MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE:Aurul, petrolul și criptomonedele vor fi vedetele piețelor financiare în 2018
Creșterea globală este de așteptat să ajungă la 3,6% în 2017 și la 3,7% în 2018, iar atenția investitorilor se va îndrepta către țiței, aur și criptomonede, arată o analiză a administratorilor portalului Admiral Markets
„Participanții la piață nu caută venituri sub formă de diferențial de dobândă, dividende sau randamente oferite de obligațiuni”, se arată în analiza citată. Redăm, în continuare, principalele prognoze lansate de Admiral Markets. „2017 a fost un an teribil pentru moneda de rezervă a lumii, dolarul. În termeni procentuali, indicele dolarului american a suferit cel mai mare declin din 2003. Teoretic, această tendință de scădere a dolarului ar trebui să încetinească în 2018, deoarece oficialii Federal Reserve estimează că vor opera trei noi majorări de dobândă în 2018, deci așteptările de înăsprire sunt în mare măsură incluse deja în preț. În plus, dinamica politicii monetare va fi în centrul atenției în 2018 prin procesul de normalizare a bilanțului Băncii Centrale Europene (BCE) și o posibilă înăsprire a condițiilor monetare pusă în practică de Banca Japoniei. Până la sfârșitul anului, dolarul s-ar putea tranzactiona în creștere față de dolarul australian, dar în scădere față de euro și yenul japonez”. „Negocierile pe Brexit se dovedesc a fi chiar mai dificile decât se anticipase. Tensiunile dintre Irlanda și UE, pe de o parte, și Regatul Unit (UK), pe de altă parte, au fost extrem de dificil de rezolvat atunci când s-a discutat, spre exemplu, despre granița dintre Irlanda și Irlanda de Nord. În stadiul al doilea al discuțiilor negocierile se vor purta pe aspecte ce țin de schimburile comerciale, tarife vamale, sistemele de reglementare în transporturi și multe altele. O stagnare a negocierilor între Marea Britanie și UE ar pune ambele părți sub presiune, dar cea mai mare povară ar cădea pe umerii Marii Britanii și lirei sterline care s-ar putea dovedi a fi una dintre cele mai volatile monede în 2018”. „Prețul petrolului a încheiat anul 2017 în zona pragului de 60 de dolari pe baril, cel mai înalt nivel din ultimii 2 ani, și ar putea să crească în continuare odată cu creșterea cererii și reducerea coordonată a producției zilnice de către țările membre OPEC (Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol) pentru reechilibrarea pieței. Piața petrolului va fi ajutată în 2018 dacă economia globală va crește conform estimărilor, în timp ce accelerări ale dinamicii vor fi înregistrate in Europa, Japonia, SUA și în piețele emergente”. „Investitorii se așteaptă la un alt an pozitiv pentru aur în 2018, un semn proaspăt al anxietății care a însoțit raliul global din piețele de capital. Metalul prețios a avut cel mai bun an din 2010, stimulat de un dolar slăbit și de tensiunile politice din întreaga lume. Acum, în ciuda faptului că criptomonedele, cum ar fi Bitcoin, devin din ce în ce mai importante, iar Federal Reserve estimează trei creșteri ale dobânzii la dolar în acest an, estimările sunt ca aurul, activ de refugiu, să își continue tendința de creștere”.
Comisie pentru obligațiuni mai sigure
O comisie formată în 2016 la solicitatea președintelui Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, va publica în curând un plan referitor la lansarea unor obligațiuni ale zonei euro care să aibă la bază datorii ale statelor membre, acestea având rolul să crească siguranța financiară în regiune, au declarat persoane apropiate situației, citate de Bloomberg. Aceste obligațiuni vor rezista intrării în incapacitate de plată a uneia sau a mai multor țări din regiune și nu vor provoca extinderea unei crize financiare. Inițiativa Europeană pentru Obligațiuni Sigure a fost lansată în septembrie 2016, fiind considerată un mijloc de a evita repetarea crizei datoriilor suverane din zona euro. În ultimul deceniu, moneda unică europeană a fost marcată de episoade de stres financiar care s-au extins și în afara zonei euro. Totuși, ideea creării unor obligațiuni ale zonei euro, așa-numitele ESB, a fost primită cu scepticism de țări precum Germania, care se tem că vor ajunge să plătească indirect pentru datoriile altor țări. Comisia înființată la solicitarea lui Draghi, condusă de guvernatorul Băncii Irlandei, Philip Lane, are în vedere ca instituții europene private sau publice, cum ar fi băncile mari sau Mecanismul European de Stabilitate, fondul de salvare al zonei euro, să transforme obligațiuni suverane în obligațiuni cu trei tranșe, au spus sursele.
