MOZAIC ŞTIRI ECONOMICE:STUDIU: Mai mult de jumătate dintre români doresc să lucreze în altă țară
Circa 55% dintre români și-au exprimat dorința de a lucra în străinătate, iar cei mai mulți dintre respondenții români care și-ar dori să lucreze într-o altă țară au sub 30 de ani și au studii superioare, conform unui studiu realizat la nivel internațional de către Bestjobs și The Boston Consulting Group.
Astfel, România se află pe același palier cu state precum Austria, Germania, Italia, Irlanda, Belgia sau Danemarca în ceea ce privește dorința de mobilitate a forței de muncă, între 50% și 60% dintre respondenți.“În ceea ce privește top 10 țări unde și-ar dori să lucreze, românii au ales state precum Germania, Marea Britanie, Franța, Elveția, Statele Unite, Canada, Austria, Spania, Belgia și Italia. În același timp, România a fost și ea nominalizată în top 5 state în care și-ar dori să lucreze respondenții din Israel, Coreea de Sud, Italia, Turcia, Ghana, Nigeria, Egipt, Norvegia, Grecia sau Qatar”, se arată în comunicat.La nivel global, topul celor mai atractive țări în care candidații ar dori să lucreze este condus de Statele Unite ale Americii, Germania, Canada, Australia și Marea Britanie.Printre cele mai importante motive pentru care românii ar alege să lucreze într-o altă țară se numără dorința de a avea un trai mai bun, instabilitatea politică din România, accesul la servicii guvernamentale și sociale mai bune și oportunități mai bune de carieră, potrivit studiului. “Observăm că în multe state din Europa Centrală și de Est disponibilitatea de relocare a candidaților a scăzut semnificativ în ultimii ani, pe fondul îmbunătățirii condițiilor economice. Și totuși, în țări precum România, climatul politic și social reușește să influențeze tot mai mult decizia de mobilitate a forței de muncă, în contextul în care angajații își doresc nu doar siguranță financiară, ci și un mediu stabil și predictibil în care să trăiască”, a declarat Clients Manager în cadrul Bestjobs, Mădălina Dan.
ANALIZĂ: Piața berii ar putea depăși pragul de 4 miliarde lei în acest an
Piața berii a crescut în ultimii cinci ani cu aproape 20%, iar în acest an ar putea depăși pragul de 4 miliarde lei (870 milioane euro), în contextul în care apetitul românilor pentru bere este tot mai mare de la an la an, pe fondul creșterii nivelului de trai, a dezvoltării ofertei și a investițiilor masive în publicitate, arată o analiză realizată de KeysFin. Totodată, 87% din piață este controlată de trei companii, toate cu acționariat străin.La finalul anului trecut, pe piața din Romania activau 47 de producători de bere, un număr dublu față de acum cinci ani. În ultimii cinci ani, veniturile din vânzări la nivelul întregului sector au crescut cu 624,2 milioane lei, ajungând în 2017 la o valoare de 3,97 miliarde lei. Potrivit analiștilor de la KeysFin, evoluția semnificativă a pieței se explică în primul rând prin dezvoltarea unei oferte cât mai variate. “Ultimii ani au adus modificări în comportamentul de consum al românilor, care caută în prezent tot mai mult berea de calitate, varietatea, sunt interesați de alternative. Pentru a răspunde acestor cerințe pe piață au apărut tot mai multe start-up-uri, care vizează segmente de nișă, în special în zona premium”, au declarat aceștia.
Totodată, companiile și-au optimizat semnificativ operațiunile, dovadă că rezultatul net a crescut de 7,5 ori în 2017 față de 2013, pierderea netă s-a diminuat cu 83%, iar productivitatea la nivel de angajat a crescut cu 17%.“Interesant este și faptul că perioada medie de plată a datoriilor (DPO) a scăzut cu 32,3% (de la 169 zile la 114 zile), ceea ce inseamnă că firmele își plătesc furnizorii semnificativ mai repede decât în urmă cu 6 ani”, se arată în comunicat.Totodată, 87% din piață este concentrată în mâinile a numai trei companii, toate cu acționariat străin.Liderul în acest sector, conform datelor de la Ministerul Finanțelor, este Ursus Breweries, care deține, printre altele, mărcile Timișoreana, Ursus, Grolsch, Peroni Nastro Azzurro, Pilsner Urquell, Ciucaș, Stejar, Azuga. Compania, parte a grupului japonez Asahi Breweries, a realizat în 2017 o cifră de afaceri de 1,7 miliarde lei, ajungând la o cotă de piață de 43%.Pe locul secund se află Heineken România, firmă olandeză care vinde în România mărcile Heineken, Desperados, Ciuc, Golden Brau, Bucegi, Neumarkt, Harghita, Hațegana, Silva, Gambrinus, Affligem, Edelweiss, Birra Moretti, Amstel, și care a realizat anul trecut afaceri de 1,16 miliarde lei, aferentă unei cote de piață de 29%.Top 3 este completat de Bergenbier, cu afaceri de 599,2 milioane lei în 2017 și o cotă de piață de 15%. Compania, controlată de olandezii de la Molson Coors Netherlands, vinde în România brandurile Bergenbier, Staropramen, Stella Artois, Beck's, Noroc, Corona, Lowenbrau.Pe locul 4 se află United Romanian Breweries Bereprod (Tuborg, Carlsberg, Skol, Holsten, Guiness), cu afaceri de 392,4 milioane de lei.În total, principalii 10 jucători din piață au realizat, anul trecut, afaceri de 3,9 miliarde de lei, reprezentând 99,87 % din total.
