MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE:Salariul mediu net a crescut în luna mai cu 2,5%, față de aceeași perioadă din 2019
Câștigul salarial mediu nominal net a fost 3.179 lei, în ușoară scădere față de luna precedentă cu 3 lei, dar mai mare față de mai 2019
Câștigul salarial mediu nominal net în luna mai a fost 3.179 lei, în ușoară scădere față de luna precedentă cu 3 lei (-0,1%) și în creștere cu 2,5%, față de mai 2019, a anunțat joi Institutul Național de Statistică (INS). În câștigul salarial mediu lunar sunt cuprinse și sumele plătite salariaților pentru șomajul tehnic, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. ”În luna mai 2020, câștigul salarial mediu nominal brut a fost 5.188 lei, cu 13 lei (-0,2%) mai mic decât în luna aprilie 2020. Câștigul salarial mediu nominal net a fost 3.179 lei, în ușoară scădere față de luna precedentă cu 3 lei (-0,1%)”, arată datele INS. Valorile cele mai mari ale câștigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activități de servicii în tehnologia informației, inclusiv activități de servicii informatice (7.772 lei), iar cele mai mici în hoteluri și restaurante (1.394 lei). Comparativ cu luna mai a anului precedent, câștigul salarial mediu nominal net a crescut cu 2,5%. În ceea ce privește câștigul salarial în raport cu evoluția prețurilor de consum, indicele câștigului salarial real a fost 100,2% pentru luna mai 2020 față de aceeași perioadă a anului precedent. Indicele câștigului salarial real a fost 99,9% pentru luna mai 2020 față de luna precedentă. Față de luna octombrie 1990, indicele câștigului salarial real a fost 214%, cu 0,3 puncte procentuale mai mic față de cel înregistrat în luna aprilie 2020. ”În cursul anului se înregistrează fluctuații ale câștigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale și a primelor de sărbători (decembrie, martie/aprilie). Acestea influențează creșterile sau scăderile în funcție de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuațiilor câștigului salarial lunar la nivelul întregului an”, precizează INS. În luna mai 2020, comparativ cu aprilie 2020, în activitățile din sectorul economic, nivelul câștigului salarial mediu net a înregistrat, în aproape egală măsură, atât scăderi, cât și creșteri față de luna precedentă. Scăderile câștigului salarial mediu net față de luna aprilie 2020 au fost cauzate de întreruperi/încetări ale activității, de continuarea șomajului tehnic de către mulți agenți economici, de nerealizările de producție ori încasările mai mici (în funcție de contracte/proiecte) sau de remunerarea parțială a salariaților din unele activități economice. De asemenea, scăderile câștigului salarial mediu net au fost determinate de acordarea în luna precedentă de prime ocazionale (inclusiv pentru sărbătorile de Paște), drepturi în natură și ajutoare bănești, sume din profitul net și alte fonduri (inclusiv bilete de valoare), cât și a disponibilizărilor de personal cu câștiguri salariale mai mari față de medie, din unele activități economice. Cele mai semnificative scăderi ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează: cu 16,7% în intermedieri financiare (cu excepția activităților de asigurări și ale fondurilor de pensii), cu 16,2% în activități de asigurări, reasigurări și ale fondurilor de pensii (cu excepția celor din sistemul public de asigurări sociale), respectiv cu 14,9% în activități auxiliare pentru intermedieri financiare, activități de asigurare și fonduri de pensii, ca urmare a acordării de prime ocazionale în lunile precedente; între 6% și 12% în activități de producție cinematografică, video și de programe de televiziune, înregistrări audio și activități de editare muzicală (inclusiv activități de difuzare și transmitere de programe), transporturi aeriene, telecomunicații, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, fabricarea produselor farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice, activități de servicii anexe extracției; între 3,5% și 5,5% în industria metalurgică, fabricarea de mașini, utilaje și echipamente n.c.a., fabricarea băuturilor, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, activități de editare.
