MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Fraudă masivă în domeniul ride-sharing, descoperită de ANAF
Prejudiciu de 175 de milioane de lei l contracte de comodat fictive, şoferi fără contracte de muncă l la o singură companie s-au descoperit 230 de maşini fără case de marcat
Direcţia Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) a verificat companii de transport alternativ (ride-sharing), după o analiză de risc, şi a descoperit un prejudiciu de 175 de milioane de lei adus bugetului de stat de către 128 de firme. Acestea funcţionau la negru, fără a declara fiscal veniturile generate şi fără a înregistra legal contractele de muncă ale şoferilor, respectiv fără a achita obligaţiile fiscale aferente. ”Operaţiunea, iniţiată pe 29 septembrie, a vizat descoperirea de practici evazioniste, precum plata la negru a salariilor şoferilor şi nedeclararea veniturilor. DGAF a instituit măsuri asigurătorii pe activele patrimoniale ale societăţilor, conturi bancare şi a sumelor urmăribile, pentru recuperarea integrală a prejudiciului”, arată, luni, ANAF, într-un comunicat de presă. Potrivit documentului citat, controalele Antifraudă au fost demarate ca urmare a unor analize de risc realizate de DGAF în luna septembrie, care au semnalat un risc fiscal major în rândul operatorilor de transport alternativ. Modul prin care operau majoritatea companiilor investigate a indicat inspectorilor ANAF sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale prin:
· Contracte de comodat fictive: Şoferii transmiteau autoturismele personale cu titlu gratuit către societatea-operator, formalizând astfel înscrierea pe platforme.
· Plată la negru şi nedeclararea veniturilor: După ce încasau sumele de la platformele de ride-sharing, companiile opreau un comision de până la 15%, restul banilor fiind transferaţi şoferilor, de cele mai multe ori în numerar, fără a fi fiscalizaţi.
· Muncă la negru/subdeclarată: Majoritatea şoferilor care prestau servicii în cadrul acestor societăţi fie nu erau angajaţi cu forme legale, fie erau angajaţi cu normă de timp parţială, iar pentru aceştia nu erau declarate şi achitate contribuţiile datorate bugetului de stat;.
· Omisiunea înregistrării: Reprezentanţii societăţilor nu înregistrau în evidenţa contabilă şi nu declarau administraţiei fiscale veniturile impozabile, cauzând direct prejudiciul bugetar.
”Pentru a asigura recuperarea prejudiciului total estimat la 175 de milioane de lei, DGAF a instituit măsuri asigurătorii asupra activelor patrimoniale, conturilor bancare şi a sumelor urmăribile deţinute de platformele de ride-sharing. Aceste măsuri au fost luate pentru a preveni sustragerea sau ascunderea bunurilor”, a mai transmis instituţia citată. ANAF precizează că verificările au scos la iveală şi nerespectarea obligaţiei de a dota maşinile cu aparate de marcat electronice fiscale, deşi se încasau curse în numerar. Într-una dintre situaţiile investigate, a fost identificată o flotă de 230 de autovehicule fără case de marcat.
