MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE:Principala amenințare la dezvoltarea afacerilor în România este infrastructura
63% dintre șefii companiilor locale declară că infrastructura este principala frână în calea dezvoltării companiilor conduse de ei
Directorii generali ai companiilor din România consideră că infrastructura deficitară reprezintă principala amenințare pentru dezvoltarea afacerilor, urmată de modificările demografice ale forței de muncă și de povara fiscală, arată un raport publicat marți de compania de consultanță PwC. ”Directorii generali din România sunt foarte încrezători în privința perspectivelor economiei mondiale în anul 2018. Aproape jumătate dintre cei intervievați sunt de părere că creșterea economică mondială va accelera. La nivelul Europei Centrale și de Est (ECE) situația este oarecum similară, 45% dintre executivii din regiune sunt de părere că economia globală se îndreaptă într-o direcție bună în acest an”, arată raportul CEO Survey pentru România și Europa Centrală și de Est. Entuziasmul directorilor din România cu privire la mersul economiei mondiale este în linie cu cel al omologilor lor globali, care, în proporție de 57%, sunt de părere că creșterea economică globală va accelera în următoarele 12 luni. Raportat la anul trecut, încrederea executivilor români în mersul economiei globale este cu 11 puncte procentuale mai mare. Lucrurile stau puțin diferit atunci când vine vorba de felul în care executivii români văd perspectivele de creștere în următoarele 12 luni a veniturilor companiilor pe care le conduc. Astfel, 38% se declară foarte încrezători în privința evoluției acestora, în vreme ce 50% se declară oarecum încrezători. Pe termen mediu, 44% dintre executivii români sunt foarte încrezători în perspectivele de dezvoltare ale companiilor lor, 43% declarându-se oarecum încrezători. Se remarcă faptul că directorii generali români sunt mai încrezători decât omologii lor din regiune pe termen mediu, doar 32% dintre aceștia declarându-se foarte încrezători în perspectivele de creștere ale organizațiilor pe care le conduc în următorii trei ani. Optimismul privind perspectivele de creștere este temperat de amenințările pe care directorii generali le percep la adresa evoluției economiei românești. ”În funcție de procentul respondenților care se declară extrem de preocupați, infrastructura inadecvată (63%) este principala amenințare, secondată de modificările demografice ale forței de muncă (54%), locul al treilea fiind ocupat de povara fiscală tot mai mare (51%)”, arată raportul PwC. Ultimele două poziții sunt ocupate de nemulțumirile privind „disponibilitatea personalului cu abilități cheie” (47%) și „reglementarea excesivă” (43%). ”Infrastructura este o necesitate continuă și o temă omniprezentă atât pe agenda publică cât și în așteptările liderilor de afaceri români. Companiile se confruntă tot mai des în ultima perioadă cu dificultăți în a-și recruta personal calificat în zonele în care își desfășoară activitățile de producție - exodul ‚creierelor’ fiind unul dintre elementele care au creat această carență. Nu în ultimul rând, modificările și instabilitatea fiscală din ultima perioadă au generat nemulțumirile executivilor români”, se mai menționează în raport. În ceea ce privește amenințările pentru dezvoltarea economiei, la nivel regional, disponibilitatea personalului cu abilități cheie este privită ca principala amenințare (51%), urmată de reglementarea excesivă (48%). Ultimele trei amenințări (incertitudinea geopolitică - 42%, terorismul - 39% și populismul - 39%) pe care ei le identifică sunt legate de felul în care factorul politic influențează viața societății, atât la nivel local cât mai ales la nivel regional.
Angajatorii români estimează cel mai atenuat ritm de angajare din ultimii doi ani
cele mai puternice perspective de angajare sunt raportate în regiunea Centru
Aproape unul din patru angajatori români intenționează să-și crească numărul total de angajați în intervalul aprilie - iunie și doar 7% preconizează reduceri de personal, potrivit celei mai recente ediții a studiului ManpowerGroup privind perspectivele angajării de forță de muncă. Cu toate acestea, previziunea netă de angajare ajustată sezonier este de plus 10%, cea mai slabă din ultimii doi ani. Previziunea netă de angajare se obține făcând diferența dintre procentul de angajatori care anticipează o creștere a volumului total de angajări și procentul de angajatori care prevăd o scădere a angajărilor în locația lor, în trimestrul următor. Pentru țările care au acumulat date cel puțin 17 trimestre consecutiv, printre care și România, cifrele citate au fost supuse ajustării sezoniere, cu excepția cazului în care se specifică altfel. ”Perspectivele de angajare din trimestrul II 2018 sunt mai modeste atât comparativ cu trimestrul I 2018, slăbind cu cinci puncte procentuale, cât și comparativ cu trimestrul II 2017, slăbind cu opt puncte procentuale”, arată un comunicat al companiei. Din punct de vedere regional, cele mai puternice perspective de angajare sunt raportate în regiunea Centru, unde previziunea netă de angajare se ridică la un respectabil plus 17%. Perspectivele de angajare din regiune sunt însă mai puțin robuste decât cele din primele trei luni ale anului 2018, dar și decât cele raportate în trimestrul II 2017, slăbind cu 2, respectiv 7 puncte procentuale. De altfel, planurile de angajare pentru aprilie – iunie sunt mai slabe decât cele formulate în trimestrul