Indicele Robor la trei luni a scăzut la 3,40%
Indicele Robor la trei luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a scăzut la 3,40%, potrivit datelor publicate luni de Banca Națională a României (BNR). Robor la trei luni este indicatorul principal în funcție de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei. Vineri, acesta a stagnat la 3,47%.Luni, 30 iulie, indicele a urcat la 3,47%, cel mai mare nivel din 24 februarie 2014, când a fost 3,55%. Totodată, indicele Robor la șase luni a scăzut luni la 3,49%. Vineri, acesta a stagnat la 3,53%. Luni, 30 iulie, acest indice a crescut la 3,53%, cel mai mare nivel din 5 martie 2014, când a fost 3,61%.
FMI: Ezitarea Germaniei de a reduce excedentul extern contribuie la tensiunile comerciale
Ezitarea Germaniei de a reduce excedentul extern contribuie la tensiunile comerciale și amplifică riscurile care pot submina stabilitatea financiară globală, a declarat Maury Obstfeld, economist șef la Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite Reuters.“În țările care au surplusuri ale contului curent, cum este Germania, vedem măsuri ezitante pentru contracararea excedentului, în cel mai bun caz”, a scris Obstfeld într-un comentariu publicat luni în cotidianul german Die Welt.FMI și Comisia Europeană au cerut de mult timp Germaniei să stimuleze cererea internă prin majorarea salariilor și a investițiilor, pentru a reduce dezechilibrele economice globale. După alegerile prezidențiale din SUA din 2016, președintele Trump a criticat în repetate rânduri forța exporturilor germane.Obstfeld a spus că țări precum Statele Unite, la care balanța contului curent extern este prea scăzută, ar trebui să își reducă deficitele bugetare, să încurajeze populația să economisească mai mult și să își normalizeze treptat politica monetară.Țările în care balanța contului curent este prea mare, cum este Germania, ar trebui să crească cheltuielile guvernamentale, de exemplu prin investiții în infrastructură sau digitalizare, astfel încât companiile să investească mai mult pe piața internă în loc să caute oportunități în străinătate.
BNR explică menținerea dobânzii: Rata anuală a inflației și-a stopat creșterea în luna iunie
Banca Națională a României (BNR) a anunțat luni că decizia privind menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50% pe an a fost luată în contextul în care rata anuală a inflației și-a stopat creșterea în luna iunie.Rata anuală a inflației și-a stopat creșterea în luna iunie, rămânând la nivelul de 5,4%, deasupra intervalului de variație al țintei de inflație.“Stagnarea a avut loc în condițiile în care accelerarea creșterii în termeni anuali a prețului combustibililor și a prețurilor legumelor și fructelor a fost compensată ca impact de scăderea dinamicii prețului produselor din tutun și încetinirea ușoară a inflației de bază”, se arată în comunicat.Reprezentanții BNR au subliniat că rata anuală a inflației CORE 2 ajustat (care elimină din calculul inflației prețurile administrate, volatile, ale produselor din tutun și ale băuturilor alcoolice, prețuri asupra cărora influența politicii monetare este puțin semnificativă sau nulă) a continuat să scadă ușor, până la 2,9% în luna iunie, de la 2,99% în luna anterioară și 3,05% în luna martie.“Decelerarea a fost indusă de segmentul produselor alimentare procesate și de cel al serviciilor, în principal sub influența dinamicii prețurilor internaționale ale unor produse agroalimentare și a evoluției cursului de schimb al leului în raport cu euro”, se arată în comunicat.În plus, cele mai recente date statistice arată o încetinire a creșterii anuale a producției industriale în perioada aprilie-mai comparativ cu primul trimestru din 2018, concomitent însă cu sporirea semnificativă a dinamicii comenzilor noi în industria prelucrătoare.“Lucrările din construcții au continuat să scadă în termeni anuali, pe seama segmentului construcțiilor rezidențiale, în timp ce activitatea din comerț și a menținut dinamica robustă. Deficitul de cont curent și-a temperat considerabil adâncirea în raport cu perioada similară a anului trecut. În același timp, variația anuală a costurilor salariale unitare din industrie a urcat în luna mai (la Â8,6%, în creștere cu 2,4 puncte procentuale comparativ cu luna aprilie), pe fondul încetinirii ritmului de creștere a productivității muncii”, se arată în comunicat.