Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: România rămâne în urmă la capitolul cheltuieli din turism

Ziarul de Vrancea
11 iun 2018 234 vizualizări

                                                                                                                                                             

în timp ce media globală este de 1,2% din PIB, în România este de doar 0,9%

Cheltuielile din turism reprezintă doar 0,9% din economia României și vor continua, cel mai probabil, să scadă sub media globală de 1,2%, potrivit unui studiu realizat de rețeaua internațională de consultanță UHY. Statele din Europa au, în medie, un nivel mai ridicat al cheltuielilor din turism ca procent din PIB (2,1%) comparativ cu piețele emergente (0,7%). Rata de creștere a cheltuielilor din turism în România în ultimul an a fost de doar 1,1% - până la 1,73 miliarde dolari în ultimul an, de la 1,71 miliarde USD în anul anterior – față de 2,2% în țările emergente. Acest procent este semnificativ mai scăzut decât rata globală de creștere economică a României, atât pentru 2016 (5%) cât și pentru 2017 (6,9%). România s-a clasat pe locul 28 în cadrul studiului. UHY a studiat 34 de țări din întreaga lume și a analizat cheltuielile efectuate de turiști (inclusiv cu deplasarea în țara de destinație) în ultimii doi ani, ca procent din produsul intern brut (PIB) al țării. În Europa, Croația cheltuie 18,8% din PIB pentru turism, adică 9,63 miliarde dolari, urmată e Malta (12,9% din PIB, 1,45 miliarde dolari, și Portugalia (6,8% din PIB, 14,05 miliarde dolari). Potrivit studiului, principala cauză a ratei mai scăzute de creștere a cheltuielilor din turism este că multe economii europene, cum este și România, nu reușesc să își modernizeze infrastructura turistică la fel de rapid precum țările emergente. China investește masiv în infrastructura necesară pentru a face față unui număr mare de vizitatori internaționali. Aeroportul Daxing din Beijing va fi cel mai mare aeroport din lume când va fi inaugurat în 2019. Totuși, guvernul României a investit în îmbunătățirea infrastructurii din jurul obiectivelor turistice majore, inclusiv Delta Dunării și Transilvania, notează studiul. Îmbunătățirile au ca scop oferirea condițiilor necesare pentru a atrage mai mulți turiști internaționali în aceste regiuni și prezintă un potențial major, având în vedere că cele mai recente date statistice disponibile în aprilie 2018 arată că doar 0,5% dintre turiștii străini aleg Delta Dunării în timp ce 80% aleg Bucureștiul și alte orașe mari din România. “Turismul este un câmp de luptă major în contextul economiei globale – pentru că generează atât venituri pentru economia țării cât și influență pe plan mondial, iar (România) este în urmă. De exemplu, cheltuielile cu călătoriile ca procent din PIB sunt de 20 de ori mai mici în România decât în Croația. În termeni nominali, dacă facem comparația cu alte țări din UE incluse în studiul UHY, România câștigă mai mulți bani din turism doar prin comparație cu Malta”, spune Camelia Dobre - Managing Partner al UHY Audit CD. “Economiile mai dezvoltate, inclusiv multe țări europene, au o dezvoltare mai lentă și mai dificilă a capacităților turistice, având în vedere că țări precum Belgia, Franța și Regatul Unit au avut o rată de creștere negativă a cheltuielilor din turism”. Prin continuarea investițiilor în infrastructura locală, industria turismului din România are un potențial de a crește semnificativ. Cele mai recente date statistice disponibile în aprilie 2018 arată o creștere redusă (1,1%) a duratei sejurului atât pentru turiștii români cât și pentru cei străini. În aprilie 2018, erau puțin peste 200.000 de vizitatori străini în România, iar sejurul mediu era de 1,9 nopți”.