I 2018 în șapte din cele opt regiuni, îndeosebi în regiunea Nord-Vest, unde previziunea netă de angajare înregistrează un declin considerabil de la trimestru la trimestru, de 25 de puncte procentuale, ajungând la plus 8%. Comparativ cu trimestrul II 2017, cea mai abruptă schimbare a nivelului de încredere este raportată de angajatorii din regiunea Sud-Est, unde previziunea netă de angajare pentru intervalul aprilie – iunie este -1%, cu 21 de puncte procentuale mai slabă decât anul trecut și cu 8 puncte procentuale sub cea raportată în trimestrul I 2018. Angajatorii din regiunea Sud-Est sunt, de altfel, cei mai puțin optimiști din țară, raportând singura perspectivă regională negativă pentru al doilea trimestru din 2018. În schimb, angajatorii din regiunea Sud-Vest sunt printre cei mai optimiști, raportând o previziune de plus 11%, a doua ca robustețe din țară și singura previziune regională care se îmbunătățește față de intervalele de referință, trimestrul I 2018 și trimestrul II 2017. În opt din cele zece sectoare de activitate analizate, angajatorii au planuri de creștere a numărului total de angajați, dar perspectivele sunt mai slabe decât în trimestrul I 2018, în toate cele zece sectoare. Cel mai abrupt declin de la trimestru la trimestru este raportat în sectorul transport, depozitare și comunicații, unde previziunea netă de angajare slăbește cu 14 puncte procentuale fată de intervalul ianuarie – martie, alunecând în zona negativă, cu o valoare de -5%. Cel mai abrupt declin al optimismului de la un an la altul este însă raportată de angajatorii din sectorul comerțul cu ridicata și cu amănuntul, unde previziunea netă de angajare de plus 6% este cu 24 de puncte procentuale mai slabă decât în anul precedent, și slăbește cu 10 puncte procentuale și față de trimestrul I 2018.
Câștigul salarial mediu net a crescut a ajuns la 2.484 lei
Câștigul salarial mediu net a crescut în ianuarie cu 8%, la 2.484 lei, față de luna ianuarie a anului trecut, a anunțat ieri Institutul Național de Statistică (INS). Câștigul salarial real, față de aceeași perioadă a anului precedent, a fost de 3,5%. Față de luna precedentă, câștigul salarial mediu net a scăzut în ianuarie cu 145 lei (-5,5%). Valorile cele mai mari ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat în activități de servicii în tehnologia informației (inclusiv activități de servicii informatice) (6120 lei), iar cele mai mici în hoteluri și restaurante (1494 lei). În ianuarie, cele mai mari scăderi ale câștigului salarial mediu net, față de decembrie 2017, au fost de 51,5% în extracția petrolului brut și a gazelor naturale, respectiv cu 36,8% în fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului. Au mai fost înregistrate scăderi între 22% și 31% în activități de servicii anexe extracției, extracția cărbunelui superior și inferior, alte activități extractive, intermedieri financiare (cu excepția activităților de asigurări și ale fondurilor de pensii). Cele mai mari creșteri ale câștigului salarial mediu net, față de decembrie 2017, s-au înregistrat în transporturi aeriene (plus 10,2%), fabricarea băuturilor (plus 4,2%), construcții (plus 1,3%). ”În sectorul bugetar s-au înregistrat creșteri ale câștigului salarial mediu net față de luna precedentă ca urmare a aplicării prevederilor legale pentru personalul plătit din fonduri publice, astfel: administrație publică (plus 3,2%), sănătate și asistență socială (plus 2,6%), respectiv învățământ (plus 0,9%)”, se arată în comunicat.
Consiliul Concurenței cheltuie 50 milioane lei pentru a descoperi mai repede cartelurile
Consiliul Concurenței a demarat un proiect de 50,68 milioane lei, finanțat din fonduri externe nerambursabile, pentru implementarea unui sistem informatic bazat pe o platformă de tip Big Data care va permite, printre altele, o identificare mai rapidă a cartelurilor, în special a celor din achiziții publice. ”Ca rezultat al dezvoltării și implementării acestui proiect, autoritatea de concurență își va îmbunătăți si eficientiza activitatea fiind în măsură sa analizeze într-un timp mai scurt volume mult mai mari de date”, a anunțat marți autoritatea de concurență. Valoarea proiectului este de 50,68 milioane lei, din care: asistență financiară nerambursabilă solicitată din Fondul European de Dezvoltare Regională prin POC 2014-2020 în valoare de 31,03 milioane lei, cofinanțare proprie în valoare de 5,76 milioane lei și cheltuieli neeligibile în valoare de 13,88 milioane lei. Durata de implementare este de 30 luni, începând cu 29 ianuarie, data semnării contractului de finanțare. Proiectul “Optimizarea interacțiunii cu mediul de afaceri si implementarea unor mecanisme avansate de analiza si schimb de date prin implementarea unui sistem informatic de e-guvernare si analiza de tip Big Data in cadrul Consiliului Concurenței” – cod SMIS 109641 se va derula în parteneriat cu Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), care va asigura suport logistic și know-how. ”Obiectivul general al proiectului constă în integrarea și valorificarea operațională și analitică a volumelor mari de date în vederea susținerii activităților de investigații, dezvoltarea funcției de prevenție, detectare și luare de măsuri specifice activității Consiliului Concurenței prin implementarea unui sistem informatic bazat pe o platformă de tip Big Data”, mai informează autoritatea. Proiectul este co-finanțat din Fondul de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Competitivitate 2014-2020.
