Economic

Oțelul românesc, folosit la construcția unui spectaculos pod pietonal în Danemarca

Ziarul de Vrancea
3 oct 2017 182 vizualizări

Oțelul produs de ArcelorMittal GalațI va fi utilizat la realizarea unui pod pietonal în Gara Køge Nord din Danemarca

Combinatul ArcelorMittal din Galați este furnizor pentru unul dintre cele mai spectaculoase poduri pietonale din Europa, aflat în construcție în prezent la Gara Køge Nord din Danemarca, directorul combinatului, Bruno Ribo, afirmând că acest lucru demonstrează că tabla groasă produsă la Galați poate fi utilizată în orice proiect major de infrastructură, inclusiv în România. Tablele produse de ArcelorMittal Galați în Laminorul de Tablă Groasă nr. 2 de la Galați sunt folosite la construcția unui pod pietonal impunător care se construiește în la Gara Køge Nord din Danemarca, fiind vorba despre unul dintre cele mai spectaculoase poduri pietonale din Europa, potrivit unui comunicat transmis, marți, de reprezentanții companiei siderurgice. "Suntem fericiți și mândri că oțelul nostru va fi integrat într-un proiect european atât de frumos, îndrăzneț și important. Acest lucru demonstrează nu numai că oțelul nostru este un material al vieții ci și că tabla groasă produsă la Galați poate fi utilizată în orice proiect major de infrastructură, inclusiv în cele lansate în România", a declarat Bruno Ribo, directorul general al ArcelorMittal Galați, citat în comunicat. Proiectat de un consorțiu format din casele de arhitectură COBE și DISSING plus  WEITLING, podul a fost deja nominalizat pentru mai multe premii europene de design și este construit de Bladt Industries, un client tradițional din Danemarca al ArcelorMittal. Atunci când va fi finalizat, podul pietonal va avea o lungime de 225 de metri, o lățime de 9,5 metri și va lega la înălțime toate peroanele de la stația Køge Nord, deservind astfel peste 8.000 de pietoni zilnic. Construcția - reper prezintă pereți de sticlă pe latura nordică pentru a oferi vederi panoramice de 180 de grade.

Iohannis: Portul Constanța poate avea un rol important în atragerea de noi fluxuri comerciale

Președintele Klaus Iohannis a spus, marți, la Forumul oamenilor de afaceri români și croați, că Portul Constanța și Portul Vukovar ar putea avea un rol important în atragerea de noi fluxuri comerciale, iar astfel ar putea fi prefigurați pași concreți în implementarea Inițiativei celor Trei Mări, al cărei Summit va fi găzduit de România în 2018, dezvoltarea interconectării regionale fiind un obiectiv central al acestuia. În deschiderea Forumului oamenilor de afaceri români și croați, președintele Iohannis i-a încurajat pe oamenii de afaceri "să exploreze cu optimism și cu determinare toate oportunitățile economice" care pot apropia cele două state, el arătând că în ultimii ani România a înregistrat performanțe economice notabile, prin rate record de creștere economică în spațiul european, dar și printr-un volum cu circa 30% mai mare al fluxului de investiții străine în 2016. "Adevărata valoare a acestor statistici favorabile este dată de capacitatea de a le transpune în viața de zi cu zi a oamenilor, de a le transforma în mijloace durabile de prosperitate. Aceste obiective nu se pot realiza decât într-un climat de stabilitate, în care întreprinzătorii au încredere că autoritățile statului acționează predictibil pe termen mediu și lung", a spus Iohannis. Potrivit acestuia, ultimii ani au consemnat un moment de referință în dinamica fluxurilor comerciale, prin atingerea celui mai înalt nivel din perioada post-criză, care s-a apropiat de pragul de 300 de milioane de euro. "Deși acest nivel este unul scăzut față de potențialul economiilor noastre, evoluțiile recente ne oferă, totuși, semne încurajatoare. Pe primul semestru al anului curent, schimburile comerciale au crescut cu 30% față de perioada similară a anului trecut, ceea ce este un semnal foarte pozitiv. Vă propun, însă, să fim și mai ambițioși, să dezvoltăm colaborarea în special în domeniile tehnologiei de vârf, în domenii inovatoare. Un exemplu important este domeniul IT, unde România înregistrează ritmuri accelerate de creștere în ultimii ani, cu o pondere în PIB a sectorului de circa 6%, în creștere", a mai arătat șeful statului.

