentanților IMM-urilor, unul dintre motive este faptul că pe piața forței de muncă, caracterizată prin flexibilitate, sunt des întâlnite situațiile în care un angajator nu are nevoie de un salariat cu normă întreagă, timp de opt ore/zi, ci doar pentru o normă cu timp parțial. "În raport cu noua reglementare pe piață muncii va avea loc o disponibilizare a persoanelor care sunt angajate doar cu timp parțial", menționează ei. În plus, nu a fost realizat Testul IMM, prin care să fie reliefat efectul asupra IMM-urilor, în situația creșterii fiscalității pe forța de muncă. "Chiar în situația existenței unui contract individual de muncă cu normă întreagă, dacă salariatul are absențe sau nu lucrează 40 de ore, din motive independente de voința angajatorului, acesta va fi obligat să plătescă contribuții sociale la valoarea salariului minim brut, deși salariatul nu își respectă programul de muncă", punctează conducerea CNIPMMR. Mai mult, se produce o creștere a fiscalității pe forța de muncă pentru angajatori deoarece aceștia nu beneficiază de munca salariatului opt ore, ci doar o fracțiune din aceasta perioadă, fiind plătit corespunzător numărului de ore muncit, neexistând motive să platească pentru contribuții sociale pentru opt ore. Reprezentanții CNIPMMR consideră că această măsură nu va combate munca la negru. "Nu este normal sa fie sancționați toți angajatorii pentru că există angajatori care utilizează munca nedeclarată", adaugă ei. Aceștia atrag atenția că în cadrul Consiliului Economic și Social, toate părțile, inclusiv sindicatele, au votat împotriva acestei modificării a Codului fiscal și, implicit, a creșterii fiscalității pe forța de muncă. De asemenea, CNIPMMR spune că modificarea Codului fiscal prin această Ordonanță de Guvern încalcă dispozițiile art. 4, alin. (1), din Codul fiscal care prevăd că "prezentul cod se modifică și se completează prin lege, care intră în vigoare în termen de minimum șase luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.”
Numărul locuințelor asigurate obligatoriu a scăzut în iunie cu 3,48%
Numărul polițelor active de asigurare obligatorie a locuinței (PAD) a scăzut cu 3,48%, ajungând, la 31 iunie 2017, la 1.672.974, comparativ cu 1.733.327 de polițe PAD active la 31 iunie 2016, conform statisticilor Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID), societatea care emite acest tip de asigurări. La finalul anului trecut, erau active 1.703.047 polițe PAD, în timp ce la 31 decembrie 2015 erau active 1.590.954 polițe. Potrivit PAID, la sfârșitul lunii iunie 75,8% dintre polițele active la nivel național erau încheiate în mediul urban și 24,2% în mediul rural, iar, în funcție de tipul de locuință, 92,9% din polițele PAD vizează locuințele de tip A (cele cu structura de rezistență din beton armat, metal sau lemn, cu pereții exteriori din piatră, cărămidă arsă sau materiale supuse unui tratament termic sau chimic) și 7,1% locuințele de tip B (cele cu pereții exterior din cărămidă nearsă sau material nesupus unui tratament termic sau chimic). Pe regiuni, cele mai multe polițe active sunt în Transilvania (20% din total), București (19%) și Muntenia (18%), iar cele mai puține — în Maramureș (3% din totalul polițelor) și Bucovina (3%). PAID emite asigurările obligatorii pentru locuințe din iulie 2010. Obiectivul principal al PAID este cuprinderea în asigurare pentru cele trei riscuri de catastrofă naturală — cutremure, inundații și alunecări de teren — a tuturor locuințelor din România. Polițele de asigurare obligatorie a locuințelor (PAD) costă 20 euro în cazul locuințelor tip A (suma maximă asigurată 20.000 euro) și 10 euro în cazul locuințelor tip B (suma asigurată fiind de 10.000 euro).