În plus, creditul acordat sectorului privat și-a reaccelerat creșterea în iunie, la 6,8%, de la 6,4% în luna mai, pe seama creditului acordat populației, dar mai ales a creditului acordat societăților nefinanciare.În ședința de luni, consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat raportul asupra inflației, ediția august 2018.“Noul scenariu al prognozei reconfirmă perspectiva scăderii ratei anuale a inflației în trimestrul III, în condițiile menținerii ei deasupra intervalului țintei, urmată de coborârea ei mai pronunțată în ultimele luni ale anului curent spre limita superioară a intervalului-țintă de 1,5-3,5 la sută. Traiectoria anticipată a ratei anuale a inflației se menține pe coordonate cvasi similare celor din prognoza precedentă pe termen scurt, dar ușor revizuită în sens descendent pe orizontul mai îndepărtat de timp”, se arată în comunicat.BNR avertizează că incertitudinile și riscurile asociate perspectivei inflației au ca principale surse evoluția prețurilor administrate (gaze și energie electrică), a prețurilor volatile ale produselor alimentare și ale unor produse alimentare procesate, precum și condițiile de pe piața muncii și conduita politicii fiscale.Relevante sunt, de asemenea, evoluțiile viitoare ale prețului internațional al petrolului, ritmul creșterii economice și dinamica inflației în zona euro și în UE și, implicit, conduita politicii monetare a BCE și a băncilor centrale din regiune, potrivit BNR.
Euro a crescut la 4,625 lei
Banca Națională a României (BNR) a anunțat luni un curs de referință de 4,6250 lei/euro, în creștere cu 0,10% față de nivelul atins vineri. Vineri, euro a scăzut la 4,6206 lei/euro, cel mai mic nivel din 8 noiembrie 2017, când a fost 4,6198 lei/euro. Dolarul american, cotat indirect în piața românească prin raportare la paritatea euro/dolar, s-a apreciat de la 3,9908 lei la 4,0000 lei. Cursul francului elvețian a crescut de la 4,0102 lei la 4,0191 lei. Lira sterlină a scăzut de la 5,1905 lei la 5,1861 lei. Prețul gramului de aur a crescut de la 154,9644 lei la 155,8101 lei. Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a anunțat, luni, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 2,50% pe an.
Ministrul Turismului, la prezentarea bilanțului: România a înregistrat un avans de 4,1% al numărului de turiști
România a înregistrat o creștere de 4,1% al numărului de turiști în primul semestru, față de aceeași perioadă a anului trecut, iar măsura acordării voucherelor de vacanță este cea mai importantă luată de un Guvern, după Revoluție, în acest sector, a anunțat luni ministrul Turismului, Bogdan Trif, la prezentarea bilanțului de șase luni. “Vreau să încep cu o veste foarte bună, și anume că am înregistrat, în primele șase luni ale anului, o creștere de 4,1% a numărului de turiști în România. Aș începe cu tichetele de vacanță. Este măsura cea mai importantă pe care a luat-o un Guvern de la Revoluție încoace. Este un ajutor direct dat sectorului turistic”, a spus Trif.După aplicarea acestei măsuri, fiecare funcționar public trebuie să primească un voucher de vacanță în valoare de 1.450 de lei, iar suma poate fi cheltuită doar în interiorul granițelor țării. “Este o măsură care, în mod clar, a ajutat acest sector, mai ales că am avut parte de o vreme, totuși, nefavorabilă turismului, inclusiv pe litoralul românesc. În ultima perioadă, au fost ploi aproape zilnice. Nu o spune doar Ministerului Turismului că această măsură sunt un succes. Am aici și adresa ANAT-ului (Asociația Națională a Agențiilor de Turism - n.r.) (...)”, a spus Trif. Ministrul a subliniat că sectorul privat a susținut această măsură. “Cei care folosesc voucherele de vacanță pentru cazare și pentru accesul în restaurante, cu siguranță nu vor cheltui doar acei bani. Ei vor veni cu un buget separat care, de asemenea, va fi cheltuit în România”, a spus ministrul.
