MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE:Euro scade, prețul aurului atinge un nou record
BNR a anunțat, ieri, un curs de referință de 4,7305 lei/euro, în scădere cu 0,04% față de valoarea atinsă marți.
Totodată, prețul gramului de aur a depășit 211 lei și a atins un nou nivel record, a opta oară în luna august, pe fondul creșterii instabilității pe piețele financiare globale. Marți, euro a crescut la 4.7322 lei. Miercuri, euro a scăzut la 4.7305 lei. Prețul gramului de aur a crescut de la 209.6761 lei la 211.5392 lei. Acesta este un nou nivel record, atins a opta oară în luna august, pe fondul creșterii instabilității pe piețele internaționale. Dolarul american, cotat indirect în piața românească prin raportare la paritatea euro/dolar, a crescut de la 4.2606 lei la 4.2638 lei. Cursul francului elvețian a scăzut de la 4.3477 lei la 4.3425 lei. Lira sterlină a scăzut de la 5.2197 lei la 5.2078 lei.
STUDIU: Cât dau românii, în medie, pe o mașină nouă?
suma rezultată din studiile bazate pe vânzări este una între 11.700 euro și 31.200 euro pentru cumpărarea unei mașini noi
Românii alocă, în medie, între 11.700 euro și 31.200 euro pentru cumpărarea unei mașini noi din clasele mică, medie și SUV, potrivit datelor Jato Dynamics, în contextul în care vânzările de autoturisme noi au crescut. Defalcat pe categorii, bugetul mediu pentru achiziția unei mașini aparținând segmentelor de clasă mică este de 11.700 euro, 20.750 euro în cazul segmentelor de clasă medie și 23.000 – 31.200 euro pentru toate clasele de SUV-uri.
“Cumpărătorul român se aliniază la tendințele globale, iar achiziția unei mașini noi nu mai ține cont doar de bugetul disponibil, ci și de un cost cât mai mic în utilizare și de o valoare de revânzare cât mai mare. Vânzările crescute ale mașinilor eco, în detrimentul motorizărilor diesel, confirmă acest fapt”, a declarat Mirela Grigore, director de marketing în cadrul Toyota România, parte a grupului britanic Inchcape. Cumpărătorii au în vedere avantajele utilizării mașinilor hibrid pe termen mediu, raportându-se la costul total al deținerii autoturismului. “Suplimentarea fondurilor programului Rabla Plus pentru persoane fizice și juridice, în ultimele două luni, alimentează cererea tot mai mare pentru mașini hibride, plug-in hibride și electrice, care au ajuns să dețină o pondere de 3,6% în primele șapte luni din 2019, față de doar 2,5% în același interval din 2018”, spune Eduard Diaconu, director de Vânzări și Rețea în cadrul Toyota România.
Pentru autovehiculele hibride există mai multe excepții la taxele si impozitele locale: în funcție de deciziile consiliilor locale, proprietarul beneficiază de o reducere între 50% și 100% la plata obligației fiscale, dar și de parcare gratuită în orașe. În primele șapte luni s-au vândut 3.541 mașini eco (hibride, plug-in hibride și electrice), cu 60% mai multe decât în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor Asociației Producătorilor și Importatorilor de Automobile. În același interval, vânzările de autoturisme noi au crescut cu 11%, iar cele de mașini second hand au scăzut cu 5,9%.
„Creșterea venitului net anual pe cap de locuitor în 2018, până la valoarea de 5.083 de euro, a contribuit semnificativ la acest trend. Consumatorul român a început să înțeleagă mult mai bine avantajele achiziției unei mașini noi comparativ cu una rulată”, spun autorii studiului. Garanția de producător, lipsa eventualelor “surprize” neplăcute, cât și dorința de a fi primul utilizator al mașinii sunt elemente care determină tot mai mulți români să achiziționeze o mașină nouă. Chiar și cu acest avans al pieței mașinilor noi, România continuă să fie pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește posesia unei mașini, cu doar 362 de autovehicule la 1.000 de locuitori, față de 602 mașini la 1.000 de locuitori – media UE, relevă datele Asociației Europene a Producătorilor de Automobile.
Țara care a decis să-și mute capitala: o afacere de 33 miliarde de dolari
care sunt motivele pentru care autoritățile unei țări cu peste 250 de milioane de locuitori au luat o astfel de decizie?