Cartelul coloșilor germane din domeniul auto
Cei mai mari producători de automobile din Germania, Daimler, BMW, Volkswagen și subsidiarele sale Porsche și Audi sunt investigați pentru suspiciunea de a forma un cartel tehnologic în ultimii 20 de ani, care a condus și la scandalul emisiilor în cazul mașinilor cu motoare disel, întrucât au limitat tehnologia reală de curățare a emisiilor, pentru a face economie de spațiu și costuri, scrie The Telegraph, care citează revista germană Spiegel. Daimler, BMW, Volkswagen și cele două subsidiare ale VW, Porsche și Audi, s-au întâlnit în secret pentru a conveni asupra tehnologiei pe care o vor oferi clienților lor, potrivit acuzațiilor publicate în revista Spiegel, citată de The Telegraph.Cartelul a reprezentat o cauză directă a scandalului emisiilor diesel,declanșat la VW în urmă cu doi ani, după ce acești cinci constructori auto au convenit să limiteze tehnologia reală de curățare a emisiilor. Spiegel susține că producătorii auto sunt în curs de investigare atât de către biroul german anti-trust, cât și de Comisia Europeană în legătură cu acuzațiile, însă autoritățile au refuzat să confirme raportul, invocând investigații în curs.
Trecerea la 5G va schimba piața de profil
Jucătorii din piața telecom trebuie să-și regândească modelul de business odată cu trecerea la tehnologia 5G, iar recuperarea investiției va depinde de atenția pe care aceștia o acordă în a profita de avantajele acestei noi tehnologii, a declarat, pentru News.ro, managerul de țară al companiei de tehnologie Ericsson, Giovanni Dalla Vedova, care ocupă și funcția de director de vânzări pentru România și Moldova. Un raport realizat de Ericsson arată că, în România, digitalizarea industriilor va genera un venit potențial pentru jucătorii din industria IT&C de 8,4 miliarde de dolari până în 2026. Dintre aceștia, 3,2 miliarde dolari vor reprezenta venituri generate de tehnologia 5G. Totodată, oportunitățile de afaceri ale implementării de tehnologii 5G în digitalizarea industriilor sunt estimate la peste 1,2 trilioane de dolari la nivel global în 2026. Giovanni Dalla Vedova atrage însă atenția că firmele trebuie să-și reconsidere rolul dacă vor să profite din plin de avantajele noii tehnologii. ”Pentru a captura potențialul pieței, este nevoie de investiții susținute în tehnologia 5G, dar și în dezvoltarea afacerii, modele ”go-to-market” și adaptare organizațională. Pentru a profita de avantajele acestei tehnologii, operatorii trebuie să-și reconsidere rolul, să se gândească la valoarea pe care vor s-o livreze și la ce model de afaceri trebuie folosit. ROI-ul (recuperarea investiției - n.r.), în acest caz, va fi proporțional cu atenția pe care aceștia o acordă în a profita de avantajele acestei tehnologii”, a a declarat managerul de țară.
Ministerul Turismului susține că a scos asul din mânecă!
Ministerul Turismului a elaborat un proiect de Ordonanță de Guvern prin care vrea să înființeze Organizația de Management al Destinației (OMD), pentru promovarea destinațiilor României, argumentând că implementarea acestui concept va permite dezvoltarea turismului, cu implicații directe în creșterea circulației turistice, a volumului de încasări din turism atât la nivel local, cât și la nivel național. Din OMD vor face parte reprezentanți ai statului, dar și ai unităților private de cazare și alimentație publică, care vor decide împreună în cadrul organizației cum se vor cheltui banii pentru promovarea unei anumite destinații. Până în prezent, această decizie era luată la nivelul primăriei sau al consiliului județean, întrucât destinația sumelor strânse la nivelul unei primării sau consiliu județean din taxa de promovare este decisă de consilieri. "Prin înființarea Organizației de Management al Destinației (OMD) se urmărește coalizarea organizațiilor și a factorilor interesați pentru dezvoltarea, valorificarea potențialului turistic și coordonarea destinației turistice", arată un proiect de Ordonanță publicat în dezbatere de Ministerul Turismului.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
ANAF a publicat Ghidul privind tratamentul fiscal aplicabil veniturilor obținute din activități de înfrumusețare/întreținere corporală
De același autor
