Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE:O bombă cu ceas ticăie în inima economiei Sute de mii de angajațI sunt în pericol să îșI piardă locuri de muncă

Ziarul de Vrancea
1 aug 2017 350 vizualizări

Analist: 45% din firmele din România, cu 700.000 de angajați, au capitaluri negative și n-ar trebui să supraviețuiască

Circa 45% din firmele din România, cu peste 700.000 de angajați, au capitaluri negative și în mod normal nu ar trebui să supraviețuiască, însă ele reușesc să rămână active deoarece se finanțează în principal prin întârzierea plăților către furnizori sau stat, potrivit unui studiu de impact transmis marți de Iancu Guda, președinte al Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) și lector al Institutului Bancar Român (IBR). O firmă are capital negativ atunci când nivelul datoriilor sau obligațiilor de plată depășește nivelul activelor sau resurselor de care dispune societatea."Este ca și cum o gospodărie are cheltuieli lunare de 1.000 de lei, dar venituri lunare totale de 800 de lei. Cum supraviețuiește? Simplu - nu plătește la termen datoriile respective. În mod similar supraviețuiesc aproape jumătate din companiile active în România", a explicat Guda. Ultima variantă a programului de guvernare a alianței PSD-ALDE, votată odată cu guvernul Tudose, propune înăsprirea legislației privind firmele, astfel că, până la 31 decembrie 2019, firmele cu capital negativ vor fi obligate să-și reîntregească capitalul, iar o persoană nu va mai putea înființa o societate un anumit număr de ani după două insolvențe. Programul de guvernare prevede și alte măsuri noi față de programul inițial de guvernare, din ianuarie. "Intenționăm constituirea unei direcții în cadrul ANAF (și cooperare cu Registrul Comerțului) pe tematica firmelor cu pierderi continue (peste 3 ani la rând), companiilor care au cifra de afaceri nulă și a creditelor acordate de acționarii privați propriilor firme cu pierderi precum și consolidarea Direcției de Prețuri de Transfer din aceeași instituție", arată documentul. Însă analistul financiar consideră că tratamentul aplicat acestor companii trebuie cântarit cu mare atenție, pentru a nu genera efecte economice sau fiscale negative. "Vorbim despre capitaluri proprii negative în valoare cumulată de aproximativ 153 miliarde lei (nu sunt ușor de găsit până la 31 decembrie 2019) și aproape 711.000 de salariați care lucrează la aceste companii și plătesc contribuții, respectiv 18% din totalul angajaților din mediul de afaceri", a precizat Guda.

Firmele din România au distribuit dividende de 43 miliarde lei

u studiul de impact arată că dividendele distribuite în acest an au reprezentat circa 85% din profiturile obținute în 2016

Companiile din România au distribuit în acest an dividende de 43 miliarde lei (aproape 10 miliarde euro) din profitul pe 2016, nivel echivalent cu valoarea distribuită în precedenții șapte ani la un loc, ca urmare a reducerii impozitului pe dividende de la 16% la 5% și a incertitudinii legate de evoluția impozitelor în perioada următoare, potrivit unui studiu de impact transmis marți de Iancu Guda, președinte al Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) și lector al Institutului Bancar Român (IBR). Dividendele sunt sumele distribuite către acționarii companiilor din profiturile obținute în exercițiul financiar anterior. În programul de guvernare propus înainte de alegerile parlamentare din 2016, dar și în ultima variantă a programului de guvernare, cu care a fost votat guvernul Tudose în Parlament, alianța PSD-ALDE promitea eliminarea impozitului pe dividende de la 1 ianuarie 2018. Însă guvernul a renunțat deja la multe dintre măsurile fiscale prevăzute în ultima variantă a programului de guvernare, iar despre impozitul pe dividende nu au mai existat declarații oficiale în ultima perioadă, nefiind sigur în prezent dacă impozitul va fi sau nu eliminat din 2018. Studiul de impact arată că dividendele distribuite în acest an au reprezentat circa 85% din profiturile obținute în 2016 și "aproape cât toate dividendele distribuite de întreg mediul de afaceri în perioada 2009-2015", iar autorul studiului a detectat o legătură istorică între valoarea dividendelor și gradul de incertitudine privind politica fiscală. "Istoria recentă ne demonstrează că reducerea impozitului pe dividend de la 16% la 5% (începând cu 1 ianuarie 2016) se reflectă într-o accelerare masivă a distribuirii profiturilor către plata dividendelor. Estimez că nivelul dividendelor plătite aferente exercițiului financiare 2016 a fost de 43 miliarde lei, reprezentând un procent de distribuire de 85% din profiturile obținute în ultimul an și aproximativ 10% din capitalurile proprii ale tuturor companiilor", a afirmat Guda, în studiul de impact.  Pe baza analizei comportamentului companiilor, analistul subliniază că cele mai multe firme românești au distribuit dividende mai mari în perioada în care există o incertitudine cu privire la dimensiunea impozitului pe dividend in anul următor sau pe termen mediu și lung. Distribuirea dividendelor a înregistrat diferențe de la un sector la altul. Astfel, aproximativ 70% din dividendele distribuite, adică 30 miliarde lei, au fost înregistrate în cinci domenii: comerț en gros și distribuție (9,6 miliarde lei), alte activități de servicii prestate întreprinderilor (8,4 miliarde lei), poștă și telecomunicații (4,4 miliarde lei), industria de mașini și echipamente (4,2 miliarde lei) și transporturi (3,6 miliarde lei). Pe baza acestor cifre, analistul estimează că o eventuală reducere sau eliminare a impozitului pe dividende va accelera tendința de distribuire de dividende. "Deși există incertitudini privind evoluția viitoare a impozitului pe dividend, o reducere viitoare a acestuia poate genera o accelerare a distribuirii dividendelor și a comportamentului de îndatorare a companiilor, fie de la acționari (care vor împrumuta înapoi companiei dividendul încasat), furnizori sau instituții de credit", arată analistul, în raportul menționat.

