Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE:Vânzările online de Thanksgiving și Black Friday au atins un nivel record

Ziarul de Vrancea
27 nov 2017 313 vizualizări

Vânzările online de Thanksgiving și Black Friday din Statele Unite au crescut cu 17,9% față de anul trecut, și au atins un nivel record de 7,9 miliarde de dolari. Astfel, cumpărătorii au profitat de discounturile generoase pentru a face achiziții prin intermediul dispozitivelor mobile, semnalând un început bun al sezonului cumpărătorilor pentru sărbătorile de iarnă, potrivit firmelor de analiză a pieței de retail, transmite Reuters.

Adobe Analytics, care evaluează tranzacțiile efectuate de cei mai mari 100 de operatori de comerț electronic din Statele Unite, estimează că de Cyber Monday ar putea avea loc tranzacții online în valoare de 6,6 miliarde de dolari, cele mai mari efectuate într-o singură zi din istoria cumpărăturilor online din SUA. Înainte de weekendul care marchează anual deputul sezonului cumpărăturilor de sărbători, retailerii tradiționali au investit masiv pentru îmbunătățirea site-urilor lor și pentru a oferi un numar mai mare de opțiuni pentru livrarea produselor, anticipând un declin al numărului de cumpărători în magazinele tradiționale. Între cele mai căutate produse au fost televizoarele, laptopurile și consolele pentru jocuri, în special PlayStation 4, conform firmelor de analiză și de consultanță.

Majorarea salariului minim la 1.900 de lei va fi adoptată săptămâna aceasta

u “motivul amânării acestei Hotărâri de Guvern nu a fost altul decât că ea trebuie să stea o anumită perioadă de timp pe site pentru dezbateri”, arată ministrul Muncii

Executivul va aproba în ședința din această săptămână Hotărârea de Guvern prin care salariul minim va fi majorat la 1.900 de lei, a susținut, luni, ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu. Cu prilejul unor declarații de presă, ea a fost întrebată dacă Guvernul va aproba măsura în ședința programată săptămâna aceasta.  "Da, obligatoriu. În același timp cu bugetul, vom avea această Hotărâre de Guvern referitoare la salariul minim, care rămâne la 1.900 de lei, așa cum s-a stabilit, pentru că este vorba și de întoarcerea sarcinii fiscale. Motivul amânării acestei Hotărâri de Guvern nu a fost altul decât că ea trebuie să stea o anumită perioadă de timp pe site pentru dezbateri. S-a cerut transparență și s-au efectuat mai multe etape în acest sens. Deci da, va fi", a susținut Vasilescu.  În ceea ce privește programarea unei dezbateri a bugetului în aceeași ședință, ea spus că ministrul Finanțelor, Ionuț Mișa, este cel care trebuie să răspundă la această întrebare.  "Chiar nu știu mai multe amănunte, știu că s-a discutat bugetul cu Ministerul Muncii și nu avem niciun fel de problemă cu pensiile și salariile anul viitor", a dat asigurări Vasilescu.  Hotărârea Guvernului pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată ar fi trebuit aprobat în ședința de Guvern din 8 noiembrie, însă, potrivit unor surse oficiale, a fost retras de pe ordinea de zi pentru că trebuia discutat în Consiliul Economic și Social (CES), iar pentru acest lucru trebuia să stea o anumită perioadă în dezbatere publică.  Ministerul Muncii a postat proiectul privind majorarea salariului minim la 1.900 de lei pe pagina sa de internet în data de 26 octombrie și a așteptat propuneri, sugestii și opinii cu privire la acesta până pe 4 noiembrie.  Conform notei de fundamentare, prin acest proiect de Hotărâre a Guvernului se propune ca salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată să fie majorat la 1.900 lei lunar începând cu data de 1 ianuarie 2018, pentru un program complet de lucru de 166,666 ore în medie pe lună, ceea ce reprezintă o creștere de 31,03% față de luna decembrie 2017. "Încheierea unui contract individual de muncă cu stabilirea unui salariu de bază mai mic decât cel prevăzut în prezentul proiect de Hotărâre de Guvern constituie contravenție și se sancționează cu amendă contravențională de la 300 de lei la 2.000 de lei, fiind distinctă de cea prevăzută de Codul Muncii. Constatarea contravențiilor și aplicarea amenzilor se realizează de către inspectorii de muncă", se precizează în nota de fundamentare.