Una dintre trei companii a redirecționat anul trecut 20% din impozitul pe profit

O companie din trei care au realizat profit în anul 2016 a ales să redirecționeze 20% din impozitul pe profit către proiecte sociale, potrivit datelor furnizate de Autoritatea Națională de Administrare Fiscală (ANAF), la solicitarea Salvați Copiii România, a anunțat marți ONG-ul. Astfel, dintre cei 119.594 de contribuabili care au realizat profit, doar 39.067 au ales să sprijine cauzele sociale prin redirecționarea unei părți din impozitul pe profit. ”Statistica ANAF, furnizată Organizației Salvați Copiii România, mai arată că puțin sub 10% din cuantumul total al impozitului pe profit a fost folosit pentru finanțarea unor proiecte neguvernamentale: din suma totală de 14,87 miliarde lei, reprezentînd valoarea impozitului pe profit în 2016, doar 1,2 miliarde a fost redirecționat prin prevederea 20%. În acest fel, în proporție covârșitoare, fondurile astfel rezultate au rămas în administrarea statului”, se arată în comunicat. Comparativ, în anul 2015, 137.909 de societăți comerciale au realizat profit, potrivit ANAF. Dintre acestea, 21%, adică 28.545, au înregistrat cheltuieli de sponsorizare, mecenat sau cu burse private, suma totală direcționată fiind de peste 554 de milioane de lei. În ceea ce privește numărul companiilor care au ales să sprijine programul de reducere al mortalității infantile derulat de Salvați Copiii România, dinamica a fost una pozitivă. ”Astfel, în 2012, primul an al implementării prevederii de redirecționare a 20% din impozitul pe profit către cauze sociale, 125 de companii au redirecționat 20% din impozitul pe profit către Organizația Salvați Copiii România, iar în 2016 numărul companiilor a ajuns la 234, suma astfel colectată pentru dotarea maternităților fiind de 383.262 euro. În 2015 numărul companiilor a fost de 246, fondurile astfel colectate însumând 317.335 de euro, iar în 2014 fondurile colectate au fost de 229.742 euro. În 2013, suma colectată a fost de 208.561 de euro”, se arată în comunicat.

Romaero a avut pierderi de 9,14 milioane lei în primul semestru

Romaero (simbol bursier RORX), companie de stat specializată în întreținerea și repararea avioanelor de transport de pasageri sau cargo, a avut pierderi de 9,14 milioane lei în primul semestru, de aproape două ori și jumătate mai mici față de cele înregistrate în prima parte a anului anterior, arată un raport transmis marți Bursei de Valori București (BVB). În primul semestru din 2016, compania a înregistrat pierderi de 22,29 milioane lei. ”Pentru redresarea societății, din cea de a doua parte a anului 2016, acționariatul, prin administratorii desemnați, a adoptat și implementat măsuri de restructurare a activității, axate preponderent pe servicii adresate operatorilor și proprietarilor de aeronave civile, prin restructurarea personalului, eficientizarea fluxurilor de producție și creșterea competitivității în aria serviciilor prestate pentru clienții civili, fără a deține disponibilități financiare pentru investiții în retehnologizarea, reabilitarea unităților de producție și de prestări servicii, eficientizarea energetică și relansarea activității societății, dar reușind să stopeze declinul operațiunilor comerciale”, se menționează în raport.

Efectele benefice ale creșterii dobânzilor

Dobânda mai mare este un risc pe care ni-l putem permite, pentru că este un amortizor de consum, dar și un inițiator de investiții, a declarat, pentru AGERPRES, Adrian Mitroi, profesor de finanțe comportamentale. "Există și o parte folositoare a reașezării dobânzilor. E un pendul al riscului și reacționează la un triumvirat de politici fiscală, monetară și salarială, care este acomodativ. Este normal ca undeva să se așeze în dobândă mai mare. Dobânda mai mare este un risc pe care ni-l putem permite. Cursul mai mare ar fi o presiune adițională și atunci cu o dobândă mai mare poți să-ți protejezi mai bine moneda, la momentul acesta. Cred că este o așezare firească o dobândă mai mare acum, pentru că este un amortizor de consum, dar și un inițiator de investiții", a spus Mitroi. Acesta a precizat că se așează curba randamentelor într-un firesc crescător cu maturitatea care va incita, probabil, și capitalul privat și capitalul corporatist, "de exemplu, să se gândească și la alte plasamente în economia reală cu rentabilitate dată mai ales de infrastructura IT, care este următorul nostru mare joc".

 

Prețurile producției industriale au crescut mai rapid în România

 

 

Prețurile produselor care ies pe porțile uzinelor au înregistrat, în august, un avans de 0,1% în Uniunea Europeană și de 0,3% în zona euro, comparativ cu luna precedentă, în timp ce, în România, au crescut cu 0,6%, arată datele publicate, marți, de Eurostat. În august, țările în care prețurile producției industriale au crescut cel mai mult în ritm trimestrial au fost Ungaria, Slovacia și Marea Britanie (toate cu 0,9%), Belgia (0,8%), singurul declin fiind înregistrat în Suedia (minus 0,2%). În ritm anual, prețurile producției industriale au înregistrat o expansiune de 2,5% în zona euro și de 2,9% în Uniunea Europeană, în august comparativ cu perioada similară din 2016. Și în acest caz, în România prețurile producției industriale au înregistrat o creștere mai mare decât în UE, de 3,4%. Eurostat precizează că prețurile producției industriale au crescut în toate statele membre în august, comparativ cu perioada similară din 2016, în frunte cu Belgia (7,2%), Bulgaria (5,9%), Estonia (5,7%) și Marea Britanie (5,1%).

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.