Banca Mondială se așteaptă la o creștere mai mică a economiei în România
l atât în 2026 cât și în 2027 creșterea PIB-ului României ar urma să fie cu 0,6 puncte procentuale mai mică decât se estima în luna iunie, 1,3% respectiv 1,9%
Economia românească va înregistra un avans de doar 0,4% în acest an, față de un nivel de 1,3% previzionat în luna iunie, conform celei mai recente analize economice pentru Europa și Asia Centrală a Băncii Mondiale, 'Locuri de muncă și prosperitate', publicate marți de instituția financiară internațională. De asemenea, atât în 2026 cât și în 2027 creșterea PIB-ului României ar urma să fie cu 0,6 puncte procentuale mai mică decât se estima în luna iunie, 1,3% respectiv 1,9%. Potrivit instituției financiare internaționale, creșterea consumului în România ar urma să încetinească până la aproximativ 1,1% în acest an, de la 5%, în medie, în perioada 2000-2024, deoarece consolidarea fiscală apasă asupra cheltuielilor, iar inflația rămâne ridicată. Banca Mondială menționează că volumul vânzărilor cu amănuntul a crescut cu doar 3,1% în perioada ianuarie-iulie a acestui an, comparativ cu aproape 9% în 2024, iar înmatriculările de autoturisme noi în România au scăzut cu 22% în prima jumătate a anului. De asemenea, Banca Mondială menționează că România, cu un deficit fiscal care a depășit 9% din PIB anul trecut, a introdus un pachet de consolidare fiscală care combină măsuri de cheltuieli, cum ar fi înghețarea salariilor și pensiilor publice, cu taxe mai mari. Potrivit estimărilor organizației, deficitul fiscal al României ar urma să scadă sub 6% din PIB până în 2026. La nivelul regiunii Europa și Asia Centrală (ECA), Banca Mondială estimează că PIB-ul regional va crește cu 2,4% în termeni reali în acest an, în scădere față de 3,7% în 2024, în principal din cauza unui ritm mai lent de expansiune în Federația Rusă. Excluzând Rusia, care reprezintă aproximativ 40% din producția regiunii, creșterea este probabil să rămână aproape neschimbată, la aproximativ 3,3% în acest an și anul viitor. 'Economiile în curs de dezvoltare din regiune trebuie să întreprindă reforme curajoase pentru a transforma reziliența într-o creștere mai puternică a productivității, cu rezultate și locuri de muncă adaptate la schimbările demografice din regiune, care valorifică avantajele sale naturale. Este important ca țările să își consolideze sectorul privat, să îmbunătățească educația și să se conecteze mai bine la nivel internațional, regional și intern, concomitent cu atragerea de capital privat. Provocarea în regiune este aceea de a crea oportunități pe piața muncii și de a transforma locurile de muncă slab calificate în locuri de muncă de calitate', a declarat vicepreședintele Băncii Mondiale pentru Europa și Asia Centrală, Antonella Bassani, într-un comunicat transmis marți.
Expert: În spațiul cibernetic suntem într-un război continuu și nu vezi inamicul venind
În spațiul cibernetic suntem într-un război continuu și, deși vorbim de milioane sau miliarde de atacuri cibernetice, nu le vedem, este o problemă de percepție și practic nu vezi inamicul venind, a declarat, marți, la Conferința de Securitate Cibernetică de la București (BCC2025), Andrea Rigoni, membru senior al Inițiativei de Securitate Transatlantică la Centrul Scowcroft pentru Strategie și Securitate al Atlantic Council. 'Reziliența e un concept esențial. În Europa avem reglementări care vorbesc despre reziliență. Dronele ne dau bătăi de cap noaptea în toată Europa. Tehnic vorbind, dronele nu sunt o amenințare majoră pentru siguranța aviației, dar sunt extrem de vizibile. Apar știri că închidem aeroporturi, iar titlurile sunt pline de scenarii apocaliptice despre ce s-ar putea întâmpla, dar ați auzit vreodată de un aeroport închis pentru că s-a descoperit echivalentul unei drone - un cod malițios, legat poate de o țară nu tocmai prietenoasă, gen Rusia sau altele? Analogia e complicată, nu? Pentru că nu avem simțurile antrenate să înțelegem domeniul digital. Nu vedem deloc spațiul digital. Vedem doar ecrane... Există un convertor digital pentru audio și video care transformă versiunea digitală a unei imagini în ceva ce ochii noștri pot percepe. Asta e o problemă mare. Pentru că, de fiecare dată când vorbim despre domeniul digital, vorbim de fapt despre o imagine analogică a lui (...) Ca să fac o analogie, în spațiul cibernetic suntem într-un război continuu. Nu o spun eu, o spun oficialii NATO. În timp ce în alte domenii suntem în faza de dinaintea conflictului, în dimensiunea digitală suntem deja în plin război', a subliniat Rigoni. În viziunea expertului, în spațiul digital vizibilitatea asupra inamicului este limitată. 