Pădurile Românei, un business de peste 2,5 miliarde de euro
O statistică recentă, dată publicității de Greenpeace, estima că România pierde în fiecare oră peste 3 hectare de pădure
Afacerile din domeniul exploatărilor forestiere și prelucrării lemnului vor atinge în 2019 cel mai ridicat nivel din istorie, iar cele peste 6.000 de firme care activează în acest sector vor înregistra afaceri estimate la peste 2,5 miliarde de euro, cu peste 100 milioane de euro mai mult decât în anul trecut, arată o analiză realizată de compania de consultanță Frames. O statistică recentă, dată publicității de Greenpeace, estima că România pierde în fiecare oră peste 3 hectare de pădure. ”În absența unei legislații care să limiteze dispariția ’aurului verde’, cu autorități preocupate doar la nivel declarativ de starea pădurilor, defrișările masive, legale sau ilegale, s-au accentuat în ultimii ani”, spun analiștii Frames. Ei afirmă că business-ul este unul relativ simplu și insuficient reglementat, astfel că pădurea a atras tot mai mulți investitori preocupați să taie cât mai repede și cât mai mult, în căutarea unor profituri cu multe zerouri. ”Așa s-a ajuns ca numărul firmelor active din domeniul exploatărilor forestiere și prelucrării lemnului să crească semnificativ din 2010 și până în prezent, de la 3.937 la 6.189 de firme în 2018 (cod CAEN 220 și 1610)”, adaugă ei. Potrivit Frames, afacerile companiilor au atins, cumulat, în 2018, nivelul de 11,43 miliarde de lei (2,4 miliarde euro), în creștere cu 800 milioane de lei față de aceeași perioadă a anului precedent și la un nivel dublu față de 2010 (5,48 miliarde lei). Și profitabilitatea sectorului a urmat aceeași tendință, crescând de la 480,1 milioane lei în 2010 la 678,1 milioane lei în 2018. ”2019 a adus o creștere a business-ului la nivelul întregului sector, cu focus pe zonele forestiere din Bucovina, Maramureș și Moldova. Firmele au investit semnificativ în extinderea operațiunilor, de la utilaje la forță de muncă, iar estimările merg către un nou nivel record al cifrei de afaceri, de peste 2,5 miliarde euro”, afirmă analiștii companiei de consultanță. Potrivit datelor Frames, în 2018, în domeniul exploatării forestiere activau 3305 firme, cu 15.480 de angajați. Acestea au încheiat anul cu afaceri de 3,68 miliarde lei și un profit cumulat de 320,8 milioane lei. Pe de altă parte, sectorul prelucrării lemnului (tăierea și rindeluirea lemnului) înregistra, anul trecut, 2.884 companii active, cu 23.590 angajați. Afacerile acestor firme depășeau cifra de 7,74 miliarde lei, profitul înregistrat fiind unul semnificativ, de 357,2 milioane lei. ”După 30 de ani de capitalism, România a ajuns o țară secătuită de resurse. De la petrol la gaze, ape minerale, aur și păduri, autoritățile au vândut resursele țării pe redevențe infime. Pădurea a devenit un business de succes, într-o țară prea puțin preocupată de ecologie, de sustenabilitatea resurselor, de aerul curat, de viitor”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames. Cel mai mare procesator de lemn, HS Timber Productions Holzindustrie Schweighofer, companie redenumită HS Timber Productions, reprezintă, de ani de zile, cel mai important jucător din piață. Potrivit analizei Frames, compania austriacă, cu sediul în București, a încheiat anul 2018 cu o cifră de afaceri de 1,78 miliarde de lei (374 milioane euro) și un profit de 34,5 milioane de lei (7,23 milioane euro). ”Austriecii au înregistrat, anul trecut, un profit redus în comparație cu cel înregistrat în anii de glorie din perioada 2010-2016, când raportau profituri constante de peste 200 milioane de lei, recordul fiind stabilit în 2013, de 431,4 milioane de lei. Însă, pe ansamblu, compania reprezintă cel mai mare și puternic jucător din piață”, afirmă analiștii. Compania austriacă angaja, anul trecut, 1.779 de persoane, nivel dublu față de anul 2008. Pe locurile următoare în topul companiilor implicate în exploatarea ”aurului verde” al României în 2018 se află Kostamonu Romania SA, din Mureș, cu afaceri de 705,2 milioane lei (160,3 milioane euro) și Karelia Upofloor SRL, din Maramureș, cu o cifră de afaceri de 180,5 milioane de lei (41 milioane euro). În cazul ambelor firme, creșterea afacerilor este una semnificativă în ultimii 10 ani. În 2010, de exemplu, Karelia Upofloor SRL raporta un business de 50,4 milioane de lei, iar în 2015 de 84,5 milioane