Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE:O exploatare uriașă de gaze este controlată de o mână de “neica” nimeni

Ziarul de Vrancea
5 mar 2018 605 vizualizări

Exploatarea celor 200 miliarde mc de gaz din Marea Neagră este pe mâna unui manager cu pierderi, soțul președintei de CA al RATB și a unui pensionar din Ministerul Afacerilor Interne

Din 2017, guvernul României a înființat ACROPO, o autoritate care va reglementa explorarea și exploatarea resurselor energetice din Marea Neagră. Din conducerea autorității fac parte, conform Ziarului Financiar, un fost director de la Conversmin, companie pe pierderi, soțul președintei de CA al RATB și un pensionar din Ministerul Afacerilor Interne. Regulamentul de organizare pentru Autoritatea Competentă de Reglementare a Operațiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră (ACROPO), una dintre cele mai importante autorități de reglementare din domeniul energiei a fost publicat anul trecut, conducerea acesteia fiind numită tot spre sfârșitul lui 2017. ACROPO este o entitate subordonată guvernului înființată prin Legea 156/2016 privind siguranța operațiunilor offshore. Potrivit informațiilor disponibile pe site-ul ACROPO, aflat în construcție, cea mai nouă autoritate de reglementare din energia din România se ocupă de evaluarea și acceptarea rapoartelor privind pericolele majore, evaluarea notificărilor privind proiectarea și evaluarea notificărilor privind operațiunile la sondă care îi sunt prezentate, precum și de consilierea altor autorități sau organisme, inclusiv a autorității semnatare a acordurilor petroliere, ANRM, pentru operațiuni petroliere offshore. Totodată, ACROPO instituie o politică pentru o evaluare completă a rapoartelor privind pericolele majore și a notificărilor prezentate, incluzând inspecții, investigații și măsuri de constrângere. În acest moment, ACROPO este condusă de un președinte și doi vicepreședinți. În total, pe site-ul instituției figurează 9 persoane cu funcții de director sau de consilier. Președintele ACROPO este Iulian Offenberg, șef de serviciu la Conversmin, societate care se ocupă de închiderea minelor, cu un business de 4 mil. lei în 2016 și pierderi de 1,5 mil. lei. Spre comparație, doar Petrom alături de americanii de la ExxonMobil au investit până acum în Marea Neagră, în etapa de explorare, 2 miliarde de dolari. Iulian Clișeru este vicepreședintele ACROPO. Potrivit declarației sale de avere, Clișeru este inginer-șef la compania Moeller în Copenhaga, de unde a încasat în 2017 venituri medii lunare de circa 6.800 de euro. Iulian Clișeru este căsătorit cu Speranța Clișeru, președintele CA al RATB, fost director la Primăria Voluntari, dar și consiliera Gabrielei Firea, primarul Bucureștiului. Vasile Gușatu este vicepreședinte în cadrul ACROPO. El este pensionar al MAI și fost director de resurse umane în cadrul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră. Gazul din Marea Neagră riscă să devină un subiect controversat în contextul în care informațiile pe această temă au de cele mai multe ori un caracter confidențial, apreciază ZF. Spre exemplu, în perioada 15.11.2017-19.12.2017 a avut loc prima rundă de licitații în cadrul procesului de rezervare de capacitate pe conducta BRUA (Bulgaria, România, Ungaria, Austria), concepută pentru a duce gazul din Marea Neagră în regiune. La începutul acestui an, premierul ungar Viktor Orban a declarat că trei firme maghiare au câștigat licitația pe direcția România-Ungaria, dar nu le-a nominalizat. La solicitarea ZF, Transgaz, compania națională de transport al gazelor, a spus că de fapt sunt două. Numele lor a rămas tot secret.

Aparent, chiar și numărul companiilor participante la această licitație este o informație clasificată.