Majoritatea europenilor preferă să facă plăți în numerar

Plățile în numerar continuă să dețină supremația în Europa, chiar dacă monedele digitale se află în centrul atenției în ultima perioadă, potrivit unui studiu realizat de Banca Centrală Europeană (BCE), transmite Bloomberg. Plățile în numerar au reprezentat în 2016 aproximativ 79% din plățile efectuate în zona euro, se arată în studiu. În plus, aproape un sfert dintre persoanele participante la acercetare au declarat că păstrează o parte din bani în casă, din precauție, iar 20% au spus că au deținut o bancnotă de valoare mare, de 200 de euro sau de 500 de euro, cu un an înainte de efectuarea studiului. ”Rezultatul sondajului pune sub semnl întrebării percepția că numerarul este înlocuit rapid de alte forme de plată”, potrivit BCE. Situația diferă în rândul celor 19 state membre ale zonei euro. Plățile în numerar domină în sudul Europei, în Germania, Austria și Slovenia, unde reprezintă 80% din totalul tranzacțiilor efectuate la punctele de vânzare. Ponderea plăților în numerar scade la 45%-54% în Olanda, Estonia și Finlanda. Cercetarea mai arată că mulți oameni nu își cunosc cu adevărat propriile obiceiuri de plată. Întrebați cum preferă să plătească, o mare parte dintre respondenți au spus că preferă plățile cu cardul, nu în numerar. Asta pentru că aproape două treimi dintre tranzacții sunt de sub 15 euro. Cumpărarea de cafea și de bilete de loterie nu rămân atât de mult în memorie ca achiziția, de exemplu, a unei perechi de pantofi. Majoritatea oamenilor tind să țină minte doar  plățile de valoare mai mare, pe care le fac mai rar, și tind să uite cât de des fac plăți mici, zilnice. Experiența unora dintre țări arată cum se pot schimba lucrurile. În timp ce plățile cu carduri contactless au reprezentat în 2016 numai 1% din plățile efectuate în zona euro, ponderea este de aproape 10% în Olanda. Autorii studiului spun că valoarea mică a plăților contactless – 81% din tranzacții sunt de sub 25 de euro, dau tehnologiei un mare potențial. Acest fapt poate avea un impact semnificativ asupra utlmizării numerarului în plățile de valoare mică.

Restanțele la creditele în lei au scăzut cu 2,3%, în octombrie

Valoarea totală a creditelor restante în lei ale populației și firmelor, înregistrată în luna octombrie 2017, se cifrează la 5,513 miliarde de lei, în scădere cu 2,3% față de suma raportată în septembrie, iar restanțele la creditele în valută au urcat ușor, cu 0,11%, la 6,909 miliarde de lei (echivalent), conform unui raport al Băncii Naționale a României (BNR). Totalul creditelor în lei atingea, în octombrie, 143,93 miliarde de lei (cu 0,6% peste valoarea din luna precedentă), din care 61,76 miliarde de lei erau sume contractate de agenții economici și 78,29 miliarde de lei împrumuturi efectuate de populație.  Creditele în valută totalizau 92,4 miliarde echivalent lei în octombrie 2017 (cu 1,02% mai puțin față de septembrie 2017), din care 46,99 miliarde de lei împrumuturi contractate de agenții economici și 42,28 miliarde de lei credite luate de populație.  Bucureștenii aveau, la finele lunii octombrie, credite în lei restante în sumă de 1,721 miliarde de lei și în valută de 2,8 miliarde de lei (echivalent). Totalul creditelor în lei contractate în Capitală ajungea la 50,636 miliarde lei, iar al celor în valută la 44,284 miliarde de lei.