Blue Air a transportat anul trecut 5,06 milioane pasageri
Blue Air, cea mai mare companie aeriana românească, a transportat anul trecut 5.061.790 pasageri, cu 70% mai mult față de anul anterior și peste estimările inițiale, și mai mult decât dublu față de anul 2015, când a transportat puțin peste 2 milioane de pasageri. Creșterea numărului de pasageri cu 70% se datorează faptului că, în 2017, Blue Air a continuat să se extindă, a crescut numărul de rute interne, frecvența acestora, dar și legăturile directe între litoral cu o parte dintre orașele mari din România, arată un comunicat. “Am reușit să avem un record și la numărul de rute, cu 104 rute operate regulat, și peste 700 de curse charter. Pasagerii noștri au primit foarte bine cele 33 de noi rute inaugurate în 2017. Și, chiar la finalul anului trecut, în timp ce românii se pregăteau de Revelion, echipa Blue Air a întâmpinat cu entuziam o nouă aeronavă Boeing 737-800”, a declarat directorul general Blue Air, Gheorghe Răcaru. De altfel, acesta declara în decembrie într-un interviu pentru News.ro că preconizează o creștere a cifrei de afaceri și a numărului de pasageri cu 10% în 2018, de la 400 milioane euro și 5 milioane pasageri în 2017.
ANAF a colectat aproape 215 miliarde lei anul trecut
u gradul de conformare voluntară la plată a crescut de la 84,03% în 2016, la 85,44% în 2017
Autoritatea Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a anunțat că a colectat 214,95 miliarde lei în 2017 și a realizat programul prevăzut de legea bugetului, în condițiile în care planul de încasări pentru anul trecut a fost de 214,37 miliarde lei. ”Conform datelor din trezorerie s-au încasat 214,95 miliarde lei. Această sumă reprezintă cea mai mare încasare anuală realizată de ANAF din 2003, anul înființării instituției, până în prezent. Prin comparație, în anul 2017 s-a încasat cu 15,50 miliarde lei (7,8%) mai mult decât în anul 2016”, se arată în comunicat. Realizarea planului a fost posibilă prin implementarea unor măsuri de îmbunătățire a conformării voluntare, care au determinat o creștere progresivă a ratei de colectare și echilibrarea veniturilor bugetului general consolidat, potrivit ANAF. ”Liniile generale de acțiune au vizat verificarea cu prioritate a contribuabililor cu potențial ridicat de evaziune și fraudă fiscală, precum și monitorizarea și intervenția operativă în domeniile cu grad ridicat de risc la evaziunea fiscală (produse accizabile, achiziții intracomunitare, operațiuni import/export)”, se arată în comunicat. Totodată, ANAF susține că au fost desfășurate controale inopinate, acțiuni specifice pentru controlul activităților sezoniere și acțiuni de control desfășurate în colaborare cu alte instituții. ”Mai mult, în 2017 cuantumul sumelor declarate la bugetul general consolidat a fost de 217,12 miliarde lei, cu 7,55% mai mult decât în 2016. Gradul de conformare voluntară la plată a crescut de la 84,03% în 2016, la 85,44% în 2017”, se arată în comunicat. ANAF a precizat că TVA încasată efectiv în cele 12 luni ale lui 2017 a fost de 68,08 miliarde lei, comparativ cu 66,64 miliarde lei în 2016, iar după compensări și restituri, din TVA s-au virat 53,54 miliarde lei la bugetul de stat, cu 3,6% mai mult decât în 2016 (51,67 miliarde lei) și cu 1,87 miliarde lei (1,3%) mai mult decât programul prevăzut de legea bugetului.
