Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE:Hotelierii de pe litoral ar putea majora tarifele cu peste 10% anul viitor

Ziarul de Vrancea
22 oct 2017 1528 vizualizări

Majorările de prețuri vor fi operate de hotelierii care nu au ridicat tarifele în ultimii doi-trei ani

În cea mai mare parte, hotelurile de pe litoralul românesc au anunțat că vor menține anul viitor tarifele la nivelul celor de anul acesta sau, cel mult, vor exista creșteri de peste 10% în cazul acelora care nu le-au modificat în ultimii doi-trei ani, a declarat, pentru News.ro, directorul general al agenției de turism Litoralul Romanesc.ro, Ionuț Nedea. ”Sunt totuși hotelieri care vor majora tarifele cu peste 10%, însă aceștia sunt în special cei care au menținut tarifele nemodificate în ultimii doi-trei ani”, a adăugat el. În ceea ce privește bilanțul pentru acest an, Ionuț Nedea afirmă că a fost un an bun, care s-a încadrat în linia ascendentă înregistrată în ultimii zece ani. ”În anul 2016, am înregistrat o creștere a cifrei vânzărilor de 40% față de 2015, iar în 2017 am înregistrat o creștere de 44% față de anul precedent”, precizează Nedea. Astfel, circa 83.100 de turiști români și-au petrecut concediul la mare, prin Litoralulromanesc.ro, adică 94% din totalul turiștilor care au cumpărat pachete prin agenție. Cei mai mulți turiști străini au fost din Marea Britanie (1.331 turiști, 1,5% din total), Germania (905 turiști, 1,03% din total) și Republica Moldova (281 turiști). De asemenea, turiști străini care și-au petrecut vacanța pe litoralul românesc au venit și din Italia, Franța, SUA, Austria, Belgia și Spania. "În ceea ce ne privește, am înregistrat și o creștere a numărului de turiști, aceasta fiind de 27%, însă la nivelul întregului litoral, din datele pe care le-am cules până în acest moment de la peste 300 de hoteluri, se pare că numărul turiștilor care s-au cazat în unități clasificate s-a diminuat cu până la 10%. Acest lucru se datorează în parte faptului că din ce în ce mai mulți turiști aleg să se cazeze în apartamentele construite în stațiunea Mamaia și nu numai”, precizează reprezentantul companiei. În ceea ce privește programul "Litoralul pentru toți", Nedea spune că este foarte util atât pentru turiști, care pot petrece sejurul pe litoral achitând un tarif mai mic, într-o perioadă în care încă se mai poate face plajă, cât și pentru hotelieri, care pot astfel să prelungească perioada de încasări. ”De altfel, acest program răspunde într-o oarecare măsură provocării pe care toți operatorii de turism de litoral trebuie să o abordeze, și anume: prelungirea perioadei de activitate în turismul de pe litoral. Rezolvarea acestei probleme ar putea avea efecte atât în ceea ce privește creșterea volumelor de încasări, care la rândul său duce la creșterea investițiilor în activele de pe litoral, cât și în ceea ce privește nivelul de retenție a personalului și posibilitatea de școlarizare a acestuia, cu rezultate imediate în creșterea nivelului de calitate a serviciilor”, a mai spus Ionuț Nedea. Litoralulromanesc.ro, deținut de compania Creative Eye SRL din Constanța, cu capital integral privat românesc, este cel mai mare vânzător de vacanțe în stațiunile autohone de la Marea Neagră, atât ca număr de turiști, cât și ca vânzări. Litoralulromanesc.ro a înregistrat anul trecut un volum de vânzări de 15 milioane de euro, la Ministerul Finanțelor fiind raportat doar comisionul, de 6,17 milioane de lei, așa cum se întâmplă în cazul multor agenții de turism. Prin intermediul agenției au ajuns anul trecut în stațiunile românești de la Marea Neagră peste 80.000 de turiști. Portalul promovează peste 400 de structuri de cazare în 13 stațiuni de pe litoralul românesc, de la unități de o stea până la cele de cinci stele.