„Conform manualului procedurii de Sezon Deschis, orice date, informații sau notificări întocmite și transmise de către Solicitanți și Ofertanți în contextul Procedurii de Sezon Deschis Angajant sunt considerate a fi confidențiale și vor fi utilizate exclusiv în procesul de evaluare din cadrul Procedurii de Sezon Deschis Angajant și nu vor fi divulgate niciunei terțe părți fără consimțământul scris al Solicitantului/Ofertantului relevant“, spun reprezentanții Transgaz. Mai departe, Gas Connect Austria, transportatorul de gaze austriac care ar fi trebuit să ducă gazul românesc pâ­nă la terminalul Baumgarten din Viena, spune că a fost unilateral scos din joc de Ungaria. FGSZ, transportatorul de gaze din Ungaria, parte a grupului MOL, nu comentează. Astfel, cel puțin acum, din BRUA a rămas doar BRU, după ieșirea Austriei din joc

“Cu banii pe căldura din sere stăteam la un hotel de 2 stele”

Legumicultorii din județul Galați au probleme mari din cauza valului de frig care a lovit România. Ca să nu le înghețe răsadurile în sere, agricultorii sunt nevoiți să țină sobele pornite în permanență, ceea ce înseamnă cheltuieli mult mai mari și muncă foarte multă. În localitatea gălățeană Matca, răsadurile de roșii, castraveți și ardei sunt plantate în sere. Plantele au nevoie de căldură, iar fermierii trebuie să încingă sobele, dacă vor să iasă cu primele roșii pe piață în luna mai. Legumicultorii spun că ierni grele au mai fost dar, spre deosebire de alți ani, a crescut foarte mult prețul rumegușului folosit pentru încălzirea serelor. Într-un singur an prețul unui sac cu rumeguș s-a dublat, de la 10 lei la 20 de lei, iar pentru a trece cu bine peste iarnă, legumicultorii sunt nevoiți să investească mii de lei doar pentru încălzire. ”Înainte de a veni vremea asta urâtă ne mai odihneam ziua. Acum zi și noapte trebuie să asigurăm o temperatură în solar. Deci punem lemne în permanență, până acum am investit circa șase mii de lei în lemne și rumeguș. Se poate dormi foarte bine la un hotel de două stele, cu banii pe care îi dăm noi pe rumeguș, pe căldură...cu mic dejun inclus. Fără foc în solarii în clipa asta a doua zi nu mai este nimic”, a declarat legumicultorul Giani Filimon. În altă seră sunt 10.000 de răsaduri de roșii, 10.000 de răsaduri de castraveți și 12 sobe care funcționează în permanență pentru a asigura temperatura optimă, iar cheltuielile cu încălzirea se ridică la 600 de lei pe zi. ”Sobele le încălzim cu rumeguș, de la an la an se scumpește. Costul pentru o singură noapte tot crește. Un rumeguș bun costă și 20 de lei sacul. Ne străduim să ieșim cu bine la capăt”, a declarat proprietara serei, Carmen Dragomir. Cheltuielile suplimentare din această iarnă nu vor duce la majorări de prețuri ale legumelor produse în județul Galați. În cazul roșiilor, de exemplu, agricultorii se așteaptă la o producție foarte mare ca urmare a unui program inițiat de Ministerul Agriculturii. Cantitățile mari de pe piață vor ține prețul jos, mai ales că în România ajung numeroase legume din import, care fac concurență celor românești. În zona Matca este cel mai mare bazin legumicol din țară. Regiunea aflată în mijlocul județului Galați are peste 4.000 de producători, 1.000 de hectare de sere și 2.000 de hectare cu culturi în câmp.

Afacerile din comerțul cu amănuntul au urcat cu 11,1%

Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul, considerat cel mai important indicator al consumului populației, a crescut în ianuarie cu 11,1% față de ianuarie 2017, arată datele publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS). În decembrie 2017, față de decembrie 2016, volumul cifrei de afaceri pentru comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie brută, a înregistrat o creștere cu 13,4%. În ianuarie 2018, volumul cifrei de afaceri pentru comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie brută, comparativ cu luna ianuarie 2017 a înregistrat o creștere cu 11,1% ca urmare a creșterilor înregistrate la vânzările de produse nealimentare (plus 16,7%), comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate (plus 8%) și la vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun (plus 7,5%). În luna ianuarie 2018, comparativ cu luna precedentă, cifra de afaceri a scăzut pe ansamblu cu 25,3%, ca urmare a scăderii vânzărilor de produse nealimentare (-29,5%), vânzărilor de produse alimentare, băuturi și tutun (-24,7%) și comerțului cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate (-17,7%). Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul a crescut anul trecut cu 10,7% față de 2016, ritm scăzut față de cel înregistrat anul anterior.

