Economic

Patronatul IMM Vrancea susține creșterea de la 1 ianuarie 2020 a salariului minim pe economie, dar în anumite condiții

Ziarul de Vrancea
25 sep 2021 1032 vizualizări

Într-o conferință de presă susținută joi 23 septembrie 2021, Patronatul Intreprinderilor Mici și Mijlocii (IMM) Vrancea s-a declarat de acord cu creșterea de la 1 ianuarie 2020 a salariului minim pe economie dar cu condiția reducerii impozitării, astfel încât creșterea  să revină integral salariatului.

Ion Roman președintele Patronatului Intreprinderilor Mici și Mijlocii (IMM) Vrancea în conferința de presă susținută joi 23 septembrie 2021 la Focșani:” "Poziţia noastră este o creştere a salariului minim cu 200 de lei, dar impozitele şi taxele să rămână la nivelul salariului minim brut actual, de 2.300 de lei. Astfel, aceşti 200 de lei ar ajunge la oameni, pe lângă cei 1.386 de lei, cât este salariul minim net actual".

Ion Roman a explicat că , în cazul în care majorarea salariului minim cu 200 de lei ar fi realizată cu grila actuală de impozitare, angajaţii ar beneficia de o majorare netă de 100 de lei, iar cealaltă sută de lei ar fi încasată de stat.

Ion Roman președintele Patronatului Intreprinderilor Mici și Mijlocii (IMM) Vrancea: "Propunerea susţinută de Patronatul Intreprinderilor Mici și Mijlocii (IMM) Vrancea este creşterea salariului minim pe economie, fără creşterea contribuţiile la Buget. Întotdeauna Guvernul are de câştigat atunci când măreşte salariul minim pe economie, pentru că aduce bani suplimentari la Bugetul de Stat. Ori, dacă ne dorim să existe o responsabilizare şi o responsabilitate din partea Guvernului, banii trebuie să ajungă la oameni. Mai propunem ca în următorii trei ani să existe două măriri consecutive, până la 3.000 de lei, dar Guvernul să pună nivelul impozitelor şi taxelor de la 2.300 de lei".

Patronatul Intreprinderilor Mici și Mijlocii (IMM) Vrancea face parte din Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR)

Citiți și :Poziția Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) privind salariul minim brut pe economie în anul 2022

Având în vedere începerea discuţiilor tripartite pentru stabilirea salariului minim brut pe ţară pentru anul 2022, ţinând cont de:

– contextul economic actual, influenţat de pandemia de COVID-19, în care relansarea economică şi recuperarea decalajelor în dezvoltare reprezintă obiectivul major al României,

– creşterea preţurilor de consum, îndeosebi la alimente şi energie, care afectează atât salariaţii cât şi întreprinderile, în special IMM-urile,

CNIPMMR susţine creşterea salariului minim brut pe economie pentru anul 2022 având la bază următorii piloni:

a. solidaritatea – creşterea salariului minim trebuie să asigure salariaţilor acoperirea creşterilor de preţuri;

b. competitivitatea – cresterea salariului minim nu trebuie să afecteze capacitatea de a intra/rămâne pe piaţă a întreprinderilor româneşti;

c. sustenabilitatea – evoluţiile salariului minim brut pe economie trebuie puse în contextul evoluţiei productivităţii muncii;

d. complementaritatea –  salariul minim brut pe economie trebuie stabilit pe baza coeziunii cu politicile publice de susţinere a mediului economic.

Stabilirea de către Guvern a creşterii salariului minim brut ca o măsură singulară,  fără încadrarea acesteia într-un pachet de măsuri de suport economic, va avea  ca efect transferul poverii scumpirilor asupra mediului privat, fapt care va conduce la o scadere a competitivităţii economiei româneşti, cu efecte imediate şomaj şi scaderea încasărilor la bugetele publice.

Guvernul trebuie să vină cu acţiuni de susţinere referitoare la compensarea creşterii preţului la energia electrică pentru mediul economic, în special IMM-uri, şi investiţii publice cu valoarea adaugată mare care să conducă la creşterea competitivităţii economiei.