Autoritățile indoneziene vor muta capitala națională de la Jakarta undeva în Kalimantanul de Est, pe Insula Borneo, transmite The Guardian. Anunțul a fost făcut de președintele Indoneziei, Joko Widodo. Noua capitală nu a primit încă un nume, dar va fi amplasată jumătate în „regența Penajam Paser” și jumătate în „regența Kutai Kertanegara”, a precizat președintele indonezian. „Guvernul a efectuat studii aprofundate în ultimii trei ani”, a menționat Joko Widodo. Planul nu îi aparține lui Widodo, ci a fost sugerat și de alți președinți indonezieni de-a lungul deceniilor, dar se pare că acum autoritățile sunt pregătite să pună lucrurile în mișcare. Guvernul urmează să prezinte un proiect de lege în acest sens Camerei Reprezentanților și, dacă va fi aprobat, construirea noii capitale ar putea debuta chiar de la anul, a subliniat președintele Indoneziei. Prețul unui asemenea proiect? 466 de miliarde de rupii – circa 33 de miliarde de dolari. Sumă din care 19% va reprezenta contribuția statului. Restul banilor vor proveni din parteneriate public-private.
„Mutări de birocrați”
În noile clădiri guvernamentale vor trebui să se mute aproximativ 1,5 milioane de funcționari publici. Primele „mutări de birocrați” vor debuta, în cel mai optimist scenariu, în 2024, potrivit Guvernului de la Jakarta. Motivul pentru care capitala națională va fi relocată? Widodo spune că aceasta va fi o metodă de combatere a inegalității sociale și de a balansa povara administrativă din Insula Java. În Jakarta, care găzduiește 60% din populația Indoneziei, este concentrată la ora actuală mai mult de jumătate din activitatea economică a țării. Kalimantanul de Est este de patru ori mai mare decât Jakarta, dar reprezintă mai puțin de o zecime din producția internă brută. Noua locație este „foarte strategică – este în centrul Indoneziei și aproape de zonele urbane”, a subliniat președintele Joko Widodo. Jakarta va continua, însă, să rămână centrul comercial și financiar al țării. Regiunea Kalimantanul de Est reprezintă porțiunea indoneziană de pe Insula Borneo, care este împărțită teritorial împreună cu Malaezia și Brunei.
INS: Românii își iau concedii ca să rezolve probleme personale nu să se odihnească
Angajații români apelează la concediul de odihnă sau chiar la cel medical pentru a-și rezolva anumite probleme personale, spune un studiu intitulat „Despre rigiditatea pieței muncii și cum ar putea fi flexibilizată”
Simona a simțit diferența abia după ce s-a mutat cu serviciul de la subsidiara din România a unei multinaționale la cea din Cehia. În România, abia dacă avea timp să respire. Dacă avea o programare la medic trebuia să-și ia zi liberă. Când băiatul ei a susținut examenul la facultate, pentru a-i fi alături și-a luat altă zi liberă. „Într-un an mi se ducea o săptămână din concediu doar pe zilele luate pentru a-mi rezolva problemele personale”, spune ea. În Cehia, am de predat 5 rapoarte pe săptămână, dar nu contează dacă le dau pe toate vineri la ora 18 sau marți dimineața. Nu contează dacă nu vin o zi la serviciu - important e să-mi fac treaba. În România, piața muncii rămâne încă una rigidă, în care ușurința schimbării unui loc de muncă sau posibilitățile de flexibilizare a programelor de lucru sunt încă sub nivelul altor țări europene, arată datele INS. „Absentarea de la lucru din motive familiale poate avea uneori chiar urmări negative asupra menținerii locului de muncă. Angajații se află încă în situația în care apelează la concediul de odihnă sau chiar la cel medical pentru a-și îndeplini anumite responsabilități. În anul 2005, doar 38,9% dintre salariații cu responsabilități familiale aveau posibilitatea de a-și lua liber una sau mai multe zile întregi din motive familiale. Situația s-a ameliorat în timp, în sensul că în anul 2010 52,0% dintre salariații cu responsabilități familiale aveau posibilitatea de a-și lua liber una sau mai multe zile întregi din motive familiale. Iar opt ani mai târziu (în 2018), ponderea a crescut doar cu 3,4 puncte procentuale comparativ cu 2010 (la 55,4%)”, arată Statistica. Se remarcă faptul că ponderea femeilor salariate care au posibilitatea să absenteze de la lucru din motive familiale este ușor mai mare, comparativ cu cea a bărbaților (43,4% față de 35,2% în 2005, 55,0% față de 49,4% în 2010, respectiv 59,1% față de 52,3% în 2018). Între femeile salariate, frecvența cea mai mare a celor care au posibilitatea de a absenta din motive familiale se înregistrează în rândul celor care au copii de până la 15 ani și adulți dependenți în îngijire (53,2% în 2005, 61,3% în 2010). Potrivit Institutului Național de Statistică