BERD: România are nevoie de îmbunătățirea infrastructurii, de inovare și de investiții

u după mai mulți ani în care au cunoscut rate mari de creștere economica, peste 40% din statele lumii trec prin scăderi de ritm

România are nevoie de un nou model economic, bazat nu doar pe creștere economică, ci și pe îmbunătățirea infrastructurii, pe inovare și pe investiții, este una dintre concluziile Transition Report 2017-2018, conceput de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). De asemenea, în cadrul conferinței de presă BNR-BERD de marți, Roger Kelly, economist șef în cadrul BERD, a transmis și un avertisment cu privire la intrarea în așa-numita "capcană a venitului mediu". În esență, este vorba de scăderea ratei de creștere economică pe măsură ce economia se dezvoltă și veniturile pe cap de locuitor cresc. Acest fenomen este favorizat de lipsa reformelor structurale, de lipsa inovării și de epuizarea avantajelor caracteristice economiilor în curs de dezvoltare (de ex. forța de muncă ieftină). Pentru a evita "capcana venitului mediu" este nevoie de adoptarea unui nou model economic, bazat pe îmbunătățirea infrastructurii - care au potențialul de a favoriza investițiile -, pe inovare - în locul importului de tehnologie - și de investiții. De asemenea, importantă este calitatea instituțiilor economice și politice, precum și variabilele demografice. Potrivit raportului BERD, după mai mulți ani în care au cunoscut rate mari de creștere economica, peste 40% din statele lumii trec prin scăderi de ritm, pe măsură ce venitul pe cap de locuitor se apropie de un nivel mediu. Acestă categorie de state întâmpină probleme legate de creșterea salariilor necorelată și cu o creștere a productivității, de probleme de management profesionist, de inovație sau de diversificare a economiei. Legat de diversificare economiei, BERD a identificat două praguri. Un prim prag este cel în care venitul ajunge la o treime din nivelul celui înregistrat în Statele Unite și în care diversificarea tinde să încetinească. Un al doilea prag este cel în care venitul ajunge la două treimi din cel înregistrat în Statele Unite, atunci când reîncepe specializarea (de regulă în sectoare noi). Nivelul mediu al venitului pe cap de locuitor a fost calculat în funcție de PIB-ul pe cap de locuitor al Statelor Unite (calculat în baza parității a puterii de cumpărare - PPC). Și conform datelor Fondului Monetar Internațional, România are un PIB pe cap de locuitor de aproximativ 26.500 de dolari (PPC) - peste o treime din cel înregistrat în Statele Unite. Conform datelor Băncii Mondiale, el ar fi în jurul cifrei de 23.027 de dolari (PPC). Dintre toate criteriile de evaluare luate în calcul de BERD, România stă cel mai prost la două capitole: la cel al competitivității (ex. gradul de atractivitate pentru investitori, gradul de inovare), unde a fost notată cu 6,28 pe o scară de la 1 la 10, și la capitolul guvernare (ex. nivelul de eficiență al administrației și al serviciilor civile), unde a fost notată cu 4,97.

Consumatorii de energie vor trebui să constituie garanții pentru plata facturilor

Consumatorii de energie electrică vor trebui să constituie garanții financiare în contul distribuitorilor, pentru a acoperi riscul de neplată a facturilor, a anunțat, la Forumul Regional Energetic, Roxana Gheorghe, director în cadrul Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei - ANRE. „Proiectul de procedură are drept scop reglementarea modului de constituire, reconstituire, actualizare, executare și restituire a garanțiilor financiare prevăzute în contractele pentru prestarea serviciului de distribuție a energiei electrice, în vederea protejării distribuitorilor față de riscul de neplată pe piața de energie”, a spus Roxana Gheorghe, directorul Direcției Piață de Energie din cadrul ANRE. Oficialul a menționat că proiectul normativ este în dezbatere publică, iar eventualele sugestii și comentarii se pot transmite la ANRE până la data de 29 iunie 2018. Procedura propusă de ANRE se ca aplica în relațiile comerciale privind prestarea serviciului de distribuție a energiei electrice în baza contractelor încheiate între operatorul de distribuție și titularul de contract, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. „Operatorul de distribuție (OD) are dreptul de a solicita titularilor de contract constituirea garanțiilor financiare, în cazurile prevăzute în contractul pentru prestarea serviciului de distribuție a energiei electrice. Solicitarea constituirii de garanții financiare se realizează de către OD printr-o notificare scrisă, transmisă către titularul de contract, cu confirmare de primire”, arată proiectul citat. Potrivit documentului, „în momentul solicitării de constituire de garanții financiare, OD informează titularul de contract asupra condițiilor de actualizare, executare, reconstituire și restituire a garanției financiare. Principalele tipuri de garanții financiare care pot fi constituite în vederea garantării obligațiilor comerciale asumate de titularul de contract, sunt:

a) Depozit la dispoziția OD deschis la o bancă, în cuantumul și cu valabilitatea comunicate de OD;

b) Scrisoarea de Garanție Bancară emisă de bancă în favoarea OD;

c) Titluri de stat păstrate la o bancă custode, autorizată de Banca Națională a României;

d) Certificate de depozit păstrate la o bancă custode, autorizată de Banca Națională a României;

e) Cont Escrow.