lei. Kostamonu Romania SA a marcat o creștere de business și mai mare, de la 158,1 milioane lei în 2010 la 705,2 milioane de lei anul trecut. Clasamentul este completat, în ordinea cifrei de afaceri, de Barlinek România SA (Bacău) cu afaceri de 156,1 milioane lei (35,5 milioane euro), Xilobaia SRL (Maramureș), cu 119,9 milioane lei (27,2 milioane euro), Lacul Codrilor SRL (Alba) cu 92,2 milioane lei (21 milioane euro), Silvania International Prod SRL (Bistrița-Năsăud) cu 89,7 milioane lei (20,4 milioane euro), Forestar SA din Bacău (69,4 milioane lei/15,8 milioane euro), Cerasus Avium SRL din București (63,4 milioane lei/14,4 milioane euro) și Virix Prod SRL din Dâmbovița (55,1 milioane lei/12,5 milioane euro). Din punct de vedere regional, cele mai multe firme funcționează în Suceava (758), Harghita (451), Argeș (382) Maramureș (334), Vrancea (332), Neamț (316), Bistrița Năsud (275), Bacău (236) și Bihor (235).
Frații Micula au pus sechestru pe 22% din acțiunile Nuclearelectrica
Oamenii de afaceri au câștigat un proces cu statul român prin care ei trebuie să primească suma de 250 milioane dolari
Frații Micula și trei dintre companiile controlate de ei au pus sechestru pe participația de 58,71% din acțiuni a statului român la Conpet Ploiești, operatorul concesionar al sistemului național de conducte de transport al țițeiului și produselor petroliere, precum și pe o parte din deținerea statului la Nuclearelectrica, reprezentând 22,2% din capitalul operatorului centralei Cernavodă. ”În data de 27 noiembrie 2019, Nuclearelectrica a primit de la Societatea Civilă Profesională de Executori Judecătorești 'Mazilu și Asociații' Procesul verbal de sechestru emis în data de 25 noiembrie 2019 în Dosarul de executare nr. 22/2014, creditori fiind Micula Ioan și societățile Multipack SRL și Starmill SRL, prin care s-a declarat sechestru definitiv asupra unui număr de 67.071.301 acțiuni deținute de statul român la SNN, cu o valoare nominală de 10 lei/acțiune, acțiuni administrate prin Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri. În data de 27 noiembrie 2019, Ministerul Finanțelor Publice a notificat SNN prin adresa nr. 323076 cu privire la faptul că, la acest moment, executarea care face obiectul dosarului sus menționat este suspendată provizoriu prin încheierea de ședință din 26 noiembrie 2019 pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București, în dosarul nr. 27749/302/2019, până la soluționarea cererii de suspendare a executării”, arată un raport al companiei. Nuclearelectrica are un capital social subscris și varsat de 3.015.138.510 lei, valoarea unei acțiuni fiind de 10 lei. Compania precizează că va emite rapoarte curente privind evoluția acestei situații. La rândul său, pe 27 noiembrie 2019, societatea Conpet a primit, din partea Societății Civile Profesionale de Executori Judecătorești Mazilu și Asociații, Procesul Verbal de Sechestru emis în data de 25 noiembrie 2019 în Dosarul de executare nr. 22/2014, prin care s-a declarat sechestru definitiv asupra unui număr de 5.083.372 de acțiuni, cu o valoare nominală de 3,3 lei/acțiune, pe care debitorul statul român le deține la Conpet, acțiuni administrate prin Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri. ”Menționăm că în data de 26 noiembrie 2019 Ministerul de Finanțe Publice a notificat Conpet, prin adresa nr. 323076, cu privire la faptul că la acest moment executarea care face obiectul dosarului sus menționat nu mai poate continua, invocând în susținere Încheierea de ședință din data de 26 noiembrie 2019 pronunțată în dosarul nr. 27749/302/2019 de Judecătoria Sectorului 5 București, Secția a II-a Civilă, prin care a fost admisă cererea formulată de contestatorul statul român, prin Ministerul Finanțelor Publice, dispunându-se suspendarea provizorie a executării silite în Dosarul de executare silită nr. 22/2014 până la soluționarea cererii de suspendare a executării”, arată un raport al Conpet. Conpet are un capital social de 28.569.842 lei, cu o valoare nominală de 3,3 lei/acțiune. Deocamdată, la acest moment, executarea este suspendată provizoriu, până la soluționarea cererii de suspendare a executării, relatează Profit.ro.. Sechestrele au fost instituite ca parte a demersurilor lor prin care încearcă să pună în executare decizia din 2013 a Centrului Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID), prin