MOZAIC ŞTIRI ECONOMICE:
LAPAR: Nu avem lucrători în agricultură deoarece România a ajuns să acorde ajutoare sociale de 10 miliarde de euro
Președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurențiu Baciu, a declarat ieri că fermierii din România nu mai găsesc forță de muncă deoarece oamenii sunt încurajați să nu muncească și să stea acasă de ajutoarele sociale prea mari, care au ajuns în total în România la 10 miliarde de euro pe an. Criza de forță de muncă este una dintre problemele cele mai grave cu care se confruntă în prezent fermierii, potrivit reprezentanților agricultorilor. “O problemă din agricultură este faptul că nu mai avem forță de muncă. Nu mai găsești un om care să vină să-ți dea cu o mătura prin curte. (...) România a a ajuns să dețină un record în ceea ce privește ajutoarele sociale. Ajutoare sociale care au ajuns la niște cifre, dacă nu ar fi scrise de INS am spune că fabulăm”, a spus Baciu, la o conferință organizată de LAPAR. Potrivit șefului LAPAR, România acordă ajutoare sociale în valoare de 10 miliarde de euro într-un an, în condițiile în care România are 20 de milioane de locuitori și un produs intern brut (PIB) de circa 170 miliarde euro în 2016, în timp ce Germania ar acorda ajutoare sociale mult mai mici, la o populație de peste 80 de milioane de locuitori și o valoare a PIB de peste 3.000 miliarde euro. “Și ne place să ne uităm peste gard. Aceia sunt puși la muncă (…) Băieții deștepți care nu vor sa iasă la muncă, mai nou își iau scutiri medicale că nu au voie sa muncească”, a menționat Baciu Potrivit șefilor de asociații agricole, satele românești s-au umplut de pensionari pe caz de boală care stau degeaba. “Este un lucru dureros. Auzim vorbindu-se despre renașterea și dezvoltarea satului romaneasc. Cu cine? Cu ajutoarele sociale? Credeați că se poate dezvolta satul cu 5 euro în plus pe hectar? Până nu creezi posibilitatea agentului economic să dezvolte locuri de muncă, nu rezolvi nimic”, a mai spus președintele LAPAR.
Curtea de Conturi va putea desfășura activități de îndrumare și consiliere
Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi care prevede îmbogățirea rolului asumat în prezent de către instituție cu acela de prevenire a neregulilor prin desfășurarea de activități de îndrumare și consiliere a entităților publice supuse controlului a trecut tacit marți, de Camera Deputaților, data limită pentru dezbatere și vot final fiind 16 mai. Potrivit inițiativei, funcția de control presupune și desfășurarea de activități de îndrumare și consiliere metodologică menite să asigure respectarea legii și a procedurilor privind formarea, administrarea și utilizarea fondurilor publice. „Curtea de Conturi desfășoară activități de îndrumare și consiliere metodologică asupra modului de formare, administrare și utilizare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public în conformitate cu principiile legalității, clarității, coerenței, stabilității și predictibilității”, se arată în textul inițiativei. De asemenea, entitățile supuse controlului pot transmite în scris Curții de Conturi solicitări de informații, precizări metodologice și clarificări. În termen de 30 de zile de la primirea solicitării, Curtea de Conturi emite o opinie, iar entitatea audiată poate formula contestație scrisă și motivată în termen de 10 zile. Propunerea legislativă mai prevede că instanța judecătorească specializată se pronunță asupra contestației în termen de 10 zile de la data înregistrării, menținând ori anulând în tot sau în parte opinia Curții de Conturi. Potrivit inițiativei, Autoritatea de Audit efectuează activități de îndrumare și consiliere metodologică asupra modului de gestionare și implementare a fondurilor comunitare nerambursabile, la solicitarea structurilor responsabile pentru managementul fondurilor. „Încălcarea de către auditorii publici externi, cu vinovăție, a îndatoririlor de serviciu sau depășirea mandatului lor în exercitarea atribuțiilor, atrage răspunderea patrimonială, disciplinară, contravențională, civilă sau penală”, mai prevede inițiativa.