Florin Cîțu anunță că pensiile pot crește cu 10%
u ministrul Finanțelor afirmă că atât își poate permite economia națională în acest moment
Ministrul Finanțelor Publice, Florin Cîțu, afirmă că pensiile pot crește cu 10%, chiar dacă efortul financiar va fi mare. Creșterea cu 40%, așa cum este prevăzută în legea adoptată de Parlament, ”ar fi fost o bombă pentru stabilitatea economică”, chiar dacă nu exista criza provocată de coronavirus, mai apreciază ministrul. ”Când sunt oameni care poate nu își găsesc locuri de muncă, șomajul explodează în Europa, economiile sunt la pământ și totuși facem acest efort”, a afirmat Cîțu. Florin Cîțu a anunțat, miercuri seară, la B 1 TV, că pensiile pot crește cu 10% în acest an. Întrebat de ce doar cu atât, Cîțu a răspuns: ”În primul rând, creșterea pensiilor, așa cum a fost ea trecută prin Parlament, nu avea nici o sursă de finanțare. Guvernul socialist, așa cum am prezentat părți din document anul trecut, în noiembrie, a prezentat o notă în care spunea foarte clar că nu poate să crească pensiile fără să influențeze, să destabilizeze bugetul și propunea – e un document pe care îl voi prezenta - reeșalonarea creșterii. Deci toată lumea știa acest lucru. Nu are nicio legătură cu creșterea economică. Chiar și dacă am fi avut creștere economică de 4%, tot ar fi fost o bombă pentru stabilitatea economică”. Cîțu afirmă că Guvernul PNL nu face lucruri populiste. ”Noi nu facem lucruri populiste, noi am spus că facem o schimbare de paradigmă. Nu putem să discutăm despre pensii fără să discutăm despre investiții sau despre alte cheltuieli, care sunt în buget. Astăzi, în România, avem problema cu această criză care continuă. Poate mâine oamenii iar trebuie să intre în șomaj tehnic. Am plătit anul acesta 4 miliarde de lei doar pentru șomaj tehnic. Nu putem să separăm, să spunem că avem aici o categorie spre care trebuie să ne uităm toți pentru că există această lege, dar să scoatem din discuție faptul că trecem prin cea mai mare criză economică din ultima sută de ani. Trebuie să avem alte priorități acum și de aceea venim și spunem <Da, creștem pensiile>, chiar dacă vă spun toate discuțiile pe care le am cu instituții internaționale, cu oameni raționali, cu toții spun că este greu sau imposibil să facem acest lucru astăzi, când sunt oameni care poate nu își găsesc locuri de muncă, șomajul explodează în Europa, economiile sunt la pământ și totuși facem acest efort. În același timp, mai facem ceva: creștem investițiile, pentru că este pariul nostru, că dacă vom crește aceste investiții vom putea să plătim și pensii, și ajutoare sociale și alte investiții în viitor, pentru că economia o să crească. În același timp, continuăm reforma în administrația publică”, a mai afirmat Cîțu. Acesta a precizat că decizia finallă este a Guvernului, fiind o decizie politică, însă datoria sa este să prezinte situația.
Proiecte de OUG privind programul flexibil de muncă și zilierii și sezonierii
u așa a anunțat ministrul Muncii, Violeta Alexandru
Guvernul are pregătite două proiecte de ordonanță de urgență, unul privind programul flexibil de muncă și celălalt de sprijin pentru muncitorii zilieri și sezonieri, a declarat ministrul Muncii, Violeta Alexandru. "În mod evident, având în vedere pulsul pieței, piața muncii, semnalele de la antreprenori, resimțim nevoia de a pregăti un nou set de măsuri de sprijin. Ministerul Muncii și Protecției Sociale este pregătit să vină în discuția cu dumneavoastră pe două proiecte de ordonanță, conturate în baza discuțiilor avute, în baza experienței altor țări cu care ne-am consultat și, bineînțeles, în acord cu ceea ce poate programul SURE să acopere", a declarat Violeta Alexandru, joi, la ședința Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, organizată în sistem de videoconferință. O primă prezentare se referă la programul flexibil Kurzarbeit. "Propunerea noastră este să completăm Codul Muncii (...) Din punctul meu de vedere, îmi mențin propunerea ca în Codul Muncii, prin ordonanța pe care o inițiem, să introducem un capitol pentru aceste situații excepționale, adică în situații de urgență, în situații de alertă, repet, în situații excepționale, nu pentru totdeauna (...), venim cu următoarele propuneri pe care le trec în revistă pe scurt. Practic, plata salariului brut pentru fiecare angajat care va fi beneficiar al acestei măsuri de muncă flexibilă se va împărți între angajator, care va acoperi cel puțin 50% din durata prevăzută în contractul individual de muncă cu normă întreagă și stat, care va acoperi 75% din diferența între salariul de bază brut din contract înainte de perioada de criză și salariul de bază brut aferent orelor de muncă efectiv