care România a fost obligată la plata de despăgubiri de peste 331 milioane dolari pentru retragerea, în 2005, a unei scheme de încurajare a investițiilor prin facilități fiscale, cu patru ani înainte de expirarea sa, prevăzută pentru 2009. În 2013, ICSID a obligat România să plătească firmelor fraților Micula, care dețin cetățenie suedeză, despăgubiri de 84,54 milioane euro plus dobânzi, retragerea, în 2005, a unei scheme de încurajare a investițiilor prin facilități fiscale, cu patru ani înainte de expirarea sa, prevăzută pentru 2009. Calculate la zi, dobânzile duceau suma totală de plată la circa un sfert de miliard de dolari la debutul procesului din SUA. România a anulat atunci schema de ajutoare ca parte a procesului de aderare la UE, în vederea respectării normelor europene privind ajutoarele de stat. Întrucât dobânzile au continuat să se acumuleze, suma de plată se ridică în prezent la peste 331 milioane dolari.
Plățile restante ale companiilor nefinanciare au urcat la 86 miliarde de lei
Microîntreprinderile reprezintă categoria de companii care înregistrează cele mai multe restanțe la plată, însumând 43% din total, în timp ce companile mari și cele mici au fiecare un procent de 20% din total, potrivit studiului anual KeysFin „Condițiile de business din România“, care arată că plățile restante ale companiilor nefinanciare au crescut cu 7% față de 2009, însă au scăzut cu aproape 30% față de vârful atins în 2014, ajungând la 86 miliarde de lei în 2018. „Relațiile de business sunt o parte vitală a bunului mers al unei afaceri, iar, din experiența noastră, antreprenorii români apelează cel mai adesea la încredere sau la o verificare minimă a partenerilor cu care încheie contracte. Nimic mai greșit! Iar statisticile aferente anului 2018 arată riscurile la care se expun. Soluțiile de business information au fost concepute tocmai pentru a evita aceste riscuri și pentru a fi mereu informați cu privire la statusul partenerilor de afaceri. La KeysFin am dezvoltat instrumente de verificare și de atenționare, astfel încât orice companie din România poate monitoriza constant activitatea partenerilor de afaceri și poate lua decizii bazate pe argumente concrete, în timp real”, a declarat Roxana Popescu, managing director al KeysFin. Deși economia românească a avut o evoluție ascendentă în ultimii ani, peste jumătate din companiile locale înregistrând profit în 2018, respectiv 54%, o parte din problemele din mediul de business s-au acutizat, așa cum e cazul plăților restante sau a lipsei de personal, spun specialiștii. În România există aproximativ 619.200 de microîntreprinderi nefinanciare (cifră de afaceri sub 2 milioane de euro), iar cele mai multe din acestea activează în domeniile comerț, activități profesionale și construcții. Perioada medie de încasare a creanțelor (DSO) și Perioada medie de plată a datoriilor (DPO) s-au situat la 91, respectiv 160 zile în 2018, înregistrându-se o scădere față de 2009, când erau de 97 zile, respectiv 178 zile. În ceea ce privește sectoarele din economie, cele mai mari termene de plată le au construcțiile, pe când cele mai mici se găsesc la comerț, HORECA și sănătate. Astfel, perioadele medii de încasare, respectiv de plată, din domeniul construcțiilor au fost de 178 zile (DSO) și 370 zile (DPO). În agricultură, plățile se fac în medie la 268 zile, în timp ce creanțele se colectează în aproximativ 158 zile. De cealaltă parte, în comerț plățile se fac la 108 zile, iar creanțele se colectează în 60 zile. Creditele acordate companiilor românești au crescut cu 39% față de 2009, la 213 miliarde de lei în decembrie 2018, potrivit datelor BNR. Iar, în primele nouă luni din 2019, creditele acordate companiilor locale au crescut cu 7% față de decembrie 2018, la peste 227 miliarde de lei în septembrie 2019. Cel mai important avans procentual a fost înregistrat de agricultură, plus 15%, la aproape 18 miliarde de lei, în perioada ianuarie-septembrie 2019. La nivel de 2018, cele mai multe credite au fost acordate companiilor din domeniul serviciilor, cu 42% din total, acesta fiind urmat de industrie, 27% din total, și construcții, 10% din total. În ceea ce privește datoriile comerciale, acesteau crescut cu 41% față de 2009, ajungând la 284,6 miliarde de lei în 2018. Datoriile comerciale au reprezentat 28,7% din totalul datoriilor înregistrate de companiile românești în 2018.