Fermier: Dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole trebuie reglementat mai strict
Dreptul de proprietate asupra terenurilor și utilizarea terenurilor trebuie să se supună unor reglementări mai stricte în România, deoarece terenurile reprezintă resurse limitate, a declarat ieri, în cadrul unei conferințe organizată de Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), fermierul Adrian Mocanu, care susține că, din studiile sale, 40% din suprafata țării este controlată de străini. “Nu avem date concrete, dar din studiile mele reiese că undeva la 40% din suprafata de țării este controlată de firme și persoane altele decât române. Terenul nu reprezintă o marfă comercială care poate fi fabricată în cantități oricât de mari. Terenurile reprezintă o sursă finită, motiv pentru care nu ar trebuie să se supună normelor pieței. Dreptul de proprietate asupra terenurilor și utilizarea terenurilor trebuie să se supună unor reglementări mai stricte”, a afirmat Mocanu. Potrivit fermierului, prevenirea speculei cu terenuri, garantarea că terenurile sunt exploate de proprietarii lor și menținerea unei populație rurale nu se pot realiza decât prin autorizarea prealabilă, obligația de exploata terenurile proprii, calificări generale pentru activitatea în agricultură, cerințe privind resedința proprietarilor, interdicția de a vinde persoanelor juridice, privilegii acordate producătorilor locali și condiții de reciprocitate. "Alte țări reușesc să facă foarte bine acest lucru. Și am să vă dau un exemplu: Franța. Dacă vreau să vând o societate cu 100 de hectare, trebuie să ma adresez Autorității de Amenajarea Teritoriului, care va stabili cui voi vinde și la ce preț. Deci vedeți cât de departe a mers legislația Franței. (...) Mai mult, în Germania oricine poate cumpăra, dar și acolo există un organism care reglementează piața funciară. Există o lege de vânzare a terenurilor agricole care prevede ca fiecare tranzacție nu trebuie să depășească o anumită valoare", a completat Mocanu. În cadrul aceleiași conferințe, președintele LAPAR, Laurențiu Baciu i-a transmis ministrului Agriculturii, Petre Daea, că acesta are datoria că în mandatul său să rezolve problema vânzării terenurilor.
Parlamentul a respins definitiv legea care permitea autorizarea tacită a construcțiilor
Camera Deputaților a respins, marți, proiectul de lege depus în 2009 de trei deputați PSD, PDL și PNL, care permitea aprobarea tacită a construcțiilor în cazul în care autoritățile locale nu emit în termen de 30 de zile actul de autorizare, după ce Curtea Constituțională a declarat legea neconstituțională în 2011. Proiectul a stat 8 ani în dezbateri, deputații dorind, în mai multe rânduri, să îl aprobe, în pofida deciziei CCR. Proiectul a fost depus în 2009 de către deputații Vasile Gherasim (PDL), Mircea Dușa (PSD) și Relu Fenechiu (PNL) și prevedea că, dacă în termen de 30 de zile de la o solicitare de aprobare a unei construcții, autoritățile locale nu oferă autorizația necesară, se consideră avizată tacit, iar lucrarea poate demara. Inițiatorii susțineau că în acest fel se vor evita blocajele în construcții provocate de birocrația excesivă. Senatul a respins propunerea, în 2009, ca primă Cameră sesizată, însă deputații au aprobat-o la finalul acelui an. Președintele de atunci, Traian Băsescu, a solicitat reexaminarea legi, atrăgând atenția asupra consecințelor periculoase ale unui astfel de proiect, care ar permite lucrări ilegale sau cu risc pentru populație să fie întreprinse. Senatul a ignorat cererea de reexaminare, aprobând legea în 2010, iar în 2011 a trecut și de Camera Deputaților. În 2011, Băsescu a cerut Curții Constituționale să se pronunțe asupra proiectului, judecătorii luând decizia de a declara legea neconstituțională în integralitate. După doi ani de la decizie, Senatul a decis, ca urmare a neconstituționalității, să respingă proiectul, însă în Camera Deputaților, începând cu 2013, au reapărut discuții privind aprobarea proiectului, fiind adoptate amendamente care majorau termenul de adoptare tacită de la 30 la 45 de zile. Între 2013 și 2015, deputații din Comisiile juridice și de administrație au discutat în mai multe rânduri proiectul, consensul fiind de adoptare cu amendamente, în pofida criticii de neconstituționalitate în integralitate. Guvernul a transmis în două rânduri puncte de vedere negative la adresa proiectului. Abia în mai 2017 deputații din cele două comisii au căzut de acord asupra respingerii proiectului în totalitate, după 8 ani de dispute și controverse asupra aprobării tacite a autorizațiilor de construcție