din România,deși principiile de bază ale flexicurității presupun aranjamente contractuale flexibile, promovarea formării profesionale continue și politici eficiente pentru gestionarea schimbărilor rapide de pe piața muncii iar acest concept a fost adoptat și în țara noastră, încă din anul 2007, flexicuritatea și principiile acesteia încă nu se reflectă în realitate. Afirmația este susținută de faptul că, înaintea aderării la UE, mai puțin de 10% din populația ocupată (9,8%) lucra cu program parțial. Salariații cu un nivel de educație mai ridicat tind să lucreze în programe de lucru flexibile. Astfel, (doar) 11,1% dintre absolvenții de studii superioare lucrau cu o formă de program flexibil (glisant, variabil sau personalizat) față de 8,9% ȋn cazul celor care absolviseră studii medii sau 10,6% dintre cei cu studii scăzut. Tendința de adoptare a unei mai mari flexibilități în ceea ce privește programul de lucru ar trebui să fie mai vizibilă în activitățile economice unde prezența fizică a salariaților la locul de muncă reprezintă o nevoie secundară. De exemplu, în anul 2010, cea mai mare pondere a salariaților - care lucrau cu program flexibil - se întâlnea în Tranzacții imobiliare (37,3% - respectiv 21,7% program glisant și 15,6% program variabil). Programul flexibil se întâlnește și în activitățile economice precum Hoteluri și restaurante (21,3%), Agricultură, silvicultură și pescuit (18,0%), Activități de spectacole, culturale și recreative (16,1%), Informații și comunicații (15,3%). (Dan POPA – preluare HotNews.ro)
ROBOR la 6 luni, cel mai scăzut nivel din ultimul an
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a scăzut la 3,06%, potrivit datelor publicate ieri de BNR. Totodată, indicele ROBOR la 6 luni a coborât la 3,15%, cel mai scăzut nivel din iunie 2018. Marți, ROBOR la 3 luni a stagnat la 3,07%, pentru a cincea oară consecutiv. Miercuri, acesta a scăzut la 3,06%. Totodată, vineri, indicele ROBOR la 6 luni a scăzut de la 3,16% la 3,15%. Acesta este cel mai scăzut nivel din 21 iunie 2018, când a fost 3,07%.
ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. BNR a publicat, la începutul lunii mai, indicele de referință trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), care va înlocui ROBOR în calculul dobânzilor la majoritatea creditelor în lei. Valoarea acestuia, pentru primul trimestru din 2019, a crescut la 2,63%, de la 2,36% în T4 2018.
Contractul lotului 3 al autostrăzii A1 Lugoj-Deva, reziliat
Asociația Pro Infrastructură a anunțat, ieri, că Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a reziliat contractul lotului 3 al autostrăzii A1 Lugoj-Deva, cu 16 zile înainte ca tronsonul să fie deschis traficului. „La 16 zile de când tronsonul de 21 km aflat la un procent fizic de 99% putea fi dat în trafic, ministrul Cuc și executanții lui din CNAIR au persistat în șantajarea constructorului și obligarea acestuia de a accepta o extindere a garanției tuturor lucrărilor de la 4 la 10 ani, neluând în calcul în niciun moment deschiderea autostrăzii”, a anunțat ONG-ul, pe pagina de Facebook. Reprezentanții asociației susțin că nodul Holdea, parte a altui contract cu același antreprenor, nu este reziliat, iar unul dintre cele două ecoducte construite „nu a fost inclus și nici plătit în cel reziliat astăzi”. În concluzie, inaugurarea celor 21 de km devine incertă. A1 are o lungime de circa 580 de kilometri și asigură legătura între Bucuresti și vama Nădlac, la granița cu Ungaria, trecând prin Pitești, Sibiu, Timișoara și Arad.
BP își vinde proprietățile din Alaska: se retrage după 60 de ani de activitate
Grupul britanic BP a convenit vânzarea proprietăților sale din Alaska pentru 5,6 miliarde de dolari, companiei private Hilcorp Energy, retrăgându-se din regiune după o prezență de 60 de ani, transmite Reuters. Acordul, care include participații la cel mai prolific câmp petrolier din istoria Statelor Unite, la Prudhoe Bay, și la oleoductul Trans Alaska Pipeline care are o lungime de 1.300 de kilometri, face parte din planul BP de a atrage 10 miliarde de dolari ăn următorii doi ani, prin intermediul unor vânzări de active, pentru a-și întări situația financiară. BP și-a restrâns de-a lungul anilor prezența în Alaska, unde producția de petrol a scăzut odată cu declinul zăcământului Prudhoe Bay. BP, care și-a început activitatea în Alaska în 1950, este operatorul Prudhoe, la care deține o participație de 26%. Activitățile de producție la această exploatare au început în 1977. Acordul prevede o plată inițială de 4 miliarde de dolari către BP, iar restul de 1,6 miliarde de dolari vor fi plătite în timp.