Garanția financiară se constituie sub forma oricărui tip de garanție financiară agreată de părți, care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:

- Să nu poată fi revocată de emitent și să poată fi executată în orice moment, cu respectarea legislației în vigoare;

- Să prevadă în mod expres că este emisă în favoarea OD, exclusiv pentru garantarea obligațiilor ce decurg din contractul pentru prestarea serviciului de distribuție a energiei electrice;

- Să aibă o durată de valabilitate de minim 24 de luni sau o durată mai mare cu 90 de zile decât perioada de valabilitate a contractului pentru prestarea serviciului de distribuție a energiei electrice dacă acesta este încheiat pe o durată determinată;

- Să fie exprimată în lei, la valoarea stabilită de OD în baza prezentei proceduri și notificată titularului de contract.

Rovana Plumb: Nu va fi nicio dezangajare la nivelul fondurilor europene

Ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb, a admis marți că există întârzieri în ceea ce privește absorbția de fonduri europene pentru infrastructura rutieră și cea feroviară, dar a susținut că au fost identificate problemele și că în cursul acestei zile se va întâlni cu reprezentanți ai Comisie Europene și ai Băncii Europene de Investiții. Plumb mai spune că România nu va avea nicio dezangajare anul acesta la nivelul fondurilor europene: “Cu cât ne-am angajat, atât vom absorbi”. “În ceea ce pivește întârzierile pe Programul Operațional Infrastructură Mare, care gestionează mediul și infrastructura rutieră și feroviară, sunt întârzieri. Am identificat problemele. Astăzi (marți – n.r.), o să avem întâlniri cu reprezentanții consultanților tehnici ai Comisiei Europene, respectiv ai Băncii Europene de Investiții. Am solicitat o întâlnire de urgență la București a reprezentantului acestui serviciu de consultanță  tehnică al Comisiei Europene, pentru a avea o întrevedere”, a declarat Rovana Plumb. Ministrul a mai afirmat că România nu riscă să piardă niciun ban din fondurile auropene în acest an și "cu cât ne-am angajat, atât vom absorbi". “Nu riscăm să pierdem absolut nimic pentru anul acesta. Nu va fi niciun dezangajare la nivelul fondurilor europene. Cu cât ne-am angajat, atât vom absorbi. S-au luat toate măsurile la nivel guvernamental, astfel încât să nu înregistră niciun fel de decomitere”, a mai susținut ea. În 22 mai, președintele Klaus Iohannis a atenționat Guvernul să se preocupe mai mult de absorbția fondurilor europene, arătând că România dispune de fonduri europene în valoare de 31 de miliarde de euro, iar din acești bani până acum au fost folosiți 4,9 miliarde de euro, adică 15,8 la sută. "Sunt bani de care putem beneficia, care pot fi folosiți pentru dezvoltarea României. Ar fi păcat să nu folosim acești bani care au fost alocați României pentur dezvoltare", a afirmat Iohannis. PNL a prezentat, în urmă cu o lună, o scrisoare a comisarului european Corina Crețu către Guvern în care aceasta se declară ”extrem de îngrijorată” cu privire la planificarea și implementarea proiectelor de infrastructură de transport care sunt cofinanțate de Fondul de coeziune și de Fondul european de dezvoltare regională (FEDER) în România.