'Nu-ți vezi adversarii. Nu vezi drone zburând deasupra 'aeroportului' tău. Deși ne mândrim cu cifrele - vorbim de milioane, miliarde de atacuri cibernetice - nu le vedem. Vedem doar niște numere. Asta e o problemă de percepție. Nu vezi inamicul venind. Ce vreau să spun cu această imagine e că modul în care abordăm acum securitatea cibernetică e ca și cum companiile ar fi în tranșee. Da, primesc ceva sprijin - și nu puțin - de la furnizorii de tehnologie. Primesc 'arme', senzori, informații de la guverne, imagini din satelit. Dar nu e suficient. Marea parte a efortului cade pe umerii 'soldaților' din tranșee. Spațiul cibernetic, dacă îl comparăm cu spațiul fizic, e fragmentat. Sunt milioane de tranșee. Dacă te pasionează internetul, știi că vorbim de domenii, granițe, protocoale care permit rețelelor să comunice, dar sunt toate tranșee diferite. În primul rând, nu avem simțurile care să ne ajute să înțelegem complexitatea spațiului digital. În al doilea rând, nu putem interveni direct. Știu că un inamic atacă o tranșee, pot trimite un tanc în spațiul fizic. În spațiul cibernetic, nu merge așa', a punctat Andrea Rigoni.
Strategia Gucci de vânzare rapidă pentru colecţiile lui Demna dă primele semne de succes
Gucci pare să fi găsit o formulă câştigătoare pentru relansarea brandului: noua strategie ”see now, buy now” (vezi acum, cumpără acum), aplicată primei colecţii semnate de noul designer Demna, începe să dea rezultate promiţătoare, potrivit datelor obţinute de Reuters. Colecţia, prezentată în premieră la Milano Fashion Week în septembrie, a fost promovată online înainte de debutul oficial, într-un format inspirat de lansările cinematografice. A doua zi după defilare, Gucci a pus în vânzare produsele din colecţie în zece magazine importante din lume, inclusiv pe Rodeo Drive din Los Angeles şi pe Wooster Street din New York, o mişcare rar întâlnită în industria modei de lux, unde între prezentare şi vânzare trec de obicei luni de zile. Rezultatele au fost rapide: traficul în magazinul Gucci de pe Rodeo Drive a crescut cu 53% în săptămâna de după show, iar în cel din New York cu 19%, arată datele Placer.ai. În ansamblu, vizitele în magazinele Gucci din SUA au atins cel mai înalt nivel din ultimele trei săptămâni. Succesul iniţial al lui Demna este esenţial pentru conglomeratul Kering, care încearcă să revitalizeze brandul după doi ani de declin al vânzărilor, veniturile Gucci scăzând cu 25% în ultimul trimestru raportat. Noul concept de lansare rapidă are scopul de a reconecta brandul cu publicul tânăr şi de a oferi produse la preţuri mai accesibile, precum o versiune mini a genţii Jackie, vândută cu sub 2.000 de euro, semnificativ mai ieftină decât modelele clasice. Profesorul Laure Anne Chansel, specialist în marketing de modă la EIML Paris, consideră că această strategie ”valorifică momentul de atenţie recâştigată”, după o perioadă de tranziţie.
Germania lansează un program de decarbonizare industrială de 6 miliarde de euro
Ministrul german al Economiei, Katherina Reiche, a anunţat luni un program de finanţare în valoare de 6 miliarde de euro destinat decarbonizării industriei şi care, pentru prima dată, include tehnologia de captare şi stocare a dioxidului de carbon (CCS) în cadrul contractelor naţionale pentru protejarea climei, transmite Reuters. Iniţiativa vizează sectoarele cu consum ridicat de energie, precum chimia, siderurgia, cimentul şi sticla, într-un moment în care Germania încearcă să-şi atingă obiectivele stricte de reducere a emisiilor fără a compromite competitivitatea industrială. Companiile interesate pot depune proiecte până la 1 decembrie, iar procesul de licitaţie este programat să înceapă la jumătatea anului 2026, în funcţie de aprobarea bugetului de către Parlament şi de autorizarea ajutoarelor de stat de către Uniunea Europeană. Programul extinde schema de anul trecut prin includerea tehnologiei CCS, care captează emisiile de CO2 şi le stochează în siguranţă sub pământ. Pe baza unor contracte de 15 ani, guvernul va subvenţiona costurile companiilor care trec la metode de producţie mai curate, protejându-le astfel de fluctuaţiile preţurilor la energie şi carbon. Contractele vor fi atribuite prin licitaţii competitive, prioritate având proiectele care necesită cea mai mică subvenţie per tonă de CO2 economisită. În schimb, firmele selectate vor trebui să respecte obiective clare de reducere a emisiilor.