Selgros intră pe piața turismului din România, printr-o platformă operată de TUI

Compania Selgros Cash&Carry intră pe piața turismului din România prin lansarea unei platforme cu pachete turistice denumită Selgros Travel și care va fi operată de către gigantul german al turismului TUI, a anunțat marți compania. Platforma Selgros Travel va prezenta lunar câte zece pachete turistice către diverse destinații. Prin intermediul platformei, turiștii vor mai putea face rezervări hoteliere în toată lumea, potrivit companiei. Românii interesați de călătorii pot găsi pe noua platformă sejururi de o săptămână în stațiunea cubaneză Varadero, cu prețuri începând de la 999 de euro de persoană. Alte exemple de oferte valabile de marți pe selgrostravel.ro sunt sejururi la insula grecească Santorini, în luna septembrie, la 399 de euro, un revelion în Dubai la 999 de euro sau un circuit în Toscana, la final de septembrie, la 559 de euro. Selgros Cash&Carry și-a început activitatea în România în 2001, iar în prezent deține 21 magazine în București, Brașov, Iași, Târgu Mureș, Oradea, Cluj, Ploiești, Timișoara, Craiova, Bacău, Galați, Brăila, Arad, Suceava și Constanța. Afacerile Selgros Cash&Carry România au crescut anul trecut cu 12,3%, la 3,3 miliarde lei (732 milioane euro), iar profitul net a scăzut cu 41,5%, la 25,2 de milioane lei (5,6 milioane euro), potrivit datelor raportate la Ministerul Finanțelor. Din 2011, compania este parte a Transgourmet Holding AG, cu operațiuni în Elveția, Franța, Germania, Austria, Polonia, România și Rusia.

Rezervele valutare administrate de BNR au scăzut în iulie pentru a treia lună la rând

Rezervele valutare ale Băncii Naționale a României (BNR) au scăzut în luna iulie pentru a treia lună la rând, cu 572 milioane euro până la 34,636 miliarde euro, în urma unor ieșiri mai mari din rezerve și a deprecierii față de euro a dolarului și yenului, monede în care este deominată o parte din rezervă, arată datele publicate marți de BNR. La finalul lunii iunie, rezervele valutare se situau la 35,208 miliarde euro. Iulie este a treia lună la rând de scădere a rezervelor valutare, după ce acestea au atins un nivel maxim istoric în luna aprilie, de 35,96 miliarde euro. În cursul lunii iulie au intrat în rezervele valutare 796 milioane euro, provenind din "modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor Publice și altele". Pe de altă parte, au fost înregistrate ieșiri de 1,368 miliarde euro, din modificarea rezervelor minime în valută, plăți de rate și dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută, plăți la Comisia European, dar și "impactul deprecierii față de euro a unor monede aflate în rezerva valutară (dolarul american, lira sterlină și yenul japonez)". Potrivit raportului anual pe 2016 al BNR, la finalul anului trecut, euro avea o pondere domiantă în rezervele valutare administrate de BNR, cu o cotă de 75,1%, dolarul american avea o pondere de 11,8%, în timp ce restul de 13,2% din rezervele valutare era denominat în alte monede (yen, liră sterlină etc). Rezerva de aur s-a menținut la 103,7 tone, dar valoarea acesteia s-a redus de la 3,634 miliarde euro la 3,602 miliarde euro, ca urmare a scăderii prețurilor internaționale. Rezervele internaționale ale României (valute plus aur) au scăzut la 38,238 miliarde euro la finalul lunii iulie, de la 38,842 miliarde euro în iunie.  Plățile scadente în luna august în contul datoriei publice denominate în valută însumează 192 milioane euro.