Aproape două treimi dintre români vor să-și cumpere o mașină electrică

u principalul motiv pentru care românii se țin departe de mașinile 100% electrice este prețul

Prețul ridicat este motivul pentru care o treime dintre români nu ar cumpăra o mașină electrică, iar 61% dintre ei se gândesc să facă o astfel de achiziție, dar nu mai devreme de trei ani, arată un studiu efectuat de compania de market research 4Service Group. Anul 2017 a înregistrat un record în materie de importuri de mașini second-hand, pe fondul eliminării timbrului de mediu, iar românii au adus în țară aproape 380.000 de mașini second-hand în primele nouă luni ale anului, în creștere cu 124% față de 2016. Cu toate acestea, tot mai mulți români vor să-și cumpere o mașină electrică, dar amână momentul achiziției, potrivit studiului. ”Astfel, conform studiului efectuat în septembrie 2017, 61% dintre respondenți au declarat că iau în considerare cumpărarea unei mașini electrice, dar nu mai devreme de trei ani, 29% dintre ei spun că vor să cumpere un automobil electric în următorii 2-3 ani, în timp ce doar 10% au în plan o astfel de achiziție în termen de cel mult un an”, se arată în comunicat. O treime dintre români (32%) ar alege o mașină electrică datorită tehnologiile avansate și performante, comparativ cu mașinile convenționale, în vreme ce 27% dintre ei iau în considerare autonomia și frecvența cu care vor trebui să reîncarce bateria. Totodată, pentru 26% dintre ei, cel mai mult contează reducerile și programele demarate de autorități, precum ”Rabla Plus”, prin care se oferă o subvenție de 10.000 de euro pentru cumpărarea unei mașini 100% electrice, respectiv 4.500 de euro pentru o mașină hibrid plug-in. Principalul motiv pentru care românii se țin departe de mașinile 100% electrice este prețul, motiv invocat de 33,3% dintre respondenți. ”La momentul actual, cel mai ieftin autovehicul 100% electric este Smart FortwoElectric Drive, urmat de versiunea ForFour, Volkswagen e-up!, Mitsubishi i-MieV, Renault Zoe, VW e-Golf și BMW i3. (...) Ultimul a fost și modelul cu cele mai multe înmatriculări în 2017, 22. (...) Mașinile Tesla nu pot fi incluse în programul Rabla Plus deoarece nu există un distribuitor oficial în România”, se arată în comunicat. Al doilea motiv ca importanță, legat de reticența românilor de a-și cumpăra un autoturism electric, este preferința pentru mașinile convenționale, potrivit studiului. 14% dintre români recunosc că preferă autoturismele cu motoare diesel sau benzină, sau mașinile hibride, iar 13,1% dintre ei spun că viteza prea mică de încărcare, sau, mai degrabă, timpul mare de așteptare sunt factori hotărâtori. ”Procente apropiate înregistrează și cei care se tem de autonomia mică și imposibilitatea deplasării pe distanțe mai mari, 12,6%, respectiv cei 11,7% care spun că sunt prea puține stații de încărcare în țară, sau chiar deloc în orașele mici din provincie. Aproape 10% dintre respondenți nu au suficient de multă încrede în noile tehnologii, în vreme ce 1,4% spun că au avut experiențe negative în utilizare”, se arată în comunicat. Programul Rabla Plus nu a a impulsionat înmatriculările de mașini electrice noi pe măsura așteptărilor. Astfel, în primele nouă luni ale anului 2017 s-au înmatriculat 113 autoturisme complet electrice, mai mult decât numărul total al înmatriculărilor de EV-uri (electric vehicle) din perioada 2010-2014, conform datelor Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV). Dintre acetea, doar 28 de mașini electrice au fost înmatriculate de persoane fizice, mult sub cifra de 1.000, avansată de autorități la începutul programului Rabla Plus. ”Până acum, autoritățile au aprobat 446 de dosare pentru subvenția de 10.000 de euro acordată la achiziția unei mașini electrice. Condiția este ca producătorii să le și poată livra până la termenul limită, de 31 decembrie 2017. În caz contrar, clienții vor pierde subvenția de 10.000 de euro”, se arată în comunicat.