Orban susține că aproape s-a înțeles cu patronatele pe salariul minim
Premierul Ludovic Orban a declarat, ieri, după discuții privind salariul minim, că patronatele susțin în cea mai mare parte propunerea Guvernului. "În ceea ce privește sindicatele au venit cu niște propuneri pe care le analizăm, dar ele vor sta mai degrabă la baza discuțiilor ulterioare pe care le vom avea în cursul anului viitor pentru a defini mecanismul legal prin care se va stabili creșterea salariului minim", a spus el. Întrebat dacă s-a ajuns la o concluzie privind salariul minim după discuția de marți cu patronatele și sindicatele, Orban a spus: "Sigur că patronatele susțin în cea mai mare parte propunerea noastră, în ceea ce privește sindicatele au venit cu niște propuneri care le analizăm, dar ele vor sta mai degrabă la baza discuțiilor ulterioare pe care le vom avea în cursul anului viitor pentru a defini mecanismul legal prin care se va stabili creșterea salariului minim". "Am reținut dorința unora de a ne baza pe prognoze pe anul care urmează. Sigur că de multe ori prognozele, vă dau numai un exemplu: bugetul pe 2019 a fost construit pe o prognoză de creștere economică de 5,5 la sută și în realitate creșterea economică pe 2019 probabil va fi în jur de 4 la sută", a afirmat Orban. Întrebat dacă bugetul pe anul viitor ar putea fi adoptat prin asumarea răspunderii în Parlament, premierul a spus că nu s-a discutat acest lucru, ci doar faptul că este extrem de important ca bugetul să fie aprobat până la sfârșitul anului. "Povestea asta cu amânarea până în martie a adoptării bugetului numai pentru a nu declanșa noi cheltuieli de investiții... Toate autoritățile locale, toate firmele, toți cetățenii trebuie să cunoască prevederile legii bugetului de stat și ale legii bugetului asigurărilor sociale de stat până la sfârșitul anului astfel încăt să își adapteze acțiunea (...)", a declarat premierul. El a spus că vor avea loc discuții și cu formațiunile care nu au sprijinit învestirea Guvernului pentru a putea adopta bugetul până la sfârșitul anului.
Google se laudă că vrea să bage în buzunarul firmelor din România 4,3 miliarde de lei
Utilizarea serviciilor și produselor Google ar aduce companiilor din România afaceri anuale de 4,3 miliarde lei (900 milioane euro), potrivit estimărilor Public First, a anunțat, ieri, Google. Compania prezintă rezultatele unui studiu asupra impactului pe care produsele Google - de la Search, YouTube și Maps la Android, Ads și AdSense - îl au în viața oamenilor și companiilor din România. Cifra de 4,3 miliarde lei se bazează în cea mai mare parte pe beneficiile generate de utilizarea Google Search și Google Ads. În ultimii cinci ani, activitatea economică sprijinită de Google Search și Google Ads a crescut mai mult decât dublu în termeni nominali, se arată în raport. ”Pentru fiecare utilizator de internet din România, valoarea medie aferentă utilizării produselor Google Search, Maps și YouTube este estimată la 130 de lei pe lună. Suma a fost calculată folosind estimări privind timpul economisit, facilitarea accesului la informații, conexiunile create, precum și date din sondaje privind suma minimă cu care consumatorii cred că ar trebui să fie despăgubiți dacă ar pierde accesul la fiecare dintre produse”, se arată în comunicat. Utilizarea produselor Search și Maps înseamnă și economie de timp pentru oameni, potrivit companiei. Potrivit studiului, românii economisesc cel puțin 23 de ore anual folosind Google Search și 3 ore pe an prin Google Maps. ”Google Search este folosit de oameni de toate vârstele pentru a învăța lucruri noi. Majoritatea românilor, indiferent de vârstă, folosesc Search pentru a găsi informații. Potrivit raportului Public First, 93% dintre utilizatorii de Google Search caută pe Google informații despre un anumit subiect cel puțin odată pe lună. 59% dintre utilizatorii de Google Search de peste 65 de ani spun că îl folosesc în mod regulat pentru a învăța lucruri noi”, se arată în comunicat. Căutarea online reprezintă acum modalitatea cea mai importantă prin care clienții ajung la companii, se arată în concluziile studiului. Potrivit calculelor estimative ale Public First pentru România, în medie, fiecare leu cheltuit în Google Ads generează companiilor câștiguri de 8 lei. ”Pentru angajați, utilizarea de produse precum G Suite sau Search duce la creșterea productivității, deprinderea de noi competențe și îi ajută în dezvoltarea carierei. Estimările Public First privind beneficiile obținute de firmele din România din economia de timp și creșterea productivității, generate de utilizarea Google Search and G Suite, se ridică la cel puțin 14 miliarde anual”, se arată în comunicat. În ceea ce privește cariera, 74% dintre utilizatorii de Search din România cu vârsta între 18-24 ani spun că folosesc Google pentru a găsi un loc de muncă, iar 63% îl folosesc pentru a găsi sfaturi cu privire la CV-ul lor.