prestate ca urmare reducerii programului. Aceasta este esența prevederii noastre", a spus Violeta Alexandru. Ministrul Muncii a precizat că Executivul se gândește la o perioadă de implementare a măsurii de "până la sfârșitul anului sau 3 luni". "Mecanismul propus este de decontare, adică angajatorii vor acoperi aceste sume, după care vor prezenta solicitările aferente Agențiilor Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă. (...) Avem în vedere ca această măsură să se adreseze și persoanelor independente, profesioniștilor, celor care lucrează în alte forme de muncă, având în vedere oportunitatea pe care ne-o creează SURE", a explicat Violeta Alexandru. Ea a adăugat că, în varianta propusă de Guvern, "decizia de modificare a timpului de lucru să se comunice salariatului cu cel puțin 3 zile lucrătoare anterioare producerii modificării". "Angajatorul are obligația să informeze sindicatul sau reprezentanții salariaților, anterior, bineînțeles, comunicării deciziei salariatului. În baza comunicării deciziei angajaților se operează modificările corespunzătoare în Revisal. În luna următoare în care programul de lucru a fost redus se achită integral sumele datorate către angajat, adică salariul pentru timpul de lucru efectiv prestat în luna precedentă și suma datorată către stat. Se achită integral contribuțiile către stat pentru timpul de lucru prestat și pentru suma alocată de stat. În baza documentelor necesare se solicită de către fiecare angajat prin mijloace electronice decontul de AJOFM-urile din județele în care respectiva societate comercială are sediul, iar AJPFM intenționăm să facă decontul în 15, suntem dispuși să ne asumăm și 10 zile lucrătoare", a spus Alexandru. Ministrul a adăugat că intenția Guvernului este ca măsura să se aplice doar în câteva domenii. "Propunerea noastră este să se aplice în următoarele domenii identificate ca fiind domeniile cele mai vulnerabile în acest moment în legătură cu această măsură, și anume: agricultură, turism, organizări evenimente și HORECA", a spus Violeta Alexandru.
Capitalizarea companiilor poate deveni criteriu pentru obținerea unor facilități fiscale
Planul Național de Investiții și Relansare Economică cuprinde o prevedere care are drept scop îmbunătățirea stabilității financiare a companiilor, esențială pentru dezvoltarea pe termen lung, și anume acordarea de stimulente fiscale pentru societățile care au un nivel adecvat al capitalurilor proprii, relevă Deloitte România. "Măsura este extrem de importantă în condițiile în care, în România, numeroase firme (280.000 conform Planului Național de Investiții și Relansare Economică) au capitaluri proprii negative și, din acest considerent, nu au acces la finanțare bancară. Astfel, companiile care își îmbunătățesc structura capitalurilor proprii, respectiv ajung la capitaluri proprii pozitive, ar urma să primească o bonificație de 10% la plata impozitului pe profit, începând cu trimestrul IV din acest an. Planul prevede astfel de bonificații, acordate în funcție de nivelul capitalurilor proprii, în mod succesiv, până în anul 2025", explică specialiștii Deloitte. În același timp, stimularea companiilor să își mențină o capitalizare adecvată prin acordarea de facilități fiscale este nu doar binevenită, dar pare și mult mai eficientă decât măsurile coercitive propuse în trecut. Astfel, companiile ai căror acționari sunt preocupați să își mențină firma sănătoasă din punct de vedere financiar vor fi "recompensate" prin bonificații, pe când, în proiectul legislativ de anul trecut, se prevedea menționarea acestor companii pe o "listă neagră" și chiar posibilitatea dizolvării lor, ca ultimă soluție. Potrivit analiștilor Deloitte, în general, în categoria capitalurilor proprii se încadrează capitalul social, primele, diverse rezerve, dar și profiturile sau pierderile actuale și din trecut. "Matematic vorbind, pentru a crește si a aduce la un nivel pozitiv capitalurile proprii, o companie poate alege să influențeze oricare dintre elementele menționate. Cu toate acestea, doar capitalul social poate fi influențat independent de profitabilitatea unei afaceri. Astfel, pentru a-și îmbunătăți structura capitalurilor proprii și pentru a putea beneficia și de bonificațiile la plata impozitului pe profit, companiile ar trebui să treacă în revistă metodele cele mai eficiente pentru atingerea acestor scopuri. Printre acestea amintim metoda clasică, și anume majorarea capitalului social prin aport în numerar, dar și convertirea unor împrumuturi acordate societății de acționari/asociați în capital social, sau utilizarea în acest scop a unor sume lăsate la dispoziție de către acționari/asociați.", se menționează în material.