Ministerul Turismului a retras licența Omnia Turism

Licența de turism a Omnia Turism a fost retrasă de către direcția de specialitate din cadrul Ministerului Turismului, a anunțat ministerul, care subliniază că verifică, alături de ANAF, toate contractele încheiate de touroperator. ”Ministerul Turismului, prin Direcția de Control, a intensificat procesul de monitorizare a pieței de turism și va efectua verificările necesare pentru a identifica toate agențiile de turism și toate tipurile de contracte aflate în derulare cu compania Omnia Turism, tocmai pentru a avea o imagine detaliată asupra acestui caz atipic”, arată ministerul, într-un comunicat. Ministerul Turismului analizează modalitatea prin care au acționat agențiile de turism în relațiile contractuale cu touroperatorul Omnia Turism, urmând a se stablili dacă acestea au acționat în nume propriu în relația cu clientul sau în baza unui contract de mandat, caz în care responsabilitatea aparține Omnia Turism, spun oficialii instituției. La sediul Ministerului Turismului a avut loc sâmbătă ședința operativă cu privire la identificarea măsurilor de prevenție în situații asemănătoare cu cea generată de agenția Omnia Turism. Ședința a fost condusă de Ministrul Turismului, Mircea Titus Dobre, grup de lucru interinstituțional la care au mai participat și președintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT), Alin Burcea, președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), Marcel Bogdan Pandelică, și vicepreședintele Agenției Naționale de Admnistrare Fiscală (ANAF), Tudor Daniel Mihail. Totodată, Agenția Națională de Admnistrare Fiscală întreprinde acțiuni de verificare a datelor financiare furnizate de departamentul de vânzări al agenției Omnia Turism, pentru identificarea cuantumului sumelor achitate de fiecare client în parte și pentru stabilirea prejudiciului cauzat agențiilor de turism partenere. Concomitent, în acest caz, organele competente ale statului verifică potențialele elemente ale constituirii unei infracțiuni economice. Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor derulează acțiuni de stabilire a respectării prevederilor legale privind protecția consumatorilor, mai informează Ministerul Turismului. ”Președintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism întreprinde totodată măsurile necesare constituirii unui fond de solidaritate prin care se urmărește despăgubirea persoanelor fizice prejudiciate de Omnia Turism cu o sumă mai mare de 1.000 de euro”, informează comunicatul. În cadrul ședinței operative, au mai avut loc și discuții tehnice pe subiectul garantării pachetelor de servicii turistice, în special cu privire la Ordonanța nr. 26 din 30 august 2017 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 107/1999 privind activitatea de comercializare a pachetelor de servicii turistice, ordonanță ce cuprinde o serie de măsuri în domeniul turismului menite să contribuie la protecția turiștilor.

Hidroelectrica estimează un profit net de 1,13 miliarde lei anul viitor

Producătorul de energie Hidroelectrica, una din cele mai profitabile companii de stat, estimează un profit net de 1,13 miliarde lei anul viitor și venituri totale de 3,31 miliarde lei, potrivit unor documente publicate pe site-ul companiei. Hidroelectrica și-a planificat pentru anul viitor investiții de 862,3 milioane lei. De asemenea, compania preconizează pentru acest an un profit net de 992,5 milioane lei și venituri totale de 3,12 miliarde lei.Acționarii Hidroelectrica urmează să aprobe în ședința din 2 noiembrie bugetul companiei pentru acest an. Poiectul de buget a fost realizat în urmă cu mai multe luni și este posibil ca până la sfârșitul anului profitul net și cifra de afaceri să fie mai mari decât proiecțiile inițiale, având în vedere rezultatele de până în prezent, au declarat pentru News.ro reprezentații companiei. Cheltuielile totale bugetate pentru acest an sunt de 1,88 miliarde lei, din care cele cu cheltuielile cu personalul sunt estimate la 331,16 milioane lei. Compania și-a planificat investiții de 626,4 milioane lei în acest an. De asemenea, Ministerul Energiei a pregătit un proiect de lege de prin care vrea să listeze 10% din societate. În anul 2016, Hidroelectrica a înregistrat un profit net de 1,36 miliarde lei, raportat la venituri totale de 3,39 miliarde lei. În primul semestru al acestui an, societatea a înregistrat un profit net de 716 milioane lei, raportat la o cifră de afaceri de 1,705 miliarde lei. Compania are circa 3.300 de angajați.Hidroelectrica este una din cele mai profitabile companii de stat și unul din cei mai mari producători de energie din țară. Acționarul majoritar este Ministerul Energiei, cu 80,05% din capital, restul fiind deținut de Fondul Proprietatea.

“Suntem optimiști în privința creșterii pieței de software”