Patru din cinci adolescenți români au fost hărțuiți pe internet

Patru din cinci adolescenți cu vârsta sub 18 ani din România au declarat că au fost ținta hărțuirilor în mediul online, iar principalele arme de atac folosite pe internet pentru a agresa victimele se leagă de înfățișare și felul în care se îmbracă, arată un studiu publicat luni de producătorul român de soluții de securitate cibernetică Bitdefender.  Alte motive frecvente pentru care tinerii sunt hărțuiți sunt hobby-urile și preocupările de zi cu zi (30%), situația materială a familiei din care provin (13%), rezultatele de la școală (12%) și orientarea sexuală (8%), potrivit studiului. ”Două treimi dintre cei hărțuiți nu au povestit nimănui despre incident, tinerii invocând motive precum teama, lipsa de încredere că ar putea schimba ceva sau faptul că nu au crezut că e necesar să implice și alte persoane, deși au fost afectați în mod direct de agresiune”, se arată în comunicat. Cele mai populare rețele de socializare unde are loc fenomenul de cyberbullying sunt Facebook, Messenger și, la mare distanță, Instagram. Totodată, mijloacele de propagare a fenomenului cel mai des folosite sunt mesajele de amenințare și cele negative primite în canalul privat, urmate de comentarii negative la fotografii și furt de identitate. ”Potrivit studiului, 65% dintre tineri admit că au fost direct marcați de hărțuirea suferită online și au observat inclusiv schimbări comportamentale involuntare ce au urmat agresiunii. Cei mai mulți afirmă că incidentele de acest fel le-au scăzut încrederea în sine și i-au determinat să se izoleze de ceilalți. Mai puțini, dar nu de neglijat, sunt cei care au afirmat că au intrat în depresie (20%) sau au compensat lipsa prietenilor din mediul online prin consum de alcool sau droguri (5%)”, se arată în studiu. În plus, 84% dintre respondenți spun că au asistat la un astfel de atac, fără să fie agresori sau victime, însă doar 36% au intervenit în conflictul dintre cele două părți. Deși majoritatea ar fi dorit să ia partea celui atacat, cei mai mulți devin indiferenți sau chiar agresori de teama de a nu fi atacați la rândul lor. ”Cyberbullyingul este unul dintre acele fenomene de masă insidioase în fața căruia nu există strategii de apărare optime. În ciuda amploarei, gravitatea acestuia scapă de multe ori atenției publice. Tinerii învață din proprie experiență cum arată ura celorlalți față de ei, iar numărul victimelor poate fi chiar mai mare căci persoanele cele mai traumatizate refuză de multe ori să recunoască, uneori chiar față de sine, ceea ce li s-a întâmplat. Adolescenții încep viața crezând că societatea reprezintă un spațiu al urii îndreptate împotriva lor, iar efectele psihologice și sociale sunt severe și de lungă durată”, a declarat lector univ. dr. Nansi Lungu, analist comportamental la Bitdefender.

Euro coboară spre 4,64 lei, în linie cu tendința regională

Banca Națională a României (BNR) a anunțat ieri un curs de referință de 4,6431 lei/euro, în scădere cu 0,23% față de nivelul atins vineri, în linie cu tendința regională. Vineri, euro a atins nivelul de 4,6536 lei.  Leul s-a apreciat luni, în raport cu euro, în linie cu tendința regională. Alte monede din regiune, precum zlotul polonez, forintul maghiar și coroana cehă, s-au apreciat în fața euro. Dolarul american, cotat indirect în piața românească prin raportare la paritatea euro/dolar, s-a depreciat de la 3,9215 lei la 3,8897 lei. Cursul francului elvețian a scăzut de la 3,9971 lei la 3,9629 lei.

Companiile din Japonia se confruntă cu cel mai grav deficit de forță de muncă

Companiile japoneze caută intens muncitori în întreaga țară și oferă contracte atractive, pe perioadă nedeterminată, în încercarea de a depăși cel mai grav deficit de forță de muncă din ultimii 40 de ani, relatează Financial Times. În ultimele zile, companii dintr-o serie de sectoare economice, de la industria auto la sectorul asistenței acordate vârstinicilor, au avertizat că lipsa de personal începe să le afecteze activitățile. Dificultățile de a găsi angajați reflectă declinul populației și soliditatea economiei japoneze, după cinci ani de stimulente oferite de guvernul condus de premierul Shinzo Abe. ”Întârzierea proiectelor de construcții devine o problemă cronică”, a afirmat Motohiro Nagashima, președintele Toli Corporation, unul dintre cei mai mari producători de sisteme de acoperire pentru pardoseli din Japonia. La anunțarea rezultatelor din primul semestru, el a spus că vânzările companiei au scăzut cu 1%, în locul unei creșteri anticipate de 2%, din cauza deficitului extins de muncitori în sectorul construcțiilor, care întârzie proiectele de construcție a birourilor și spațiilor comerciale din zona Tokyo.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.