Cum s-au trezit mii de angajați fără asigurare medicală din cauza unei greșeli
Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) precizează că, începând din luna aprilie, mai mulți angajatori nu au încadrat corect, în Declarația 112, personalul aflat în șomaj tehnic, care a fost trecut în categoria salariat cu contribuție zero la sănătate. Astfel, după importarea datelor de la ANAF, angajații respectivi și-au pierdut calitatea de asigurat în sistemul Casei. Reprezentanții CNAS subliniază că problema poate fi remediată prin depunerea declarațiilor rectificative de către angajatori. CNAS a transmis, joi, mai multe precizări, după ce a primit sesizări referitoare la faptul că mai multe persoane aflate în șomaj tehnic au pierdut calitatea de asigurat în Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI), deși angajatorii au virat sumele aferente contribuțiilor la asigurările sociale de sănătate. Astfel, CNAS a arătat că gestionează fondurile provenite din contribuțiile la sănătate colectate de ANAF. Mai exact, CNAS importă în SIUI datele de la ANAF, care primește de la angajatori Declarația 112 privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate, reglementată prin Ordinul comun al ministrului finanțelor publice, al ministrului muncii și justiției sociale și al ministrului sănătății nr. 1942/979/819/2020. ”Din analiza situațiilor semnalate, am constatat ca în Declarația 112, începând cu luna aprilie 2020, mai mulți angajatori nu au încadrat corect personalul aflat în șomaj tehnic și nu a fost specificată perioada în care personalul s-a aflat în șomaj tehnic. Astfel, în datele importate de la ANAF în SIUI s-au preluat informatic formularele în care personalul aflat în șomaj tehnic a fost înscris la categoria salariat cu contribuție zero la sănătate. Conform reglementărilor în vigoare din sistemul de sănătate, o persoană care nu contribuie la fondul de sănătate și nici nu este încadrată într-o categorie scutită de plata contribuției își pierde automat calitatea de asigurat la 90 de zile de la data ultimei plăți a contribuției”, a explicat CNAS. Potrivit sursei citate, o modalitate de a regla această problemă, care afectează persoanele care s-au aflat sau încă mai sunt în șomaj tehnic, constă în depunerea declarațiilor rectificative de către angajatori. Această nouă declarație dă posibilitatea ca, în termen de 48 de ore, SIUI să recunoască statutul de asigurat tuturor celor care au acest drept.
UE, pregătită să deschidă calea aderării la zona euro a Bulgariei și Croației
Conducătorii zonei euro sunt pregătiți să primească Croația și Bulgaria în mecanismul european al cursului de schimb - MCE II -, o etapă preliminară adoptării monedei euro de către cele două țări, au declarat patru surse pentru Reuters. Această decizie deschide calea primei extinderi a zonei euro din 2015, când Lituania a devenit a 19-a țară care a adoptat moneda unică. Potrivit unor oficiali europeni, decizia este iminentă și mai așteaptă doar acordul miniștrilor Finanțelor din zona euro și UE, care se reunesc joi și vineri prin videoconferință. Două surse au declarat că decizia urmează să fie anunțată în afara programului piețelor financiare, probabil în weekend, în vederea evitării unor speculații. Ultimele detalii urmează să fie stabilite în următoarele ore, au declarat oficiali europeni, ceea ce ar putea conduce la amânarea anunțării unei decizii în weekend. Însă este puțin probabil ca acestea să împiedice decizia aderării Bulgariei și Croației la MCE II. După intrarea în MCE II, cele două țări urmează să participe la mecanism o perioadă de aproximativ doi ani, înainte să lanseze pregătiri practice - aproximativ un an -, în vederea aderăriila zona euro. Astfel, Croația și Bulgaria ar putea să adere la zona euro cel mai devreme în 2023.