România beneficiază de un context extrem de favorabil, având cea mai mare creștere economică din Europa, iar piața IT este așteptată să se dezvolte în continuare, fiind multe oportunități pentru finanțarea afacerilor, însă resursele umane nu cresc în același ritm, lipsa talentelor fiind una dintre marile provocări ale firmelor, a declarat, pentru News.ro, directorul general al dezvoltatorului software Kepler-RomInfo, Petrișor Guță. Institutul Național de Statistică (INS) a anunțat recent că a revizuit în creștere, de la 5,9% la 6,1%, pe serie brută, estimările publicate în august și septembrie referitoare la rata de creștere a Produsului Intern Brut (PIB) din trimestrul al doilea al acestui an. Industria românească de software și servicii este estimată să depășească 4 miliarde de euro în 2017, potrivit unei estimări a Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii (ANIS). Totodată, prognoza medie anuală de creștere pentru următorii trei ani este estimată la aproximativ 15%. Evoluția favorabilă a pieței creează oportunități de finanțare pentru jucătorii din IT, consideră Petrișor Guță. ”Suntem optimiști în privința creșterii pieței, deoarece contextul economic general este unul favorabil, cu multe oportunități pentru finanțarea afacerilor. Sunt mai mulți bani disponibili prin fonduri de investiții și mentalitatea de StartUp este încurajată și din ce în ce mai prezentă în România. Pentru 2018, ne așteptăm să vedem o tendință de creștere, luând în considerare factorii de mai sus”, a declarat Guță. El atrage însă atenția că afacerile trebuie susținute de un număr tot mai mare de specialiști, iar lipsa acestora reprezintă o mare provocare pentru companii. ”Putem spune cu certitudine că lipsa de talente este una dintre cele mai mari provocări ale noastre, care are impact asupra pieței serviciilor software în mod holistic. Cererea pieței este în continuă creștere, iar resursele umane pentru industria noastră nu pot ține pasul cu această creștere exponențială, chiar dacă numărul specialiștilor IT crește de la un an la altul, dar nu în același ritm cu cererea”, a afirmat Guță. El a subliniat că, fiind bazat pe capitalul uman și capabil să plătească salarii competitive, sectorul software și IT este un vector de creștere al stabilității țării. Kepler-RomInfo, parte a grupului francez Alten de de la finalul lui 2016, a înregistrat anul trecut afaceri de 37,43 milioane lei (8,34 milioane euro), având un număr de 223 de angajați, potrivit datelor trimise Ministerului Finanțelor.

1.200 de firme și-au mutat sediul social din Catalonia în această lună

Aproape 1.200 de firme au demarat procedurile pentru a-și muta sediul social din Catalonia, în ultimele trei săptămâni de criză politică, potrivit datelor publicate vineri de Registrul Comerțului din Spania, informează AFP. Între data de 2 octombrie, după referendumul în favoarea autodeterminării interzis de Curtea Constituțională a Spaniei, și 19 octombrie inclusiv, un număr de 1.185 de societăți și-au mutat sediul social din Catalonia. Vârful a fost atins în ziua de joi, 19 octombrie, când Madridul și-a confirmat intenția de a suspenda, cel puțin parțial, autonomia Cataloniei, și când 268 de societăți și-au mutat sediul social. În sens invers, în cursul celor trei săptămâni, doar 52 de societăți și-au mutat sediul în Catalonia. Regiunea numără aproximativ 500.000 de societăți și generează 19% din produsul intern brut al Spaniei. Toate tipurile de societăți sunt vizate de fenomenul de mutare a sediului social în afara Cataloniei, de la giganți precum băncile CaixaBank și Banco Sabadell sau grupul de gaze naturale Gas Natural, până la societăți de talie mijlocie precum producătorul de vin Codorniu și grupul alimentar Idilia Foods.

ASF: Piața asigurărilor din România este stabilă

Piața asigurărilor din România este una stabilă, caracterizată de îmbunătățirea indicatorilor de prudențialitate și de lichiditate, rezultă din analiza efectuată de Autoritatea de Supraveghere Financiară, în urma raportărilor trimise de societățile de asigurare, potrivit unui comunicat al instituției. Conform datelor raportate, pentru prima dată toți asigurătorii îndeplineau, la data de 30 iunie 2017, cerințele minime de capital (MCR) și cerințele de capital de solvabilitate (SCR), conform Regimului Solvency II. ASF precizează că valoarea fondurilor proprii eligibile, la finalul primului semestru al anului 2017, pentru a acoperi cerința minimă de capital MCR s-a ridicat, la nivelul întregului sistem, la 4,69 miliarde lei, în timp ce valoarea fondurilor proprii eligibile pentru a acoperi SCR a fost de 4,96 miliarde lei. În ceea ce privește lichiditatea societăților de asigurare, analiza ASF relevă faptul că, în primul semestru al anului 2017, coeficientul de lichiditate calculat pentru categoria asigurărilor generale este în valoare de 2,63. În același timp, coeficientul de lichiditate calculat pentru categoria asigurărilor de viață este în valoare de 5,03. Cei doi indicatori sunt supraunitari, ceea ce indică un nivel foarte bun al lichidității la nivelul pieței asigurărilor.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.