Activitatea din industria românească a încetinit în aprilie
Activitatea industrială a încetinit în aprilie, după vârful înregistrat în martie, când producția a atins un nivel maxim al ultimelor 12 luni, dar indicatorii rămân la niveluri considerate pozitive, arată barometrul industrial realizat de IRSOP și SNSPA, transmis News.ro. Industria este un sector-cheie al economiei românești, cu o contribuție de circa 23% la formarea produsului intern brut (PIB). Astfel, indicatorul pentru volumul producției a scăzut de la 64 de puncte, în martie, la 57 de puncte în aprilie. În ciuda scăderii, indicatorul rămâne semnificativ peste pragul de 50 de puncte, care desparte expansiunea de contracție, și este explicată mai degrabă prin nivelul excepțional atins în luna precedentă, punctează autorii studiului. "Este destul de clar că luna martie a fost o lună foarte bună, dar ieșită din comun. Interesant este și faptul că s-a repetat aproape matematic tiparul din martie-aprilie 2016, în sensul unei accelerări puternice în martie și o „pierdere a suflului” în aprilie", arată studiul. Indicatorul pentru numărul de angajați a crescut de la 48 puncte în martie la 54 puncte în aprilie, însă cei mai mulți indicatori au scăzut. "Deși activitatea din industrie rămâne în zona de creștere, totuși 72,7% din indicatorii măsurați de Barometru au căzut în aprilie, față de martie, în timp ce restul indicatorilor au crescut. Pe termen scurt, volatilitatea și incertitudinea în industrie par să persisteă", menționează autorii studiului.
Consiliul Concurenței analizează fuziunea Weatherford cu Schlumberger
Consiliul Concurenței a anunțat ieri că analizează crearea unor companii comune de către grupurile Weatherford și Schlumberge, două multinaționale din domeniul petrolier, care vor opera pe piețele din Statele Unite și Canada. "Weatherford va contribui cu portofoliul său de servicii de finalizare multifază a forajelor (multistage completions), cu capacitățile regionale de producție și cu lanțul său de aprovizionare, iar Schlumberger va transfera accesul la tehnologiile sale de suprafață și de foraj, la procesele sale operaționale eficiente și la fluxul avansat de activitate de geo-inginerie", a precizat autoritatea de concurență. Weatherford este o companie multinațională care oferă echipamente și servicii folosite în foraj, evaluare, finalizare a forajelor, producție și intervenție asupra puțurilor de petrol și gaze naturale. Compania Schlumberger oferă tehnologie, soluții informative și management integrat al proiectului pentru clienții din sectorul petrolului și gazelor naturale, fiind specializată mai ales în evaluarea zăcămintelor, servicii de foraj, producție și alte tehnologii de foraj și în legătură cu zăcămintele, în plus față de activitatea grupului Cameron.
Grindeanu ironizează avertismentul UE privind obiectivul bugetar
Premierul Sorin Grindeanu a afirmat, ieri, la Parlament, referitor la avertismentul venit de la Comisia Europeană cu privire la obiectivul bugetar pe termen mediu al României, că anul trecut ”nu s-a auzit despre aceste temeri legate de depășiri”. Atât prim-ministrul cât și liderul PSD, Liviu Dragnea, au precizat că este posibil ca România să transmită un răspuns Comisiei Europene privind acest avertisment. ”Anul trecut, liniște. Nu am auzit nici eu, nici românii n-au auzit de aceste temeri legate de depășiri și uite că s-au depășit. S-a depășit acest deficit fără a se întâmpla investiții majore, a începe proiecte majore în România și acesta este un lucru extrem de grav”, a declarat premierul Sorin Grindeanu. La rândul său, președintele PSD, Liviu Dragnea, a spus că aceste semnale date de Comisia Europeană sunt ”profund incorecte”. ”Când state mari au sărit peste deficitul de 3% nu a fost nicio reacție de la Comisia Europeană. În România, când nici măcar nu se pune problema să depășim deficitul de 3%, ne tot arată cartonașe galbene sau ne atenționează. Programul de guvernare va fi pus în practică, deficitul nu va fi depășit, în schimb vrem să fim lăsați să dezvoltăm România. Toate aceste semnale care sunt date, bazate pe nu știu ce, din punctul meu de vedere sunt profund incorecte - cele care vin de la Comisia Europeană. Nu cred că așa trebuie procedat cu un stat membru chiar dacă este vorba de România”, a subliniat Dragnea.