Google va afișa context alături de imagini în motorul specific de căutare
Imaginile selectate de utilizatori în secțiunea dedicată căutării imaginilor din Google vor fi însoțite de anumite descrieri, care vor oferi informații despre elementele din fotografii. Google va începe să afișeze informații despre imaginile la care utilizatorii ajung în cadrul secțiunii dedicate special imaginilor din motorul de căutare al companiei. Va face acest lucru folosind ca sursă Knowledge Graph și apelând la un AI pentru a corela cele două elemente. Knowledge Graph este baza de date pe care Google a creat-o copiind pur și simplu informații de pe site-urile indexate, site-uri precum Wikipedia și altele. Din 2012, când a fost lansată, această bază de date a fost răspunzătoare pentru informațiile afișate de Google la unele căutări într-un chenar din partea dreaptă a paginilor. Aceeași bază de date va fi folosită în viitorul apropiat ca sursă pentru crearea unui context explicativ dedicat imaginilor din secțiunea Google Images. Acest context va fi afișat alături de imagini în care apar oameni, clădiri sau alte elemente despre care știe Knowledge Graph. Google va face legătura dintre elementele din imagini și cele din baza de date folosind două semnale. În primul rând, un algoritm de deep learning va analiza și încerca să identifice ceea ce “vede” în imagini. În al doilea rând, legătura stabilită de algoritm va fi verificată și confirmată cu ajutorul informațiilor găsite în pagina din care face parte imaginea. Astfel, Google va identifica oameni și alte elemente din fotografii, urmând să ofere un scurt context despre acestea alături de imagini.
Indicele ROBOR la 3 luni s-a menținut la nivelul de 2,15%
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, s-a menținut joi la nivelul de 2,15%, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Un nivel mai scăzut al ROBOR la 3 luni a fost atins pe 20 aprilie 2018, de 2,13% Indicele ROBOR la 6 luni a rămas la rândul său la 2,23%, cel mai redus nivel atins din 19 ianuarie 2018. Consiliul de administrație al BNR a decis pe 29 mai reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75% pe an de la 2% pe an, începând cu data de 2 iunie, precum și păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. Măsura a fost luată pentru atenuarea impactului economic al pandemiei de coronavirus. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. BNR a publicat, în mai 2019, indicele de referință trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), care înlocuiește ROBOR în calculul dobânzilor la majoritatea creditelor în lei. Nivelul acestuia, pentru al treilea trimestru din 2019, a scăzut la 2,36%, de la 2,66% în T2 2019.
Quibi a convertit doar 8% din utilizatorii care l-au testat gratuit
Cifrele arată că platforma de streaming pentru filme și seriale scurte, Quibi, se află în fața unui eșec care pare în acest moment inevitabil. Conform datelor furnizate de Sensor Tower, Quibi a început cu stângul, reușind să convingă doar aproximativ 910.000 de utilizatori să testeze serviciul după lansare. Testarea implică accesul gratuit vreme de 3 luni, ceea ce înseamnă că utilizatorii nu aveau decât să instaleze aplicația și să creeze un cont pentru a vedea ce înseamnă short-form video streaming. Numărul redus de oameni disponibil să încerce Quibi este doar parte a problemei. Și mai grav este că doar aproximativ 72.000 dintre aceștia au decis să plătească pentru a folosi în continuare Quibi după încheierea perioadei gratuite de 3 luni. Asta înseamnă că Quibi a convins doar 8% dintre utilizatori că merită să plătească pentru conținutul oferit. Quibi contestă deja datele Sensor Tower, spunând că acestea sunt departe de realitate, însă nu oferă înaintea nicio cifră. Tot ce spun cei de la Quibi este că aplicația a fost descărcată de 5,6 milioane de oameni. Câți dintre cei care au descărcat aplicația chiar folosesc și plătesc serviciul, este un mister. Cert este că, dacă cifrele ar fi fost mulțumitoare, Quibi le-ar fi făcut publice.