Producția industrială a crescut cu 4,6 în primele 4 luni

În perioada ianuarie-aprilie 2018, comparativ cu perioada similară din 2017, producția industrială (serie brută) a fost mai mare cu 4,6%, arată datele comunicate marți de Institutul Național de Statistică - INS. Avansul producției a avut loc „datorită creșterii industriei prelucrătoare (plus 5,8%) și industriei extractive (plus 3,5%). Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat a scăzut cu 1,6%”, arată un comunicat al INS. Producția industrială, serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, în perioada analizată, a crescut cu 6,2%, susținută de creșterile industriei prelucrătoare (plus 7,6%) și industriei extractive (plus 3,7%). Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat a scăzut cu 1,4%. Potrivit INS, în luna aprilie 2018, producția industrială (serie brută) a scăzut față de luna precedentă cu 11,4%, din cauza scăderilor înregistrate în cele trei sectoare industriale: producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (-21,3%), industria prelucrătoare (-9,9%) și industria extractivă (-6,6%). Producția industrială, serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, a fost mai mare față de luna precedentă cu 2%, susținută de creșterea industriei prelucrătoare (plus 3,8%). Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat și industria extractivă au scăzut cu 6,1%, respectiv cu 0,6%. Față de luna corespunzătoare din anul precedent, producția industrială (serie brută) a crescut cu 3,6%, ca urmare a creșterii industriei prelucrătoare (plus 5,5%). Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat și industria extractivă au scăzut cu 4,2%, respectiv cu 3,7%. Producția industrială, serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, a crescut cu 5,7%, datorită creșterii industriei prelucrătoare (plus 7,4%). Industria extractivă și producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat au scăzut cu 3,4%, respectiv cu 3,3%, mai arată datele INS.

Mercedes, obligată să recheme 774.000 de vehicule

Auroritățile de reglementare din Germania obligă Daimler să recheme 774.000 de vehicule Mercedes diesel de pe piața europeană, în urma a două întâlniri în care producătorul auto nu a reușit să atenueze îngrijorările legate de nivelul emisiilor, potrivit unui articol Bloomberg citat de Automotive News. Producătorul auto va actualiza softul motoarelor vehiculelor Mercedes Vito, SUV-urilor GLC și sedanulului Mercedes clasa C, a declarat luni ministrul Transporturilor, Andreas Scheuer, după o întâlnire cu directorul general al Daimler, Dieter Zetsche, a doua în ultimele două săptămâni. ”Guvernul cere o rechemare oficială imediată, din cauza dispozitivelor ilegale”, a spus Scheuer. Deși este un pas înapoi pentru Daimler, care a negat în mod constant că ar fi manipulat rezultatele testelor pentru emisii, rechemarea concentrată pe soft înseamnă că grupul a scăpat de măsuri mai costisitoare, cum ar fi amenzile sau o soluție mecanică. Zetsche a declarat după anunț că discuțiile au fost constructive.

Rata anuală a inflației a urcat la nivelul din urmă cu cinci ani

Rata anuală a inflației, care măsoară evoluția prețurilor de consum în ultimul an, a urcat în luna mai la 5,41%, cel mai înalt nivel din februarie 2013, când a fost 5,65%, în condițiile în care cartofii s-au scumpit cu 18,56% față de decembrie 2017, potrivit datelor publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS). În aprilie, rata anuală a inflației a crescut la 5,2%, în creștere față de martie, când a fost 5%. În mai, față de aceeași lună a anului trecut, mărfurile alimentare s-au scumpit cu 3,93%, în medie, prețurile mărfurilor nealimentare au urcat cu 7,75%, iar prețurile serviciilor au crescut cu 2,72%. Față de decembrie 2017, cele mai mari creșteri de prețuri s-au înregistrat, în mai, la cartofi (18,56%), fructe proaspete (18,37%), alte legume și conserve de legume (17,47%) și gaze naturale (10,43%). Prețul combustibililor, care are un impact mai larg asupra celorlalte prețuri, a crescut, în mai față de decembrie, cu 5,69%.În ultima prognoză, publicată în 9 mai, Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere, de la 3,5% la 3,6%, prognoza privind inflația pentru finalul acestui an și a estimat un nivel de 3% pentru decembrie 2019

Indicele Robor la trei luni a stagnat la 2,90%

Indicele Robor la trei luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a stagnat la 2,90%, potrivit datelor publicate marți de Banca Națională a României (BNR). Robor la trei luni este indicatorul principal în funcție de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei. Luni, indicele a atins nivelul de 2,90%, cel mai mare din 13 octombrie 2014, când a fost 2,92%. Indicele a crescut accelerat începând din 13 aprilie, când a atins nivelul de 2,07%. Totodată, indicele Robor la șase luni a stagnat marți la 3%, pentru a doua oară. Vineri, acesta a crescut la 3%, cel mai mare nivel din 30 septembrie 2014, când a fost 3,03%. BNR a anunțat, în 7 mai, creșterea ratei dobânzii de politică monetară de la 2,25% la 2,50% pe an.

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.