ChatGPT poate trimite comenzi către alte aplicaţii
OpenAI a lansat un set de instrumente SDK pentru dezvoltatorii terţi, care permite apelarea altor aplicaţii direct din ChatGPT. Decizia ar putea fi începutul unei noi ere pentru ChatGPT, care ar putea fi folosit ca un instrument central de control, integrat cu diverse alte aplicaţii. Pentru început, integrarea are în vedere un număr limitat de aplicaţii, printre care se numără Booking.com, Canva, Coursera, Expedia, Figma, Spotify şi Zillow. Integrarea funcţionează prin comenzi scrise obişnuite, cu diferenţa că acestea pot fi adresate aplicaţiilor terţe, prin simplă menţionare a acestora, urmată de acordarea accesului. Spre exemplu, utilizatorul poate întreba Booking.com despre o cazare care să corespundă anumitor criterii, iar pentru Spotify poate comanda generarea unei liste de melodii potrivite pentru o anume stare de spirit. OpenAI promite că va adăuga în curând suport pentru mai multe aplicaţii, dintre care se vor număra DoorDash, OpenTable, Target şi Uber.
Vânzările BYD în Marea Britanie au crescut de aproape nouă ori
Producătorul chinez de automobile electrice BYD a vândut 11.271 de maşini în Marea Britanie în luna septembrie, o creştere de aproape nouă ori faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor publicate luni de companie, transmite CNBC. Astfel, cu peste 35.000 de vehicule vândute de la începutul anului, Regatul Unit devine cea mai mare piaţă a BYD din afara Chinei, cu o cotă de piaţă de 2,2%. Succesul BYD pe piaţa britanică se datorează în principal preţurilor mai accesibile comparativ cu alţi producători de vehicule electrice. Modelul BYD Dolphin are un preţ de pornire de puţin peste 26.000 de lire sterline (aproximativ 34.900 de dolari), considerabil sub preţul unui Tesla Model 3, care costă în jur de 40.000 de lire. Modelele hibride SEAL U DM-i şi electrice SEALION 7 s-au numărat printre cele mai populare în rândul clienţilor britanici. Compania a deschis luna trecută şi o fabrică de baterii în Marea Britanie, destinată în principal serviciilor pentru autobuze electrice.
Procurorii francezi anchetează Siri, asistentul vocal al Apple
Parchetul din Paris a deschis o anchetă privind asistentul vocal Siri al companiei Apple, în urma unei plângeri depuse de un cercetător în tehnologie care acuză gigantul american de colectare ilegală de date, au anunţat luni autorităţile franceze, transmite Reuters. Investigaţia, dezvăluită iniţial de publicaţia Politico, a fost încredinţată unei unităţi de poliţie specializate în criminalitate informatică. Plângerea a fost depusă de Liga Franceză pentru Drepturile Omului (LDH) şi are la bază acuzaţiile cercetătorului Thomas Le Bonniec, care susţine că Apple ar fi colectat, înregistrat şi analizat conversaţiile utilizatorilor cu Siri fără consimţământul acestora. ”Deschiderea unei anchete penale transmite un mesaj clar: drepturile fundamentale contează şi există organizaţii şi persoane hotărâte să le apere”, a declarat Le Bonniec pentru Reuters.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