180.000 de persoane au vizitat anul trecut Castelul Cantacuzino din Bușteni
Aproximativ 180.000 de persoane au vizitat anul trecut Castelul Cantacuzino din Bușteni, în creștere cu circa 10% față de 2016, 20% fiind străini, a declarat pentru News.ro Diana Pârvulescu, PR-ul instituției. ”Creșterea se datorează atât proiectelor diverse pe care le-am derulat în anul precedent, care au înseamnat expoziții, concerte, activități pentru copii, cât și campaniilor publicitare pe care le-am desfășurat. Acest procentaj, chiar dacă nu este foarte mare, reprezintă pentru noi o confirmare că turiștii se bucură de locația noastră și că evenimentele publice sau private pe care decidem să le organizăm sunt pe placul acestora”, a spus Diana Pârvulescu. ”Mare parte dintre străini vin organizați prin agențiile de turism și sunt din Europa, dar ne-am bucurat să avem vizitatori și din China, Japonia, Maroc, Tunisia, Argentina și Brazilia, toți fiind impresionați de priveliștea extraordinară asupra munților Bucegi și de istoria fascinantă a Castelului și a prințului Gheorghe Grigore Cantacuzino. În general, când avem grupuri de străini organizate, îi așteptăm cu țuică, pâine și sare și le pregătim în restaurantul nostru meniuri inspirate din gastronomia locală tocmai pentru a le arăta frumusețea țării noastre, nu doar a Castelului”, a adăugat reprezentantul Castelului Cantacuzino. În ceea ce privește solicitările mai inedite venite din partea turiștilor străini, aici ar fi de la cine romantice la lumina lumânării pe balconul Castelului, brunch picnic pe pajiștea de lângă grotă până la cereri în căsătorie în turnul Cantacuzino. ”Am avut și turiști străini care ne-au rugat insistent să îi cazăm în sala de bal a Castelului, subliniind că nu vor nimic special. Ne-au povestit ce mult și-ar dori să se trezească cu priveliștea munților, iar noi le-am explicat că nu se poate. Desigur, și din punct de vedere gastronomic am avut cereri inedite, mai exact, un grup de străini a cerut organizarea unei degustări de peste 100 de vinuri românești asociate cu brânzeturi de pe plaiurile noastre”, a adăugat Diana Pârvulescu. Referitor la obiectivele pentru acest an, ea spune că principalul obiectiv al Castelului Cantacuzino este derularea mai multor proiecte de interes pentru vizitatori.
Cartelul firmelor de pază contestă investigațiile și amenda Consiliul Concurenței
Patronatul Serviciilor de Securitate (PSS) consideră investigația Consiliului Concurenței „atât incorectă cât și injustă, fiind bazată pe o interpretare eronată a legislației incidente în materie”, se arată într-un comunicat al organizației. Consiliul Concurenței anunțase, joi, că a sancționat cu amenzi de 23,422 milioane de lei (aproximativ 5 milioane de euro) 33 de companii și 4 asociații de pe piața serviciilor de pază „pentru fixarea prețului minim, respectiv facilitarea fixării prețului minim”. Membrii asociațiilor „s-au înțeles să stabilească un preț minim pentru servicii de pază pe tariful orar. Companiile au pretins că înțelegerea a avut loc din cauza că unii operatori de pe această piață practicau un preț mai mic chiar decât prețul rezultat, având în vedere doar cheltuieliele minime legale obligatorii”, a precizat joi, într-un comunicat Consiliul Concurenței. Drept urmare, „PSS își rezervă dreptul de a contesta decizia Consiliului Concurenței, atât prin uzitarea pârghiilor procedurale din legislația românească, cât și, la forurile europene”, menționează, în replică, Patronatul Serviciilor de Securitate. „Pe această cale, PSS. își manifestă îngrijorarea față de asemenea decizii, dar mai ales de modalitatea în care, autoritățile statului român aplică legislația. Consiliul Concurenței, în considerentele măsurii adoptate, recunoaște pe de-o parte eforturile organizației noastre și implicarea activă în combaterea atât a fenomenului de evaziune fiscală, cât și cel al muncii la negru în industrie, cooperarea pentru realizarea unui cadru legislativ unitar și a unui mediu de afaceri corect, iar pe de altă parte, paradoxal, propune sancționarea membrilor organizației noastre pe motivul că o altă organizație a prezentat un model de calcul legal de cost pentru serviciile de pază, iar noi, nu ne-am dezis de acesta”, arată PSS. Acest mod de interpretare și de coroborare a textelor legale incidente în materie, aplicabilitatea lor în diferitele situații de fapt și cu precădere asupra speței de față, „pune PSS, dar mai cu seamă pe membrii acestuia, într-o lumină nefastă și cu siguranță, distruge ideea asocierilor și a luptei pentru apărarea drepturilor constituționale (dreptul la asociere, dreptul la libera exprimare, ș.a.)”, a mai comunicat organizația patronală.