Șeful Boeing: "Taxiurile zburătoare" vor deveni realitate în următorii zece ani

Șeful uneia dintre cele mai mari companii aeronautice, Boeing, este de părere că orașele vor cunoaște beneficiile transportului aerian pe distanțe mici în următoarea decadă. Dennis Muilenburg, șeful Boeing, crede că așa-numitele taxiuri zburătoare, care vor transporta pasagerii în orașe vor deveni realitate mult mai repede decât ne imaginăm acum. În prezent, sunt deja create prototipuri funcționale, tehnologia necesară fiind disponibilă. Era vehiculelor urbane zburătoare este suficient de aproape pentru ca autoritățile să înceapă deja să se gândească la regulile viitoarelor șosele 3D, este de părere CEO-ul Boeing. Șeful Boeing nu este singur în optimismul său. Acesta este susținut și de un recent studiu realizat de Deloitte, care vorbește despre drone comerciale cu 2-5 locuri care vor arăta ca o evoluție a elicopterelor actuale și care vor începe să intre pe piață încă din 2020. Boeing a cumpărat anul trecut Aurora Flight Sciences, o companie care dezvoltă taxiuri zburătoare împreună cu Uber, alt nume important care investește atât în mașini autonome, cât și în vehicule zburătoare. Aurora activează în acest domeniu încă din anii ’80 și are în portofoliul său una dintre cele mai avansate mașini zburătoare – un vehicul zburător electric autonom, numit eVTOL. Primele zboruri-test publice ale eVTOL vor începe peste doi ani.

Transelectrica și-a planificat investiții de 1,7 miliarde lei

Compania Națională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica și-a planificat un program de investiții de 1,7 miliarde lei până în 2020, cea mai mare parte din surse proprii, potrivit unor documente aprobate luni de acționari. Din suma totală, în acest an compania urmează să aloce pentru investiții 420,7 milioane lei, alte 637,8 milioane lei. În plus, în anul 2020, Transelectrica vrea să aloce pentru investiții alte 657,5 milioane lei. Investițiile vor fi direcționate în modernizarea și retehnologizarea unor stații electrice, în creșterea capacității de interconexiune cu țările vecine, precum și în integrarea producției de centrale noi și eliminarea congestiilor. Acționarii companiei au aprobat totodată și bugetul de venituri și cheltuieli pentru acest an. Astfel, compania estimează că va livra consumatorilor o cantitate de energie electrică de 55 TWh, cu 1 TWh mai mult decât cantitatea bugetată anul trecut. Veniturile totale prognozate pentru acest an sunt de 2,81 miliarde lei, în scădere cu 9%, în timp ce cheltuielile totale sunt estimate la 2,72 miliarde lei, mai mici cu aproape 7%. Profitul net bugetat pentru acest an se ridică la 72,78 milioane lei.

Directorul unei mari compani germane, rănit cu acid

Directorul financiar al grupul energetic german Innogy, Bernhard Günther, a fost grav rănit într-un atac cu acid, în vestul Germaniei, relatează Reuters. ”Suntem profund șocați de această veste oribilă. Ne gândim la Bernhard și la familia sa și îi dorim cu toții o însănătoșire grabnică”, a comentat CEO-ul grupului Uwe Tiggs. Poliția din Düsseldorf a precizat, într-un comunicat, că atacul a avut loc duminică dimineața, într-un parc din localitatea Haan, în apropiere de Essen, orașul unde se află sediul social al Innogy. Doi suspecți, în vârstă de aproximativ douăzeci de ani, erau căutați. Mobilul agresiunii nu a fost încă stabilit.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.