Indicele ROBOR a urcat la 3,04%
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut la 3,04%, cel mai ridicat nivel din ultimele 5 săptămâni, potrivit datelor publicate, marți, de Banca Națională a României (BNR). Luni, ROBOR la 3 luni a urcat la 3,03%. Marți, acest indice a ajuns la 3,04%, cel mai mare nivel din 28 octombrie, când a fost tot 3,04%. ROBOR la 6 luni a stagnat la 3,12%. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. BNR a publicat, la începutul lunii mai, indicele de referință trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), care va înlocui ROBOR în calculul dobânzilor la majoritatea creditelor în lei. Valoarea acestuia, pentru al doilea trimestru din 2019, a crescut la 2,66%, de la 2,63% în T1 2019.
Acord între Safran și MTU
Producătorii de motoare francez Safran și german MTU au ajuns la un acord cu privire la repartizarea industrială a lucrărilor în vederea dezvoltării motorului viitorului avion de luptă eruopean NGF (new generation fighter), au declarat surse din cadrul celor două grupuri industriale pentru AFP. ”Programul SCAF (Système de Combat Aérien du Futur) a trecut azi într-o etapă majoră. Safran Aircraft Engines și MTU Aero Engines au convenit detaliile parteneriatului lor de la egal la egal în vederea dezvoltării motorului viitorului avion de luptă european NGF”, au anunțat cele două grupuri într-un comunicat. Parisul și Berlinul au semnat la 17 iunie, la Salonul de la Bourget, un acord-cadru care structurează trei țări în jurul SCAF. În centrul acestui sistem se află viitorul avion de vânătoare de tip NGF, care urmează să înlocuiască actualele avioane de tip Rafale și Eurofighter la orizontul lui 2040. Repartizarea industrială constituia un punct de tensiuni între Franța și Germania. Cele două societăți au convenit, de asemenea, ”să înființeze o societate comună 50/50, până în 2021, cu scopul de a asigura activitățile de dezvoltare, producție și susținere după vânzare a noului motor care va propulsa avionul”, precizează cele două grupuri.
Prețurile la producătorii din industrie au crescut cu 2,3%
Prețurile producției industriale pe total - piața internă și piața externă - au crescut cu 2,3% în octombrie, față de aceeași lună a anului trecut, ritm scăzut față de cel înregistrat în luna precedentă, arată datele publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS). În septembrie, prețurile producției industriale pe total - piața internă și piața externă - au crescut cu 3,06%, față de aceeași lună a anului trecut, În octombrie, comparativ cu aceeași lună a anului trecut, prețurile producției industriale pe total (piața internă și piața externă) au crescut cu 2,3%. Față de luna precedentă, prețurile producției industriale a crescut cu 0,4%. În octombrie, față de aceeași lună a anului trecut, cea mai mare creștere a prețurilor s-a înregistrat la activități de servicii anexe extracției (plus 12,11%). Pe marile grupe industriale, cel mai mare avans s-a înregistrat în industria bunurilor de uz curent (plus 4,52%). Prețurile producției industriale reprezintă o măsură a prețurilor solicitate de către producători pentru produsele sau serviciile livrate în primul stadiu de comercializare.