Ministerul Comunicațiilor propune ca Radiocom să transmită fără plată doar programele TVR

Ministerul Comunicațiilor propune ca Societatea Română de Radiocomunicații (Radiocom) să transmită în regim ”free to air”(transmisia necriptată a programelor – n.r.), fără plată, doar programele Societății Române de Televiziune (TVR), în condițiile lipsei interesului televiziunilor private, potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern lansat în dezbatere publică. România s-a angajat în fața Uniunii Europene (UE) să implementeze un program de tranziție de la televiziunea analogică la televiziunea digitală terestră, program care ar fi trebuit finalizat în iunie 2015, conform Acordului Geneva 2006 semnat de România și a strategiei din acest domeniu adoptate de guvern. În vara anului trecut, conducerea Radiocom estima că, până la finalul lui 2016, cel puțin 90% din populația țării va avea acces la televiziunea digitală terestră. În prezent, lipsa interesului din partea radiodifuzorilor privați, de a fi transmiși, la nivel național, ”free to air” și fără plată, prin intermediul multiplexurilor (MUX), a obligat ministerul să schimbe strategia referitoare la tranziția către televiziunea digitală. Multiplexul digital reprezintă un grup de programe de radiodifuziune și televiziune, servicii multimedia și alte date transmise de la stațiile de emisie către utilizatorii finali pe cale radio. Astfel, potrivit proiectului de lege, Radiocom va transmite în acest regim doar programele TVR. În acest sens, va fi necesară introducerea unui capitol separat, la bugetul TVR, ”pentru plata închirierii stațiilor și circuitelor datorată agenților economici din sistemul comunicațiilor (...)”. ”Titularul licenței de utilizarea a frecvenței în sistem radio terestru de televizuune digitală, prin promovarea acestui act normativ, va avea astfel ca obligație, să transmită, în aceleași condiții free to air și fără plată, doar posturile publice de televiziune”, se arată în nota de fundamentare.

Ministerul Finanțelor vrea să ia cu împrumut 3,1 miliarde lei de la bănci

Ministerul Finanțelor și-a propus pentru luna august să împrumute de pe piața internă 3,1 miliarde lei, la care s-ar putea adăuga câteva sute de milioane lei prin licitații suplimentare, nivelul fiind semnificativ sub cel din lunile anterioare, potrivit Raiffeisen Bank. Pentru perioada ianuarie-mai, Ministerul Finanțelor a programat împrumuturi lunare cuprinse între 3,4 miliarde lei și 3,9 miliarde lei, plus  licitațiile suplimentare. În iunie, valoarea programată a urcat la 5,3 miliarde lei, în timp ce pentru iulie, Ministerul Finanțelor a programat emisiuni de 5,1 miliarde lei, dar a luat efectiv din piață o sumă puțin mai mare, de 5,2 miliarde lei. În august, statul vrea să atragă de la băncile locale 800 milioane lei prin certificate de trezorerie. La aceasta se adaugă emisiuni de obligațiuni în valoare de 2,3 miliarde de lei, sumă care ar putea fi suplimentată prin licitații adiacente. Sumele vor fi utilizate pentru finanțarea deficitului bugetului de stat și refinanțarea datoriei publice în luna august 2017. "În opinia noastră, calendarul emisiunilor de titluri de stat din această lună pare fezabil", au comentat analiștii Raiffeisen Bank, într-un raport publicat marți.

Uniunea Europeană a introdus noi limite de poluare

Uniunea Europeană a introdus noi limite de poluare pentru emisiile de substanțe toxice ale termocentralelor pe bază de cărbune, gaz, păcură și alți combustibili fosili, precum și ale platformelor petroliere marine, astfel că acestea au la dispoziție patru ani să investească în modernizarea sistemelor de purificare a gazelor de ardere și a apelor reziduale, pentru ca până în 2021 să se alinieze standardelor europene. Astfel, Uniunea Europeană a introdus noi limite de poluare pentru dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx) și pulberi (PM), mercur (Hg), acid clorhidric (HCl) și florură de hidrogen (HF). Acestea vizează termocentralele pe bază de cărbune, gaz, păcură și alți combustibili fosili, precum și platformele petroliere marine, inclusiv termocentralele din România. “În Romania, termocentralele pe bază de cărbune sunt depășite și foarte ineficiente. Zecile de milioane de euro, necesare conformării lor, pot fi folosite de companiile energetice mult mai bine: pentru a construi surse de energie regenerabile, moderne și curate, ce sporesc securitatea energetică, generează multe comenzi pentru companiile de inginerie din România și, implicit, mai multe locuri de muncă. Și să nu uităm că vom respira chiar și un aer mai curat", susține  Alin Tănase, coordonator de campanii în cadrul Greenpeace România.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.