Statul trebuie să îşi exercite activ rolul de reglementator şi arbitru al pieţei, lipsa de implicare a autorităţilor publice conducând la amplificarea dificultăţilor cu care se confrunţă IMM-urile: pierderea unor contracte/piețe, scumpirea prețului produselor și serviciilor, scăderea competitivității, scăderea profitului, ajungându-se în situaţia în care piaţa îşi pierde capacitatea de a se autoregla în mod echitabil la nivelul cererii şi ofertei.

PROPUNERILE CNIPMMR PENTRU STABILIREA SALARIULUI MINIM BRUT PE ECONOMIE

1. Crearea unui mecanism permanent pentru stabilirea elementelor obiective și pertinente,  prin care să fie stabilit salariul minim brut la nivel naţional, cu o structură tripartită, alcătuit din reprezentanţi ai partenerilor sociali şi ai guvernului, pe baza analizei productivităţii muncii şi a performanţelor de ansamblu ale economiei româneşti.

Aceasta cerinţa este în concordanţă curaportele de țară privind România din ultimii ani, în care s-a arătat în mod constant că în România nu există încă un mecanism obiectiv de stabilire a salariului minim, fapt mentionat inclusiv în anul 2020[1].

2. Creşterea salariului minim, fără o creştere concomitentă a contributiilor la bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale.

Respectiv, valoarea contribuţiei, impozitul pe salariu și CAM sa fie menținute la nivelul celor existente la momentul actual (la valoarea salariului minim brut pe economie de 2300 lei/lună) în condiţiile în care salariul minim ar urma să crească (mecanism similar salariului minim pe economie aplicat in sectorul construcţiilor).

3. Stabilirea unui pachet de stimulente salariale care sa fie scutite de la impozitare.

Angajatorul, în limita unei valori prestabilite printr-un act normativ, poate opta pentru acordarea unuia sau mai multor stimulte care se vor regăsi în cadrul pachetului (ex. tichete de masa, abonamente de transport, tichete de vacanta, diurna pentru deplasari, abonamente medicale, prime, abonamente pentru diferite activităţi educative, culturale sau sportive).

4. Eliminarea taxelor la bugetul de stat aplicabile asupra venitului realizat de către salariaţi ca urmare a participării la profit.

Astfel, ar creşte productivitatea muncii, de care tot mai mulţi angajatori se plâng, angajaţii fiind direct interesaţi de evoluţia favorabilă a activităţii întreprinderii iar angajatorii ar fi motivaţi să aplice participare la profit ca măsură de recompensare şi fidelizare a angajaţilor.

5. Reducerea/regândirea nivelului de taxare a muncii şi realizarea unui nou sistem de acordare a deducerilor personale de care beneficiază salariaţii.

Până la un anumit nivel de salarizare ar putea fi aplicate cote de impozitare mai mici astfel încât angajatorului să nu i se mărească nivelul cheltuielilor cu forţa de muncă iar angajatul să beneficieze de un venit net mai mare.

6. Pentru transformarea economiei româneşti dintr-o economie cu valoarea adaugată mică şi salariu minim brut scăzut într-o economie cu grad ridicat de inovarea este necesar asumarea unui plan concret pentru creşterea inovării în cadrul IMM-urilor.

În vederea sporirii accesului IMM-urilor la inovare, CNIPMMR propune următoarele măsuri:

7. Realizarea unei analize a productivităţii muncii personalului bugetar şi corelarea nivelului salarial din sistemul bugetar cu cel din sectorul privat.

8. Adoptarea unor măsuri ce au ca scop limitarea scumpirilor din domeniul energiei (energie electrică şi gaze naturale) astfel încât întreprinderile să-şi poată menţine costul de producţie şi să devină competitive pe pieţele externe.

Una dintre măsurile pe care le propunem în acest sens ar fi suprataxarea cu 90% a diferenţei pozitive de profit înregistrate ca urmare a creşterii de preţ, diferenţă rezultată în urma comparării profitului pe anul 2021 cu cel din anul anterior.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.