Rata anuală a inflației a urcat la 4,72%, cel mai mare nivel din iunie 2013
Rata anuală a inflației, care măsoară evoluția prețurilor de consum în ultimul an, a urcat în luna februarie la 4,72%, cel mai înalt nivel din iunie 2013, când a fost 5,37%, în condițiile în care citricele s-a scumpit cu 5,98% față de ianuarie, potrivit datelor publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS). În ianuarie, rata anuală a inflației a crescut la 4,32%, în creștere față de decembrie, când a fost 3,32%, și față de noiembrie, când a fost 3,23%. În februarie, față de aceeași lună a anului trecut, mărfurile alimentare s-au scumpit cu 3,74%, în medie, prețurile mărfurilor nealimentare au urcat cu 6,27%, iar prețurile serviciilor au crescut cu 2,92%. Față de luna ianuarie, cele mai mari creșteri de prețuri s-au înregistrat, în februarie, la citrice (5,98%), fructe proaspete (3,54%) și la alte legume și conserve de legume (2,17%). Prețul combustibililor, care are un impact mai larg asupra celorlalte prețuri, a scăzut, în ultima lună, cu 0,31%. În ultima prognoză, publicată în februarie, Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere, de la 3,2% la 3,5%, prognoza privind inflația pentru finalul acestui an și a estimat un nivel de 3,1% pentru decembrie 2019.
Indicele Robor la 3 luni a scăzut la 2,05%
Indicele Robor la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a scăzut la 2,05%, cel mai mic nivel din ultima lună, potrivit datelor publicate marți de Banca Națională a României (BNR). Robor la 3 luni este indicatorul principal în funcție de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei. Luni, indicele a stagnat la 2,06%. Marți, indicele a scăzut la cel mai mic nivel din 9 februarie, când a fost 2,04%. Totodată, indicele Robor la 6 luni a scăzut marți la 2,37%, cel mai mic nivel din 14 februarie, când a fost tot 2,37%. La începutul lunii februarie, BNR a crescut rata dobânzii de politică monetară de la 2% la 2,25% pe an.
E.ON va desființa circa 5.000 de locuri de muncă
Grupul german de utilități E.ON va desființa aproximativ 5.000 de locuri de muncă în timpul integrării Innogy, care va avea loc printr-un schimb de active cu grupul RWE, relatează MarketWatch. Locurile de muncă care vor fi desființate vor fi echivalente cu circa 7% din forța de muncă a E.ON după fnalizarea acordului cu RWE, care, potrivit companiei, va crește de la 40.000 în prezent la peste 70.000. Acordul va permite economii anuale de 600-800 de milioane de euro până în 2022, potrivit E.ON. Potrivit acordului anunțat duminică, E.ON se va concentra în primul rând pe rețelele de distribuție și pe operațiunile de retail, iar RWE va deveni cea mai mare companie de generare a energiei din Europa. Tranzacția evaluează Innogy la 22 de miliarde de euro. În cadrul acordului, E.ON cumpără întreaga participație de 76,8% a RWE la Innogy, în timp ce RWE primește 16,7% din acțiunile E.ON. Grupul E.ON va face la rândul său o ofertă pentru cumpărarea deținerilor acționarilor minoritari ai Innogy, la prețul de 40 de euro pe acțiune, evaluând compania la circa 22 de miliarde de euro.
OMV vrea să își majoreze profitul operațional cu 70%
Grupul austriac OMV intenționează să își majoreze profitul operațional cu 70% în următorii opt ani, cu ajutorul preluărilor internaționale, extinderii activităților de rafinare și prin noi reduceri ale cheltuielilor, transmite Reuters. OMV vrea să obțină un profit înainte de dobânzi și taxe, excluzând elementele speciale și câștigurile și pierderile de inventar, de peste 5 miliarde de euro, până în 2025. Grupul, care are activități de explorare a zăcămintelor petroliere în Europa Centrală și de Est, Marea Nordului și Orientul Mijlociu și Africa, a mai anunțat marți că dispune de un buget de 10 miliarde de euro pentru preluări, până în 2025. OMV intenționează să folosească o parte din aceste fonduri pentru crearea unei noi regiuni de bază pentru operațiunile sale de explorare și producție în Australia și Noua Zeelandă. Jumătate din bugetul pentru achiziții va fi utilizat pentru dezvoltarea activităților de rafinare, pentru a dubla capacitatea de rafinare prin extinderea pe piețele existente și pe unele noi. OMV operează rafinării în Austria, Germania și România.
